569 matches
-
înfloritoare, episcopatele numeroase o dovedesc.34 Răspândirea creștinismului printre barbari este opera misionarilor, astfel, Sf. Niceta de Remesiana a contribuit la creștinarea bessilor traci. După apariția ereziei ariene, populația latină, ca și romanitatea răsăriteană, au rămas fidele ortodoxiei Bisericii universale. Episcopatele latine s-au menținut și în vremea stăpânirii hunilor, acestea au apărat pe locuitori împotriva năvălitorilor. Împăratul Justinian a reorganizat episcopatele, subordonându-le autorității imperiale. Însă, după 602, episcopatele latine de la Dunăre dispar, în urma colonizării slavilor păgâni în sudul Dunării
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
creștinarea bessilor traci. După apariția ereziei ariene, populația latină, ca și romanitatea răsăriteană, au rămas fidele ortodoxiei Bisericii universale. Episcopatele latine s-au menținut și în vremea stăpânirii hunilor, acestea au apărat pe locuitori împotriva năvălitorilor. Împăratul Justinian a reorganizat episcopatele, subordonându-le autorității imperiale. Însă, după 602, episcopatele latine de la Dunăre dispar, în urma colonizării slavilor păgâni în sudul Dunării (vezi mau jos). Pătrunderea creștinismului în zona Dunării de Jos, în secolul al IV-lea, a avut loc sub forma unor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
latină, ca și romanitatea răsăriteană, au rămas fidele ortodoxiei Bisericii universale. Episcopatele latine s-au menținut și în vremea stăpânirii hunilor, acestea au apărat pe locuitori împotriva năvălitorilor. Împăratul Justinian a reorganizat episcopatele, subordonându-le autorității imperiale. Însă, după 602, episcopatele latine de la Dunăre dispar, în urma colonizării slavilor păgâni în sudul Dunării (vezi mau jos). Pătrunderea creștinismului în zona Dunării de Jos, în secolul al IV-lea, a avut loc sub forma unor episcopate latine puternice ce au dăinuit câteva secole
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
limba română, sunt de origine latină, cele referitoare la organizarea bisericească au alte origini (vezi mai jos). Astfel, cuvântul "episcopus" n-a dat un derivat în limba română ("piscup"?), pentru că, în genere, românii au cunoscut un creștinism primar, neierarhizat, fără episcopat, într-o țară (teritoriu) unde nu erau orașe și, deci, nu puteau fi episcopii. Mai târziu, în secolele IX-X, cum vom arăta mai jos, după venirea și asimilarea slavilor, au pătruns în limba română cuvinte de această origine privitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a Imperiului (după 602), existenței khaganatului avar (568-796), formării "sclaviniilor" (uniunilor tribale slave) în sudul Dunării și, apoi, a hanatului bulgar (679-681). Acest masiv regres se constată peste tot: depopularea provinciilor, dispersarea comunităților, distrugerea bisericilor, abandonarea parohiilor de preoți, aneantizarea episcopatelor. În sensul acesta, situația a fost mult mai dramatică decât pe vremea stăpânirii hunilor (375-454): arhiepiscopia Justiniana Prima a fost abandonată, pierzându-și complet identitatea, episcopii din Noricum (4) și Pannonia (3) s-au refugiat în Italia, soarta celor din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Munteniei, existau două orașe cu o viață creștină organizată. În plus, în secolele IV-VII, existau instituții ecleziastice și în restul țării, descoperirea unor biserici la Slava Rusă, Tomis și Histria (Dobrogea), apoi Slăveni, Drobeta, Sucidava, Dierna, Porolissum. Existau apoi două episcopate în Banat, la Lederata și Recidiva. Trebuie menționată episcopia de la Tomis, ajunsă mitropolie, în secolul al VI-lea, apoi episcopiile din Scythia Minor aflate pe malul drept al Dunării, care aveau sub control și viața bisericească din partea de nord a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dunării, după năvălirea slavilor, în prima jumătate