3,074 matches
-
au fost amănunțit studiate: anatomic, histologic și biochimic. S-a constatat că în primele câteva zile nu există activitate intensă în plagă, fenomenele debutând după o perioadă de așteptare numită „the lag phase” (4-5 zile). Se instalează o activitate intensă enzimatică și leucocitoză care produce autoliza țesuturilor devitalizate. Hemoragia este oprită, fibrina din sânge și ser se depozitează în plagă. Cel mai bun termen aplicat acestei etape este „the preparation phase” (faza preparatorie). În următoarele zile și săptămâni, procesele cicatrizării sunt
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
de celule care acoperă toate organele plantelor, în ea fiind incluse cuticula și apendicii, ai căror rol a fost prezentat. Duritatea epidermei este conferită de prezența celulozei și hemicelulozei, iar rezistența plantelor în acest caz, este invers proporțională cu degradarea enzimatică a acestora la acțiunea patogenilor. Încrustarea pereților celulari cu diferite substanțe. Celulele epidermei pot fi încrustate cu compuși organici înalt polimerizați (lignină, cutină, ceruri, suberină) sau cu substanțe minerale, care constituie straturi impermeabile (siliciu, calciu). Pentru efectuarea schimbului de energie
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
celelalte fenofaze. De pildă, sfecla pentru zahăr și grâul sunt atacate puternic de ciupercile Cercospora beticola și respectiv Puccinia graminis, aproape de sfârșitul perioadei de vegetație. Rezistența mică tot timpul perioadei de vegetație. De exemplu, ciuperca Botrytis cinerea, datorită unui echipament enzimatic bogat, atacă un număr foarte mare de specii de plante, indiferent de vârstă. Organul plantei. Nu toate părțile plantelor sunt atacate cu aceeași intensitate de către agenții fitopatogeni. Unele organe permit o evoluție puternică și rapidă a agentului patogen, deci au
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
scurgeri de gome și lignificări defectuoase sau se constată acumularea hidraților de carbon în frunze.În interiorul celulelor parazitate pot să apară incluziuni amorfe sau cristaline de 5-30 µm. În ceea ce privește modificările fiziologice ale plantelor virotice se constată o creștere a activității enzimatice, sucul extras din plantă oxidându-se foarte rapid; scade fotosinteza cu 50-60 %, respirația plantelor scade de asemenea, se dezechilibrează substanțele hormonale: scade auxina ceea ce duce la piticire sau nanism; scade conținutul în glucide; crește concentrația în azot (la virusurile ce
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
suprafețe neprotejate ale plantelor, tratamentele acestea preventive trebuie să fie repetate, ceea ce duce în final la un preț de cost ridicat pe unitatea de produs. Aceste fungicide au un spetru larg și sunt inhibitori ai unui număr mare de sisteme enzimatice celulare și respiratorii. Fungicidele sistemice, au apărut după 1967, fiind considerate cele mai eficiente datorită efectului lor endoterapeutic. Ele se absorb prin frunză sau prin rădăcini, sunt transportate prin xylem în mod acropetal, de la rădăcini spre frunze. În timp utilizarea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Ep - EM în funcție de acestă diferență, se ia curba etalon cantitatea de zahăr reducător ce corespunde volumului de probă luat în analiză. Ținând seama de diluțiile efectuate, se poate exprima rezultatul în procente de glucid reducător. Dacă este vorba de hidroliză enzimatică, se poate exprima activitata enzimei în unități enzimatice. Observații După reacția de culoare, probele se pot păstra în stare nediluată și nu mai mult de o oră. Dacă pentru probă este nevoie de o cantitate de soluție mai mică de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
etalon cantitatea de zahăr reducător ce corespunde volumului de probă luat în analiză. Ținând seama de diluțiile efectuate, se poate exprima rezultatul în procente de glucid reducător. Dacă este vorba de hidroliză enzimatică, se poate exprima activitata enzimei în unități enzimatice. Observații După reacția de culoare, probele se pot păstra în stare nediluată și nu mai mult de o oră. Dacă pentru probă este nevoie de o cantitate de soluție mai mică de 2 ml (pentru a obține concentrația corespunzătoare), volumul
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
pentru proba de gelatină. Se cere să se calculeze conținutul în substanțe proteice din substraturile alimentare analizate (conform tabel 36). CAPITOLUL X ENZIMELE DIN SUBSTRATURILE ALIMENTARE X. 1. DETERMINAREA ACTIVITĂȚII AMILAZEI PRIN DOZAREA GLUCIDELOR REDUCĂTOARE Principiul metodei Se supune acțiunii enzimatice o soluție de amidon folosind drept sursa de amilază un extract apos din cereale, malț, cartofi, etc. și se determină zahărul reducător format care se exprimă în maltoză. Reactivi amidon soluție; reactivi necesari pentru dozarea glucidelor reducătoare prin metoda Bertrand
