902 matches
-
expresia concentrată a impulsului spre dramatizare, adică un tip etern al teatrului, i.e. reprezentare autentică a vieții în sine. Plecând de la aceleași premise, Peter Brooks insistă cu precădere asupra modernității genului, care, apărut o dată cu Revoluția, devine un simptom al mutației epistemice marcând "disoluția sacrului și a instituțiilor sale reprezentative" (monarhia și biserica), "abolirea centralismului" și a societății organice reclamate de creștinism ceea ce va duce, în plan literar, la invalidarea unor specii precum tragedia și a unor categorii de personaje caracteristice (eroul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
că: 1. teatrul va utiliza cu succes procedeele narative (punând accentul pe subiect, pe intrigă), tot așa cum epicul va profita de mijloacele dramatizării; 2. în timp, tragedia devine melodramă iar epopeea roman, în acord cu sensibilitatea epocii și cu mutația epistemică despre care am mai vorbit; 3. dacă epicul și dramaticul reprezintă așadar "formele" esențiale ale artei, liricul se referă la "conținutul" ei, adică la "suflet", la fondul psihologic. În termeni lovinescieni, am spune că lirismul constituie elementul de "sugestie" capabil
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ieșirea în etern ființei umane, lăsăndu-ne posibilitatea unui destin, într-o lume guvernată, totuși de o legitate inexorabilă. Vorbim aici de o restabilire a spiritului prin educație, de orientarea către valori în integralitatea lor, nu doar acționale („a face”) sau epistemice („a ști”), ci de readucerea omului la el însuși, de restabilire a umanului din el. Odată „întreg”, omul va „produce” și o realitate socială care să fie mai prietenoasă, senzația de noroi, și decrepitudine universală lăsănd loc optimismului și acțiunii
Per aspera ad astra. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Gabriel Galtoi () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2269]
-
l'analyse des discours politiques, Armând Colin, Paris, 1989. 46 Într-o lucrare de admirabila claritate (Ce este autoritatea? Introducere în logica autorității, traducere din germană de Thomas Kleininger, Ed. Humanitas, București, 2006), J. M. Bochenski face distinția între autoritate epistemică și autoritate deontica. Această distincție ne ajută să înțelegem trecerile nelegitime de la un tip de autoritate la altul și, astfel, să percepem incorectitudinea unor manipulări ale autorității. 47 V. de exemplu, Pierre Bourdieu, Despre televiziune urmat de Dominația jurnalismului, traducere
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
cu mama, formele luate de constituirea identității la copilul mic, în opinia unor psihanaliști ca Mélanie Klein (proiecție, introecție, identificare, repulsie), clasificările, structurate pe modul de opoziție care rezultă ("bun/rău", "sus/jos", "afară/înăuntru", "cald/frig") evocă o elaborare epistemică și cognitivă de bază. Ceea ce confirmă lucrările lui Piaget în psihologia dezvoltării, mai ales pe marginea fazei senzo-riomotrice (cf. Doise și Mugny, 1997; Piaget, 1978). Studiile despre reprezentarea genului sexual sînt în netă progresie numerică, după lucrarea lui Paul-Henry Chombart
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
pe teorii științifice, dar [...] false sau nesigure, [...] injust interpretate, cărora li se acordă o credibilitate pe care nu o merită" (Boudon, 1986, p. 45). Se va insista pe caracterul formalizat și sistematic al fenomenului și pe închiderea sa în jurul "schemelor epistemice" (Rouquette, 1994) sau al "thêmata" (Moscovici și Vignaux, 1994), principii dualiste de dispunere și de adecvare, sursă de eventuale derive, vizînd promovarea unei anumite ordini sociale și ideatice, fie ea instituită sau proiectată. Mai multe repezentări sociale, fiind legate de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
definiție este utilă și comprehensivă și mai mulți autori s-au referit la acest mecanism folosind termeni diferiți și făcând distincția între mai multe nuanțe de procese bazate pe socializare (social learning, persuasiune, influență socială, presiune normativă, dialog politic, comunitate epistemică și dezvoltare instituțională). Kelley (2004) susține că, mai mult, condiționalitatea ar fi determinantă pentru inițierea proceselor de reformă, în vreme ce mecanismele de socializare capătă relevanță într-o a doua fază, cea de internaționalizare efectivă a normelor. În termeni instituționali conceptul de
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
academice). Borzel și Risse (2003) utilizează conceptul de change agent (agent al schimbării), specificând că există în principal două forme organizaționale care pot lucra ca agenți ai schimbării sau în care se formează actorii singulari potențiali agenți ai schimbării: comunitățile epistemice (Haas 1992) și rețelele de sprijin (advocacy networks). În comunitățile epistemice, noile norme și noile idei sunt legitimate pe baza cunoașterii științifice care se găsește la temelia comunității înseși. Actorii care fac parte dintr-o comunitate epistemică recunoscută vor fi
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
