1,945 matches
-
Lucrul acesta Îi putea fi destăinuit lui Ravelstein. Dar el ți‑ar fi Închis gura spunându‑ți că Rousseau acoperise deja aceeași zonă În Confesiuni și În Reveriile unui drumeț singuratic. Eu, unul, nu aveam chef ca primele mele impresii epistemologice să fie respinse sau anticipate. Timp de șaptezeci de ani văzusem realitatea prin prisma acelorași semne. Și mai aveam senzația că a trebuit să aștept mii de ani ca să văd, să aud, să pipăi aceste fenomene misterioase - adică să‑mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
dintre istorie și ficțiune. Potrivit lui Hayden White, care duce la extrem o linie de argumentare impusă În teoria istoriei și În naratologie după „turnantul lingvistic”, nu există adevăr, ci o pluralitate (dar nu o infinitate!) de adevăruri, echivalente ontologic și epistemologic. Cum spunea Paul Feyerabend acum mai bine de un sfert de secol În controversata sa Against Method, avem mereu de-a face cu paradigme incomensurabile. Cu alte cuvinte, trăim Într-o lume paroxistic eterogenă: nu numai că nu putem aduna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
concluzii. Ast(zi, asist(m la o reconsiderare a metodelor (i tehnicilor (n cadrul (tiin(elor. Dorim s( afl(m locul (n care s-ar putea afla metodă observa(iei (n noul peisaj ce se contureaz( din punct de vedere epistemologic. Alain Boutot remarc( faptul c( (tiin(a se afl( azi (ntr-o situa(ie destul de bizar(: este prezent( prin tehnologie (i ((i creaz( propriile obiecte de studiu, p(rînd c( se (ndep(rteaz( de om (i obiectele ce-l (nconjoar(. "Centrele
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
unei teorii nu ar fi nici con(inutul ei empiric, nici faptul c( ar aduce explică(îi mai satisf(c(toare, ci "(mprejur(rile socio-culturale favorabile sau, cîteodat(, pur (i simplu (ntîmpl(toare"17 spune Feyrabend. (n acest p(ienjeni( epistemologic (ncerc(m s( g(sim actualitatea, locul (i utilitatea observa(iei. Faptul acesta este pe deplin îndreptățit, din moment ce ea ocupă un loc important (n cadrul metodelor "(tiin(ifice" pîn( la Reform( (s( ne gîndim numai la astrologie, care, pe ling
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
ofere informa(îi cu valoare de fapte (i nu de opinii. Caracterul suplu, u(or maleabil (i mai pu(în constrîng(tor al observa(iei las( mare libertate cercet(torului (n explorarea realit((îi. Astfel, chiar (i (n econo-mia anarhismului epistemologic propov(duit de P. Feyrabend, observă(ia ((i g(se(te un loc, f(r( a mai vorbi de alte sisteme (i teorii care o presupun de la bun (nceput. Faptul acesta este cu atît mai evident cu cît societatea (n
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
3 - Rezultatele tranziției: sistemul politic și instituțiile publice 52 Criza morală a sistemului politic 52 A debutat noua democrație cu stângul? 54 Opt distorsiuni ale procesului politic 59 Criza instituțiilor statului 63 Cazul justiției 65 Partea a II-a Prolegomene epistemologice ale unei teorii a tranziției Capitolul 4 - Câteva condiții epistemologice ale constituirii unei teorii științifice a societăților în tranziție 69 Sociologia tranziției: un alt tip de sociologie? 69 Sociologia în societățile capitaliste dezvoltate 70 Sociologia marxist-revoluționară 70 Sociologia în societățile
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
morală a sistemului politic 52 A debutat noua democrație cu stângul? 54 Opt distorsiuni ale procesului politic 59 Criza instituțiilor statului 63 Cazul justiției 65 Partea a II-a Prolegomene epistemologice ale unei teorii a tranziției Capitolul 4 - Câteva condiții epistemologice ale constituirii unei teorii științifice a societăților în tranziție 69 Sociologia tranziției: un alt tip de sociologie? 69 Sociologia în societățile capitaliste dezvoltate 70 Sociologia marxist-revoluționară 70 Sociologia în societățile comuniste 71 Sociologia dezvoltării prin reforme: lichidarea „decalajelor” 72 Sociologia
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