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
200 ml, 25 ml soluție de amidon 2 %. În alt balon asemănător se pun 25 ml apă distilată (proba martor). Conținutul ambelor baloane se aduce la temperatura de 40 C, după care se adaugă în fiecare volume egale de extract enzimatic (de ex. 5 ml). Ambele probe după ce au fost bine omogenizate, se termostatează la o temperatură de 40 C timp de 30 minute. Activitatea enzimatică este oprită prin fierberea ambelor probe. După răcire, probele se trec cantitativ în baloane cotate
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
la temperatura de 40 C, după care se adaugă în fiecare volume egale de extract enzimatic (de ex. 5 ml). Ambele probe după ce au fost bine omogenizate, se termostatează la o temperatură de 40 C timp de 30 minute. Activitatea enzimatică este oprită prin fierberea ambelor probe. După răcire, probele se trec cantitativ în baloane cotate de 50 ml, se aduc la semn și se omogenizează. Din fiecare probă se determină maltoza prin metoda Bertrand, folosind câte 10 ml. Mod de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
de maltoză (M) în mg și care reprezintă maltoza formată în urma acțiunii enzimei din 10 ml probă analizată. Activitatea amilazei se exprimă în: 1) Cantitatea de maltoză rezultată din 100 g amidon, în urma acțiunii a 1 ml sau 1g preparat enzimatic, în condițiile date de lucru, după relația: 2) Micromoli maltoză formați de 1 ml extract enzimatic sau 1 g materie primă (făină de cereale, malț, etc) într-un minut în condițiile de lucru date, după relația: în care: M - cantitatea
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
probă analizată. Activitatea amilazei se exprimă în: 1) Cantitatea de maltoză rezultată din 100 g amidon, în urma acțiunii a 1 ml sau 1g preparat enzimatic, în condițiile date de lucru, după relația: 2) Micromoli maltoză formați de 1 ml extract enzimatic sau 1 g materie primă (făină de cereale, malț, etc) într-un minut în condițiile de lucru date, după relația: în care: M - cantitatea de maltoză luată din tabele și transformată în grame; d - diluția; C - volumul de extract enzimatic
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
enzimatic sau 1 g materie primă (făină de cereale, malț, etc) într-un minut în condițiile de lucru date, după relația: în care: M - cantitatea de maltoză luată din tabele și transformată în grame; d - diluția; C - volumul de extract enzimatic luat în analiză, în ml, sau cantitatea de materie primă care se găsește în C ml de extract, în = 1 ml micromol maltoză; T - timpul de termostatare, în min.; 2 - concentrația prCentual a substratului. X.1.1. DETERMINAREA ACTIVITĂȚII AMILAZEI
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
pe care o dă amidonul cu iodul ca urmare a acțiunii amilazei. Capacitatea amilolitică (AC) arată cantitatea de amidon în grame care se transformă în dextrine și zaharuri reducătoare care nu mai dau colorație cu iodul, de către 1 ml extract enzimatic după 1 oră de termostatare la 35 C. Metoda se folosește curent în fabricile de bere pentru a determina momentul zaharificării plămezilor. Reactivi amidon 1 %, preparat în soluție tampon de acetat cu pH = 4,9; Lugol: 1 g iod metalic
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
curent în fabricile de bere pentru a determina momentul zaharificării plămezilor. Reactivi amidon 1 %, preparat în soluție tampon de acetat cu pH = 4,9; Lugol: 1 g iod metalic, 2 g iodură de potasiu, 300 ml apă distilată. Obținerea preparatului enzimatic 10 g făină de malț (sau alt material care conține amilaze) se aduc la volumul de 100 ml cu apă distilată, se agită bine și se lasă 30 minute pentru extracție, timp în care se mai agită de câteva ori
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
amilaze) se aduc la volumul de 100 ml cu apă distilată, se agită bine și se lasă 30 minute pentru extracție, timp în care se mai agită de câteva ori. Se filtrează, iar filtratul obținut se folosește pentru determinarea activității enzimatice. Mod de lucru 20 ml soluție de amidon 1 % cu pH = 4,2 se introduc într-un balon Erlenmayer de 100 ml cu 8 ml apă distilată și se încălzesc pe o baie de apă la temperatura de 35 C
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
de amidon 1 % cu pH = 4,2 se introduc într-un balon Erlenmayer de 100 ml cu 8 ml apă distilată și se încălzesc pe o baie de apă la temperatura de 35 C; apoi se adaugă 2 ml extract enzimatic și se notează timpul. Amestecul se menține la această temperatură, iar la fiecare minut, o picătură din amestec se unește cu o picătură de Lugol. Reacția de hidroliză enzimatică a amidonului se consideră terminată când prin amestecul celor două picături