al schimbării), specificând că există în principal două forme organizaționale care pot lucra ca agenți ai schimbării sau în care se formează actorii singulari potențiali agenți ai schimbării: comunitățile epistemice (Haas 1992) și rețelele de sprijin (advocacy networks). În comunitățile epistemice, noile norme și noile idei sunt legitimate pe baza cunoașterii științifice care se găsește la temelia comunității înseși. Actorii care fac parte dintr-o comunitate epistemică recunoscută vor fi deosebit de eficienți în influențarea decidenților (policy-makers) și a acțiunilor acestora. În
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
ai schimbării: comunitățile epistemice (Haas 1992) și rețelele de sprijin (advocacy networks). În comunitățile epistemice, noile norme și noile idei sunt legitimate pe baza cunoașterii științifice care se găsește la temelia comunității înseși. Actorii care fac parte dintr-o comunitate epistemică recunoscută vor fi deosebit de eficienți în influențarea decidenților (policy-makers) și a acțiunilor acestora. În rețelele de sprijin (advocacy networks), normele și ideile sunt legitimate pe baza valorilor puternic împărtășite, mai ales prin cunoașterea științifică. Acest tip de organizație face apel
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
toate zonele cruciale pentru funcționarea sistemului judiciar" (Ziua, 12 martie 2005). Curriculum-ul lui Macovei confirmă și ipoteza că prezența unui agent al schimbării ar fi rezultatul direct al procesului de socializare a figurilor politice și/sau profesionale în cadrul comunităților epistemice sau de network internaționale (Finnemore și Sikkink 1998; Börzel și Risse 2003). În ceea ce privește rezultatul primului pas al RA, putem pe drept cuvânt să-l considerăm pozitiv: acțiunea UE în cele două sectoare este considerată credibilă și este posibil să identificăm
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
recepționează mai mult ansambluri de imagini, de sunete, de gesturi. La această vârstă curiozitatea senzorială este de un real sprijin pentru învățător și activitatea educativă. Pe această bază el strânge impresii numeroase și percepe realitatea. Mai târziu apare și curiozitatea epistemică Ăsetea de cunoaștere) cu ajutorul căreia școlarul mic este condus spre cunoștințele superioare, abstracte, care folosesc la acumularea unui volum sporit de informații. Cea mai prețioasă facultate în materie de cercetare științifică este curiozitatea. Pentru a găsi trebuie să cauți și
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
se spune, punând în lumină atitudinea locutorului față de conținutul transmis. În acest sens, se delimitează propozițiile asertorice (dictus) de cele modale (dictus + modus) și, de asemenea, sunt teoretizate principalele modalități: alethice (necesar, posibil, contingent, imposibil), deontice (obligatoriu, interzis, permis, facultativ), epistemice (verificat, indecis, falsificat, nefalsificat) sau opinabile (convingerea, considerația, părerea nedecisă, contestarea)62. Constantin Sălăvăstru constată că, în ceea ce privește eficiența argumentării, "performanța opinabilă a intervenției argumentative polemice este favorizată de parcurgerea gradată a modalităților opinabile de la inferior la superior". Aceasă concluzie vizează
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
semnului text și a macrosemnului sistem", artele poetice au o funcție metalingvistică echivalentă cu autoexplicitarea idiostilului (la Arghezi, poeziei Testament îi este atribuit acest rol), așadar facilitează receptarea unui mesaj ambiguizat prin însăși natura lui. Lectorului, în postura de autoritate epistemică (Constantin Sălăvăstru), i se jalonează traseul interpretării "din dorința eului performator de a-l feri de erorile inerente liberei decodări"168. Viziunea lui Arghezi despre literatură este expresia unui spirit poetic intuitiv și modern prin însăși înțelegerea gestului artistic, înainte de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
le transforma în elemente ale unei "ideologii a proletariatului", au făcut ca termenul să fie, după 1990, nefrecventabil. Din punctul meu de vedere, o asemenea raportare la conceptul de ideologie, de înțeles sub aspect moral, implică o pierdere sub aspect epistemic, precum și o "încremenire" dogmatică sub aspect semantic. Din acest unghi, provocarea este, prin urmare, aceea de a depăși starea de lucruri actuală și de a readuce ideologia în rândul conceptelor fundamentale din filosofie și din științele sociale și politice printr-
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de către indivizi diferiți aparținând unor grupuri diferite) sau din aceea a psihologiei (a implicațiilor pe care valorile însușite sub "presiunea" comunitară le comportă asupra individului), devine evident că nu putem face abstracție de anumite elemente care să permită o clarificare epistemică. Înțeleasă pur și simplu ca un termen al științelor sociale, ideologia a fost, în ultimii două sute de ani, un cuvânt foarte des întâlnit în vocabularul domeniului. Suportând numeroase resemantizări de la o perioadă la alta și de la un teoretician la altul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
context, și care este fundamentală pentru înțelegerea relației dintre ideologie și adevărul științific, este următoarea: care este criteriul după care judecăm dacă proiecțiile ideologice sunt adevărate sau false? Cu alte cuvinte, există un loc complet neideologic din care o autoritate epistemică să poată susține cu o limpezime exemplară că elementele ideologice contrazic realitatea? Aceste întrebări nu sunt, în fapt, decât amprentele încă prezente ale discursului pozitivist. Incluzând autori precum de Tracy, Durkheim, Weber, Marx etc. acesta "este caracterizat de încredere în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
