726 matches
-
interzice să raporteze fragmentul la o singură voce enunțiativă. 5.7. Limitele discursului indirect liber Nu există o modalitate specifică pentru a introduce DIL (ruptură sau subordonare). Orice este convenabil; este suficient ca un cititor să remarce apariția unei discordanțe enunțiative. Adesea însă, există și anumite semne; de pildă, în "Rosalie se încăpățâna", chiar dacă acest verb nu este unul de expresie. Oricum, prin natura lui, discursul indirect liber este cu greu compatibil cu modurile de introducere net consacrate. Scopul lui este
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
trebuit să își plaseze incidenta la sfârșitul enunțurilor care o privesc pe soția lui și să spună "biata femeie!". "Greșeala" lui Orgon indică aici un adevăr: Tartuffe ocupă în inima și în casa lui Orgon locul de soție. Această deplasare enunțiativă denotă faptul că lucrurile nu merg deloc bine în familie. 6.4. Locuțiunea adverbială "din nefericire" Am putea face trimitere la un fenomen asemănător din literatura franceză veche. Locuțiunea adverbială "din nefericire", la fel ca biet din incidentă, îi permite
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
potrivită parafraza: "Păgânii trădători chiar au greșit crezând, după cum mi se pare că au făcut-o, că ar fi un avantaj să vină în porturi"235; afirmație pe care enunțătorul o motivează apoi prin cel de-al doilea vers. Operațiunea enunțiativă pe care din nefericire o implică poate fi analizată astfel: (1) enunțătorul îi atribuie subiectului (aici Trădătorii păgâni) un predicat ("au venit în porturi"); (2) el asociază acestei relații un implicit, în sensul că Păgânii au crezut că e bine
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Vercel, Remorques) Capitolul 7 COERENȚA TEXTULUI În capitolele anterioare, am ținut seama adesea chiar de dimensiunea textuală a enunțurilor studiate. Fie că este vorba despre timpuri verbale, discurs raportat sau descriere, numeroase fenomene nu au sens decât în acest cadru enunțiativ mai larg care este textul. Însă trebuie să recunoaștem că am ținut seama cam tranșant de toate acestea, fără o temă anume. Cu toate acestea, la sfârșitul anilor '60, sub denumirea de "gramatică a textului" s-a dezvoltat o ramură
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
nici o diferență dintre tipurile de secvență nu motivează acest fapt. Mai degrabă el ar corespunde unei unități de proferare, punctul de vedere al naratorului interferând constant cu "povestirea" construită la perfect simplu, prin non-persoană. Dublei distanțe ironice de la Mérimée (distanță enunțiativă în modalizare și distanță ideologică față de religie) îi corespunde, la Léon Bloy, puternica asumare enunțiativă a unei voci care își teatralizează distanța față de o societate blamată și care se situează la limita dintre umanitate și transcendență (cf. aluziei la "Marea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
unei unități de proferare, punctul de vedere al naratorului interferând constant cu "povestirea" construită la perfect simplu, prin non-persoană. Dublei distanțe ironice de la Mérimée (distanță enunțiativă în modalizare și distanță ideologică față de religie) îi corespunde, la Léon Bloy, puternica asumare enunțiativă a unei voci care își teatralizează distanța față de o societate blamată și care se situează la limita dintre umanitate și transcendență (cf. aluziei la "Marea Iarnă" și la "Sfârșitul lumii": omul josnic este cel care nu trăiește în obsesia acestei
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o produce cel de-al doilea vers: naratorul îi indică cititorului că vorbește tot despre același iepure. Folosirea lui "acesta", chiar și într-o digresiune, privilegiul celui care spune povestea, întărește înțelegerea cu cititorul. În afara strânsei sale legături cu subiectivitatea enunțiativă, determinantul demonstrativ, spre deosebire de anafora realizată cu articol hotărât, introduce o discontinuitate: ea poate indica faptul că enunțătorul izolează, desprinde o temă. Ca în exemplul următor: Am un păr des, mătăsos, dureros, o masă arămie care-mi ajunge până la talie. Mi