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
la temperatura de 35 C; apoi se adaugă 2 ml extract enzimatic și se notează timpul. Amestecul se menține la această temperatură, iar la fiecare minut, o picătură din amestec se unește cu o picătură de Lugol. Reacția de hidroliză enzimatică a amidonului se consideră terminată când prin amestecul celor două picături nu se mai obține nici o culoare. Se notează timpul. Mod de calcul Capacitatea amilolitică se calculează cu relația:în care: 0,2 - cantitatea de amidon în grame care se
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
se mai obține nici o culoare. Se notează timpul. Mod de calcul Capacitatea amilolitică se calculează cu relația:în care: 0,2 - cantitatea de amidon în grame care se găsește în 20 ml soluție de amidon 1 %; a - cantitatea de extract enzimatic în ml folosit la hidroliza amidonului; t - timpul în minute; 60 - unități pentru o oră. X.1.2. DETERMINAREA ACTIVITĂȚII AMILAZEI PRIN METODA COLORIMETRICĂ În prezența amilazelor amidonul se scindează pe rând în molecule care se pot identifica după reacția
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
toluen (se păstrează la frigider); soluție de acid clorhidric 1 N; soluție de iod N/3000: 3,3 ml iod 0,1 N se aduc la volum de 1000 ml cu apă distilată (se prepară în momentul folosirii). Prepararea extractului enzimatic Se cântăresc 5 - 10 g făină de malț (sau alt material care conține amilaze) și se aduc la volumul de 100 ml cu apă distilată, se omogenizează bine, se lasă 30 minute pentru extracție, având grijă să se amestece de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
de lucru Se calculează cantitatea de amidon hidrolizat în 30 minute și se exprimă în unități Wohlgemuth. O unitate Wohlgemuth reprezintă cantitatea de amidon hidrolizat, în mg, după un contact de 30 minute la 37 C cu 1 ml extract enzimatic în condițiile experimentale indicate. Astfel, hidroliza totală a 3,5 ml soluție de amidon 1 % va fi realizată de 35 unități amilază. Activitatea enzimatică exprimată în unități Wohlgemuth (U.W.) se calculează după relația: X.2. DETERMINAREA ACTIVITĂȚII ENZIMELOR PECTOLITICE
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
hidrolizat, în mg, după un contact de 30 minute la 37 C cu 1 ml extract enzimatic în condițiile experimentale indicate. Astfel, hidroliza totală a 3,5 ml soluție de amidon 1 % va fi realizată de 35 unități amilază. Activitatea enzimatică exprimată în unități Wohlgemuth (U.W.) se calculează după relația: X.2. DETERMINAREA ACTIVITĂȚII ENZIMELOR PECTOLITICE Enzimele pectolitice acționează asupra substanțelor pectice și pot fi clasificate în două grupe: enzime saponifiante-pectin-esteraza (PE) sau pectin-metilesteraza (PME); enzime depolimerizante sau pectin-glicozidaze (PG
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
capătul lanțurilor pectinice poartă denumirea de exopectin-glicozidaze sau exo poligalacturonaze. Endo-poli-galacturonaza care uneori se mai numește și pectinază, catalizează hidroliza legăturilor glicozidice α (1-4) existente în substanțele pectice între resturile de acid galacturonic care nu au grupările carboxilice metoxilate. Preparatele enzimatice pectolitice se obțin, în majoritatea cazurilor, din mucegaiuri și sunt comercializate sub denumirea de: aspergol, pectinol, filtragol, etc. În industria alimentară se utilizează în vinificație, în industria sucurilor de fructe. Astfel, în vinificație și în industria sucurilor de fructe enzimele
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
o baie cu termostat la temperatură de 30 C, se introduc 9 ml substrat (pectină sau acid poligalacturonic) și se menține timp de 10 - 15 minute (pentru ca substratul să ajungă la temperatura de 30 C). Se adaugă 1 ml extract enzimatic (diluat corespunzător pentru o scădere a vâscozității cu aproximativ 50 % în timp de 10-15 minute), se amestecă prin barbotare de aer, se aduce la nivelul superior al porțiunii marcate și se cronometrează imediat timpul de scurgere între cele două repere
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
repetă la intervale scurte de timp până când timpul de scurgere al amestecului între cele două repere este egal cu 50 % (T50) față de timpul de scurgere al probei martor. Proba martor se efectuează în aceleași condiții folosind 1 ml de preparat enzimatic inactivat prin firbere. Timpul de scurgere al probei martor se consideră 100 % (T100). Mod de calcul În condițiile arătate, numărul invers al timpului (1/T) de scăderea vâscozității cu 50 % (notat T 50) este direct proporțional cu activitatea enzimei care
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]