a secolului al VII-lea? Această migrațiune, urmată de aceea a bulgarilor (679-680), a provocat mari dislocări de populație și a avut consecințe de durată asupra teritoriilor din această zonă. În primul rând, episcopatele creștine de la Dunăre și-au încetat activitatea, iar populația creștină romanizată a fost prigonită și a îndurat multe suferințe din partea slavilor și protobulgarilor, pe atunci neamuri păgâne. După o lungă și grea perioadă, în 864-865, bulgarii s-au creștinat, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ultimei. După 1025 (moartea împăratului Vasile II), lumea ortodoxă (bizantină) intra într-un reflux, iar statul bulgar dispăruse. În urma evenimentelor din 1028-1030, teritoriul Banatului dintre Mureș și Dunăre intra sub autoritatea definitivă a regatului ungar și a bisericii catolice-un episcopat catolic era înființat, în prima jumătate a secolului al XI-lea, în "urbs Morisena", unde mai înainte era o biserică (poate și episcopie) ortodoxă! În Banat, înfrângerea și moartea lui Ahtum, exponent al lumii ortodoxe sud-dunărene, a avut ca rezultat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
36. A.A. Bolșacov-Ghimpu, Episcopi ortodocși din țările române în secolul al XIII-lea, în G.B., 1971, nr. 1-2, p. 118-129; R. Constantinescu, Note privind istoria Bisericii Române în secolele XIII-XV, în SMIM, VI, 1973, p. 173-192; Vasile Gh. Sibiescu, Episcopatul cuman de la Milcovia (1227/1228-1241)..., în vol. Spiritualitate și istorie la întorsura Carpaților, I, Buzău, 1983, p. 284-320; Th. Holban, ,,Popii¨ și Biserica românilor din Polonia, în Arhiva, Iași, 1931, p. 25-30; Dan Gh. Teodor, Obiecte de cult din secolele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a extins autoritatea bisericească până la Dunăre. Au fost înființate acum, la începutul secolului al XI-lea, 31 de episcopii cu ierarhi bizantini, care își exercitau jurisdicția și în nordul Dunării, printre români. În cadrul reorganizării vieții bisericești, împăratul a înființat un episcopat special pentru vlahi, cum se numeau românii sud-dunăreni. În 1020, la Dorostolon, se afla reședința unui episcop supus autorității Constantinopolului, dar curând s-a înființat mitropolia (arhiepiscopia ) de la Dorostolon, ceea ce a dus la apariția mai multor episcopii în Dobrogea. Exista
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
papa Grigore IX aprecia că "autoritatea apostolică s-a bucurat întotdeauna de mare prețuire în Cumania". În 1228, el constata dorința de sedentarizare a cumanilor. Politica papală își arăta roadele: călugării dominicani din regatul Ungariei au contribuit la înființarea unui "episcopat catolic", în frunte cu Teodoric, în Milcovia, localizarea sa este incertă, undeva în apropierea Țării Bârsei, în nord-estul Munteniei și sud-vestul Moldovei. A fost o înjghebare politică și ecleziastică distrusă de invazia tătară din 1241. Regalitatea ungară și papalitatea urmăreau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sud și est de munți) va intra în stăpânirea efectivă a coroanei ungare. Unul din cele mai importante documente din perioada menționată este scrisoarea papei Grigore IX către viitorul rege Bela, din 14 noiembrie 1234, în care spune textual: "...în episcopatul Cumaniei, sunt niște oameni care se numesc români (Walathi) care, deși după nume se socot creștini, îmbrățișează diferite rituri și obiceiuri într-o singură credință, săvârșesc fapte ce sunt potrivnice acestui nume. Căci, nesocotind biserica romană, primesc tainele de la niște
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