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
deictic; enunțătorul evocă o situație de enunțare trecută (cf. în ordinea temporală "în acel moment"), reperată grație cotextului și explicitată grație adverbului aiurea, care nu are nevoie de un reper: referința sa nu variază în funcție de mediul spațio-temporal al ocurenței sale enunțiative și nici în funcție de context. Elemente de morfologie demonstrativă: pentru a simplifica lucrurile, le-am separat de indicatorii spațiali. Inclus într-un fragment în discurs direct, primul cuvânt asta este deictic (chiar dacă referința sa este elucidată în mod indirect de cotext
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Zola, în schimb, naturalizarea este minimală: după o introducere destinată justificării descrierii și focalizării pornind de la Clotilde, traseul operei se operează independent de privirea, de cunoștințele și de interesele tinerei. ▪ 4.1 Acest text prezintă două părți cu un statut enunțiativ specific. Primele două paragrafe se prezintă ca o subminare parodică, în timp ce al treilea este un text ironic. La începutul povestirii, Voltaire parodiază un gen al literaturii religioase, în ocurență "legenda aurită", viețile sfinților din literatura populară. Caracterul parodic nu este
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
propoziție incidentă, că este vorba despre un citat. În plus, discursul indirect liber asigură trecerea de la discursul direct la cel indirect, ceea ce îi permite naratorului să nu mai introducă mărci demarcative; (b) efortul depus pentru a atenua rupturile dintre registrele enunțiative corespunde unei griji permanente pentru diversitate. De pildă, replicile nevăstuicii, dispuse în nouă versuri, sunt împărțite în două versuri în discurs indirect, două versuri în discurs indirect liber, cinci versuri în discurs direct. Există o legătură între cele două fenomene
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
subjectivité dans le langage, Paris, Armand Colin, 1980, p. 32. 6 Ibid., pp. 30 31. 7 Poziționarea desemnează situarea locutorului într-un spațiu conflictual prin opțiunile pentru un anume vocabular, registru de limbă sau discurs. Se definește astfel o identitate enunțiativă (dar și socială și ideologică) puternică sau "de slabă consistență doctrinală", ce se reconfigurează neîncetat prin "interdiscurs". 8 Genurile de discurs nu se referă aici la formele canonice perpetuate de tradiția literară și retorică. În semiotică, analiza discursului și analiza
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
neîncetat prin "interdiscurs". 8 Genurile de discurs nu se referă aici la formele canonice perpetuate de tradiția literară și retorică. În semiotică, analiza discursului și analiza textuală, noțiunea se aplică și în afara domeniului literar, în funcție de varii puncte de vedere (funcțional, enunțiativ, textual, comunicațional). D. Maingueneau propune reperarea și descrierea discursurilor constituente, "discursuri ce dau sens actelor colectivității" și sunt temei pentru multe alte genuri de discurs; Discursul literar. Paratopie și scenă de enunțare, (trad. de Nicoleta Moroșan), Institutul European, Iași, 2007
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Benveniste, Probleme de lingvistică generală, vol. 1, (trad. de Lucia Magdalena Dumitru), București, Teora, 2000, p. 230. 17 "...în discurs, însă, locutorul opune o non-persoană el unei persoane eu, tu [...] toate timpurile sunt posibile, cu excepția aoristului, alungat astăzi din planul enunțiativ și reprezentând forma specifică istoriei. Trebuie amintite, în primul rând cele trei timpuri fundamentale ale discursului: prezentul, viitorul și perfectul, toate trei excluse din narațiunea istorică (cu excepția mai mult ca perfectului). Imperfectul este comun ambelor planuri", Émile Benveniste, Probleme de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Semnele de punctuație sunt mărci, în planul comunicării scrise, ale intonației/ pauzelor/ întreruperilor etc. Ele sunt folosite în contexte diferite, care le diferențiază la nivel funcțional. Semnele de punctuație 22 din limba română sunt: * punctul marcă a sfârșitului unei construcții enunțiative: Plouă.; * semnul întrebării marcă a sfârșitului unei construcții interogative: Unde? sau semn valorificat în transcrierea unui dialog pentru a sugera nedumerirea, privirea întrebătoare etc.; * semnul exclamării marcă a sfârșitului unei construcții exclamative: Ce frumos! sau semn valorificat în transcrierea unui