caz, șansa interpretării realității sociale, cu condiția ca această interpretare să fie una critică, ceea ce include, în mod necesar, și critica propriilor sale puncte de vedere. Concluzia care se anunță ca irefutabilă, dacă acceptăm înțelegerea în această manieră a statutului epistemic al ideologiei, este aceea potrivit căreia "cunoașterea este întotdeauna pe cale de a se sustrage ideologiei, dar ideologia rămâne mereu grila, codul de interpretare grație căruia nu suntem un intelectual liber de orice condiționare și legătură (...)"150. Odată cu această concluzie intermediară
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
se confunde cu ideologia, iar adevărul devine învăluit de ceața interesului. 1.3.3. Concepția pragmatistă Punerea în discuție a concepției obiectiviste și a celei relativist-relaționiste relevă atât modalități diferite în ceea ce privește înțelegerea problemei adevărului, cât și viziuni variate cu privire la statutul epistemic al științelor naturii și al științelor sociale. Referitor la prima problemă, putem observa că standardul obiectivității științifice asumat de către științele naturii și urmărit, vreme îndelungată, și de științele sociale, este afectat de asocierea sa cu o metodă care nu poate
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Primele există independent de existența instituțiilor sociale constituite de oameni, cele din urmă sunt tocmai produsul unui acord între ființele umane. Cu ajutorul acestei disjuncții inițiale, Searle evită confuzia dintre ontologic și epistemologic, care poate fi explicată astfel: Faptul că obiectivitatea epistemică totală e dificilă, dacă nu imposibilă cunoașterea fiind condiționată de contexte, de motivații, de perspective culturale complexe ș.c.l. -, e o premisă absolut corectă epistemologic. Dar din ea nu se pot trage concluzii ontologice, conform cărora realul nu există
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
analizează ideile politice. Spre exemplu, circumscriind domeniul de analiză a doctrinelor politice, anumiți autori subliniază că, "prin natura și funcționalitatea sa, fiecare dimensiune a doctrinologiei politice aduce un anumit specific. Fundamentare obiectuală prin dimensiunea ontologică, obiectivitate și științificitate prin dimensiunea epistemică, valoare și opțiune prin cea axiologică, angajare și eficiență prin dimensiunea praxiologică"361. Dincolo de recuperarea dezideratului pozitivist al îndeplinirii standardelor de științificitate valabile în zona de cercetare a științelor naturii, regăsim într-o astfel de abordare interesul pentru baza pe
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
fie el și "științific") asupra factorului uman poate fi periculos din perspectivă moral-politică. Modalitatea în care, pe parcursul acestei întreprinderi, am înțeles conceptul de ideologie nu aspiră la atingerea acelor criterii pe care pozitivismul le-a impus cu titlul de "canon epistemic" (chiar și în condițiile în care acest "canon" are serioase puncte critice). Consider totuși că ideologia poate deține un important rol explicativ-comprehensiv în procesul de cunoaștere a realității socio-politice și că analiza epistemologico-politică a conceptului poate reliefa o astfel de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
construcția acesteia și se constituie, astfel, într-un instrument al cunoașterii sale. 3.1.1. Pozitivism și anti-metodologie în analiza ideologiei După cum am subliniat până în această etapă a argumentării noastre, analiza ideologiei s-a realizat prin raportarea sa la statutul epistemic al științelor sociale. Din acest punct de vedere, pentru cei care au considerat că științele sociale sunt neutre în raport cu valorizările de tip evaluativ, ideologia apare ca fiind în mod exclusiv un instrument de distorsionare a datelor rezultate ca urmare a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
protologic" cu cel "paralogic" al gândirii, ea deturnând instrumentele și operațiile nivelului logic numai pentru a servi justificării anumitor interese 377. Ideologia apare, astfel, ca o formă specifică de cunoaștere, care însă nu îndeplinește rigorile pozitiviste ale "științificității", din moment ce instrumentarul epistemic pus la dispoziție de nivelul logic al gândirii este utilizat pentru a reprezenta anumite interese. Revenind însă la Giddens, cea de a patra teză pe care acesta o enunță decurge din primele trei și exprimă rezerva teoreticianului față de existența unui
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
anunțe "sfârșitul ideologiei", pe baza limitării semnificației conceptului la reprezentările obervabile ale realității sociale. Ca arhetip al gândirii politice, ideologia pare să fi supraviețuit însă și, mai mult decât atât, promite să ocupe locul care i se cuvine în edificiul epistemic al științelor socio-politice. Ceea ce este important, în momentul conștientizării acestei realități, este ca acest concept să fie utilizat la maxima sa capacitate, fără a mai fi suspectat de un "păcat originar" pe care nu l-a comis 403. Pentru acesta
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]