orânduiască un păstor catolic pentru români. Din această scrisoare, datată 1234, document major al istoriei noastre medievale, răzbate o lume românească vie, autentică, organizată politic și bisericesc, în jurul arcului carpatic, dar nu numai acolo. Papa se arată îngrijorat de fragilitatea episcopatului catolic cuman, împlântat pe teritoriul extracarpatic, ce părea un pământ al nimănui. De mare însemnătate se dovedește faptul că această societate românească era organizată sub aspect politic și ecleziastic. Indirect, acei "pseudo-episcopi" (ortodocși) îi anunța, ca existență istorică reală, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și celor convertiți, în 1237 (Doc. Hurmuzaki, I, p. 153-154). În 1238, noul rege al Ungariei, Bela IV, la îndemnul papei Grigore IX, a pornit cruciada împotriva rudei sale "schismatice", țarul Ioan Asan II al Bulgariei, punând însă condiția ca episcopatul catolic instalat în Țara Severinului să se afle sub ascultare regală. Dar invazia mongolă din 1241-1242 (vezi cap. X) a năruit aceste planuri. Ulterior, după năvălire, pentru a învinge criza, adică starea gravă a regatului în urma cuceririi mongole, regele Ungariei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
menționată. Odată cu pătrunderea până la Câmpulung a trupelor regești, dominicanii, miliție disciplinată a Sf. Scaun, au început opera misionară între păgâni (cumani)-probabil vor fi cunoscut noua credință prin contactele cu vechii locuitori. Regele, așa cum am văzut, proiecta constituirea unui nou episcopat, al Milcoviei, fiind în același gând cu papa, pentru "provincia sa ", Cumania. În urma reușitei, viitorul rege Bela IV, învestit încă din 1226 cu administrarea Transilvaniei, trecea munții în Cumania, însoțit de arhiepiscopul de Esztergom, și obținea convertirea unui însemnat număr
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a "banatului" era motivată de apărarea văii Dunării față de cumani și de vecinătatea statului Asăneștilor. Organizarea bisericească a provinciei de la apus de Olt a fost vizată deasemeni de regalitatea ungară, iar aceasta a urmărit să instituie în "Țara Severinului" un episcopat propriu. Odată pusă fundația politică (banatul), în Țara Severinului ("Terra Cevrin") și-au făcut apariția, în 1235-1237, "harnicii dominicani" (Iorga), pentru convertirea locuitorilor ("multitudo gentium") Severinului. Românii erau asaltați deoarece la sud de Carpați, ca și la est, în Episcopia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
urmase tatălui său, mama nu i se cunoaște, n-avem nici un act de la eleste o domnie interesantă prin încercările bisericii catolice de a prelua controlul asupra Moldovei. În fața propagandei catolice, Lațcu se arăta receptiv și era dispus să accepte un episcopat catolic (înființat la Siret, în 1371), cu atât mai mult cu cât aceasta însemna și o recunoaștere politică din partea Poloniei sau Ungariei. Episcopia de Milcov, în sudul țării, activată încă la sfârșitul secolului al XIII-lea, era în atenția Sf.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Pitești), 1968, p. 105-121. Idem, Organizarea Bisericii Ortodoxe Române în secolele IX-XII, în S.T., 1968, nr. 3-4, p. 242-257. Sala M., Limba română, limbă romanică, București, 1997. Sfinți români și apărători ai legii strămoșești, București, 1987, p. 133-207. Sibiescu V., Episcopatul cuman de la Milcovia (1227/8-1241), în vol. Spiritualitate și istorie la întorsura Carpaților, I, Buzău, 1983, p. 284-320. Idem, Sf. Sava Gotul. La 1600 de ani de la mucenicia sa, în G.B., 1972, nr. 3-4, p. 335-384. Simonescu D., Tradiția istorică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Otoman pe următoarea bază: Rusia să dobândească Azovul, Taganrogul și libera navigație pe Marea Neagră, iar Polonia să ia Moldova și Muntenia; cum Austria și Prusia se vor opune cedării Principatelor, cea dintâi să anexeze Oltenia și cea de a doua episcopatul Worms. Una din variantele împărțirii Imperiului Otoman avansată Austriei de Panin prin intermediul contelui Massin, fost contraamiral al flotei rusești, aflat în Florența, prevedea că Austria să ia Serbia, Boemia și Herțegovina, Rusia să păstreze cuceririle de la Marea Neagră, tătarii să devină