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
P (Se împrimăvărează.) vs. propoziții dezvoltate S + P + parte secundară/ părți secundare de propoziție (Spectacolul copiilor de la grădiniță începe imediat. S + A + A + P + C; Se împrimăvărează mai devreme decât în alți ani. P + C + C + A); * scopul comunicării: propoziții enunțiative prin care se transmite o informație: certă propoziții enunțiative propriu-zise ( Pleacă devreme.), dorită propoziții enunțiative optative (Ar vrea o prăjitură.), incertă, nesigură propoziții enunțiative dubitative ([Vrea] să plece în vacanță.), ca acțiune impusă propoziții enunțiative imperative (Scrie o cerere adresată
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
secundară/ părți secundare de propoziție (Spectacolul copiilor de la grădiniță începe imediat. S + A + A + P + C; Se împrimăvărează mai devreme decât în alți ani. P + C + C + A); * scopul comunicării: propoziții enunțiative prin care se transmite o informație: certă propoziții enunțiative propriu-zise ( Pleacă devreme.), dorită propoziții enunțiative optative (Ar vrea o prăjitură.), incertă, nesigură propoziții enunțiative dubitative ([Vrea] să plece în vacanță.), ca acțiune impusă propoziții enunțiative imperative (Scrie o cerere adresată direcțiunii!) vs. propoziții interogative prin care se solicită o
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
copiilor de la grădiniță începe imediat. S + A + A + P + C; Se împrimăvărează mai devreme decât în alți ani. P + C + C + A); * scopul comunicării: propoziții enunțiative prin care se transmite o informație: certă propoziții enunțiative propriu-zise ( Pleacă devreme.), dorită propoziții enunțiative optative (Ar vrea o prăjitură.), incertă, nesigură propoziții enunțiative dubitative ([Vrea] să plece în vacanță.), ca acțiune impusă propoziții enunțiative imperative (Scrie o cerere adresată direcțiunii!) vs. propoziții interogative prin care se solicită o informație: certă propoziții interogative propriu-zise (Ai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
C; Se împrimăvărează mai devreme decât în alți ani. P + C + C + A); * scopul comunicării: propoziții enunțiative prin care se transmite o informație: certă propoziții enunțiative propriu-zise ( Pleacă devreme.), dorită propoziții enunțiative optative (Ar vrea o prăjitură.), incertă, nesigură propoziții enunțiative dubitative ([Vrea] să plece în vacanță.), ca acțiune impusă propoziții enunțiative imperative (Scrie o cerere adresată direcțiunii!) vs. propoziții interogative prin care se solicită o informație: certă propoziții interogative propriu-zise (Ai citit articolul?), pusă sub semnul dorinței/ al opțiunii propoziții
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
C + A); * scopul comunicării: propoziții enunțiative prin care se transmite o informație: certă propoziții enunțiative propriu-zise ( Pleacă devreme.), dorită propoziții enunțiative optative (Ar vrea o prăjitură.), incertă, nesigură propoziții enunțiative dubitative ([Vrea] să plece în vacanță.), ca acțiune impusă propoziții enunțiative imperative (Scrie o cerere adresată direcțiunii!) vs. propoziții interogative prin care se solicită o informație: certă propoziții interogative propriu-zise (Ai citit articolul?), pusă sub semnul dorinței/ al opțiunii propoziții interogative optative (Ai face asta atât de repede?), nesigură propoziții interogative
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