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cuprinde o discordie care s-a perpetuat de-a lungul timpului: maghiarii se plîng de exproprierile fundațiilor religioase, Bucureștiul răspunde printr-un document, trimis la Geneva, la 2 ianuarie 1922, următoarele: libertatea cultelor există, la Oradea Mare fiind creat un episcopat calvinist maghiar, la Cluj fiind pe cale de a se înființa un episcopat luteran. Cum puteau fi acceptate anumite pretenții conform cărora episcopatele catolice maghiare din România să fie subordonate unui episcopat din Ungaria? Cum putea fi admisă negarea frontierei, care
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se plîng de exproprierile fundațiilor religioase, Bucureștiul răspunde printr-un document, trimis la Geneva, la 2 ianuarie 1922, următoarele: libertatea cultelor există, la Oradea Mare fiind creat un episcopat calvinist maghiar, la Cluj fiind pe cale de a se înființa un episcopat luteran. Cum puteau fi acceptate anumite pretenții conform cărora episcopatele catolice maghiare din România să fie subordonate unui episcopat din Ungaria? Cum putea fi admisă negarea frontierei, care ar fi însemnat o administrație comună a Bisericilor reformate, calvinistă și luterană
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
document, trimis la Geneva, la 2 ianuarie 1922, următoarele: libertatea cultelor există, la Oradea Mare fiind creat un episcopat calvinist maghiar, la Cluj fiind pe cale de a se înființa un episcopat luteran. Cum puteau fi acceptate anumite pretenții conform cărora episcopatele catolice maghiare din România să fie subordonate unui episcopat din Ungaria? Cum putea fi admisă negarea frontierei, care ar fi însemnat o administrație comună a Bisericilor reformate, calvinistă și luterană de pe ambele părți ale frontierei? Bucureștiul apără statul-națiune unitar, iar
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
libertatea cultelor există, la Oradea Mare fiind creat un episcopat calvinist maghiar, la Cluj fiind pe cale de a se înființa un episcopat luteran. Cum puteau fi acceptate anumite pretenții conform cărora episcopatele catolice maghiare din România să fie subordonate unui episcopat din Ungaria? Cum putea fi admisă negarea frontierei, care ar fi însemnat o administrație comună a Bisericilor reformate, calvinistă și luterană de pe ambele părți ale frontierei? Bucureștiul apără statul-națiune unitar, iar Transilvania este legitim integrată în noua structură a României
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Basarabiei este alipită încă din 1919 Bisericii naționale române, iar Patriarhatul Moscovei nu mai are autoritatea în fața celui grecesc pentru a interveni în viața ecleziastică a ortodocșilor români de origine slavă. Basarabia formează o metropolă cu arhiepiscopia de Chișinău și episcopatul de Cetatea Albă-Ismail. Această metropolă trebuie, ca și celelalte, să se supună deciziilor Sfîntului Sinod și a Congresului național ecleziastic. Tensiunile unei Basarabii nedispusă să intre sub tutela Bucureștiului contrastează cu mișcarea spre unitate, cum a fost cea a Bisericii
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
-a: INTELECTUALITATEA ȘI TRADIȚIA Actualitatea Predaniei / 161 Cunoașterea religioasă / 175 Știință și credință / 189 Partea a IV-a: BREVIAR TEOLOGIC Libertatea ca posibilitate de alegere / 201 Restaurație sau revoluție spirituală / 209 Forme ale discursului subversiv / 215 Teologia imaginii / 221 Menirea episcopatului / 235 Reîmprospătarea predicii ortodoxe / 239 Comportamentul în Biserică / 245 Sensul tradiției. Timp istoric vs. timp liturgic / 249 Teologia lucrătoare / 255 Estetica Ortodoxiei / 261 Reforma universitară / 269 Teologie și politică / 275 Din Trupul Ecclesiei. Epistolar creștin / 281 Bibliografie / 285 Abstract / 301
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]