propoziții interogative optative (Ai face asta atât de repede?), nesigură propoziții interogative dubitative (Să scrie mai mult?), la care nu se așteaptă răspuns propoziții interogative retorice (Unde-am pus cartea?, Unde ești, copilărie?); * implicarea afectivă a locutorului: propoziții exclamative propoziții enunțiative exclamative (Plouă!) și propoziții interogative exclamative (Plouă?!) vs. propoziții neexclamative propoziții enunțiative neexclamative (Plouă.) și propoziții interogative neexclamative (Plouă?); * aspectul logic al comunicării: propoziții afirmative ( Va ajunge la timp.) vs. propoziții negative ( Nu va ajunge la timp.); în planul formei
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dubitative (Să scrie mai mult?), la care nu se așteaptă răspuns propoziții interogative retorice (Unde-am pus cartea?, Unde ești, copilărie?); * implicarea afectivă a locutorului: propoziții exclamative propoziții enunțiative exclamative (Plouă!) și propoziții interogative exclamative (Plouă?!) vs. propoziții neexclamative propoziții enunțiative neexclamative (Plouă.) și propoziții interogative neexclamative (Plouă?); * aspectul logic al comunicării: propoziții afirmative ( Va ajunge la timp.) vs. propoziții negative ( Nu va ajunge la timp.); în planul formei, diferența este marcată de aspectul verbului; * înțeles: propoziție principală având înțeles de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
curente și în cel al conversației familiare vs. impunerea topicii obiective în stilul conversației oficiale vs. valorificarea topicii subiective în stilul beletristic oral; * alternarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a construcțiilor enunțiative/ interogative, neexclamative/ exclamative vs. predilecția pentru enunțuri neexclamative, fără implicare afectivă, în conversația oficială; * valorificarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a unor structuri eliptice vs. evitarea acestor structuri în conversația oficială
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și adjective la anumite grade de comparație (în stilul publicistic, superlative create cu formanți lexicali de tipul ultra-, mega-, hiper-, superetc.), interjecții propriu-zise și onomatopee etc.; (d) la nivel sintactic: * predilecția, în stilul științific și în cel juridico-administrativ, pentru construcții enunțiative neexclamative, structuri clare, concise, fără elipse, preponderența raportului de coordonare (alături de cel de subordonare în funcție de context), topică obiectivă etc. vs. valorificarea, în stilul beletristic și în cel publicistic, a construcțiilor interogative și enunțiative exclamative, a topicii subiective în alternanță cu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
științific și în cel juridico-administrativ, pentru construcții enunțiative neexclamative, structuri clare, concise, fără elipse, preponderența raportului de coordonare (alături de cel de subordonare în funcție de context), topică obiectivă etc. vs. valorificarea, în stilul beletristic și în cel publicistic, a construcțiilor interogative și enunțiative exclamative, a topicii subiective în alternanță cu cea obiectivă, a unor structuri cu raporturi de subordonare (uneori, fraze ample), cu raport mixt, explicativ, de incidență, a unor substitute de propoziții/ fraze sau resturi de propoziții, a construcțiilor eliptice etc.; * folosirea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
diferite. (f) Alcătuiți enunțuri în care: * un verb la modul gerunziu să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de mod; * un adverb să fie termen regent pentru o propoziție circumstanțială de scop. (g) Construiți patru enunțuri care să ilustreze diferența: enunțiativ neexclamativ enunțiativ exclamativ interogativ neexclamativ interogativ exclamativ. Testul nr. 3 Se dă textul: ,,Le-am arătat oamenilor mari capodopera mea și i-am întrebat dacă desenul acesta îi sperie. Desenul meu nu înfățișa o pălărie. Înfățișa un șarpe boa care
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]