fapt, problema ei cea mai gravă este încă deficitul mecanismelor de control public, constituie un exemplu clar de impunere a unor priorități inadecvate. * * * Două concluzii sunt importante aici. În primul rând, alegerea, explicită sau, de regulă, tacită, a unui model epistemologic are efecte asupra procesului de alegere a strategiei și a acțiunii. Epistemologia problemelor cu soluție unică produce o linie de raționare proprie. Dacă strategia tranziției a fost corectă, era de așteptat ca procesul de schimbare să meargă satisfăcător. Dar atunci când
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
fondul orientărilor strategice formulate de către actorii externi. Următoarele capitole sunt dedicate strategiei tranziției ca produs al actorilor externi și interni și modului în care interesele, preferințele, stereotipurile lor au modelat strategia tranziției. Partea a II-atc "Partea a II‑a" Prolegomene epistemologice ale unei teorii a tranzițieitc "Prolegomene epistemologice ale unei teorii a tranzi]iei" Capitolul 4tc " Capitolul 4" Câteva condiții epistemologice ale constituirii unei teorii științifice a societăților în tranzițietc " Câteva condiții epistemologice ale constituirii unei teorii științifice a societăților în
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Următoarele capitole sunt dedicate strategiei tranziției ca produs al actorilor externi și interni și modului în care interesele, preferințele, stereotipurile lor au modelat strategia tranziției. Partea a II-atc "Partea a II‑a" Prolegomene epistemologice ale unei teorii a tranzițieitc "Prolegomene epistemologice ale unei teorii a tranzi]iei" Capitolul 4tc " Capitolul 4" Câteva condiții epistemologice ale constituirii unei teorii științifice a societăților în tranzițietc " Câteva condiții epistemologice ale constituirii unei teorii științifice a societăților în tranziție" Sociologia tranziției: un alt tip de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
și modului în care interesele, preferințele, stereotipurile lor au modelat strategia tranziției. Partea a II-atc "Partea a II‑a" Prolegomene epistemologice ale unei teorii a tranzițieitc "Prolegomene epistemologice ale unei teorii a tranzi]iei" Capitolul 4tc " Capitolul 4" Câteva condiții epistemologice ale constituirii unei teorii științifice a societăților în tranzițietc " Câteva condiții epistemologice ale constituirii unei teorii științifice a societăților în tranziție" Sociologia tranziției: un alt tip de sociologie?tc "Sociologia tranziției\: un alt tip de sociologie?" Este important să examinăm
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Partea a II-atc "Partea a II‑a" Prolegomene epistemologice ale unei teorii a tranzițieitc "Prolegomene epistemologice ale unei teorii a tranzi]iei" Capitolul 4tc " Capitolul 4" Câteva condiții epistemologice ale constituirii unei teorii științifice a societăților în tranzițietc " Câteva condiții epistemologice ale constituirii unei teorii științifice a societăților în tranziție" Sociologia tranziției: un alt tip de sociologie?tc "Sociologia tranziției\: un alt tip de sociologie?" Este important să examinăm o întrebare-cheie: în lumea actuală există o singură paradigmă a sociologiei, care
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
o strategie adecvată? Există alternative posibil mai bune, dar care nu au fost explorate? Acțiunea socială și „ideile” ca obiect al cunoașteriitc "Acțiunea socială și „ideile” ca obiect al cunoașterii" „Acțiunea socială” și „ideile” produse de societate prezintă un statut epistemologic distinct în diferite tipuri de societate. În societățile stabile, înalt structurate, acțiunile actorilor și ideile lor nu prezintă, în ele însele, un grad ridicat de interes pentru sociologie. Ele sunt produse de structurile profunde ale societății și modelate de instituțiile
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
actorilor este marginal. Sunt și ele o realitate, dar o realitate secundară, mai degrabă epifenomenală, reflexe ale realității „reale” și mai puțin factori generatori de realitate. În societățile în tranziție, acțiunea și ideile actorilor prezintă un cu totul alt statut epistemologic. Ele nu sunt o realitate secundară, ci generatorul de realitate. Realitatea societăților actuale în tranziție nu este generată de structurile lor profunde, ci de acțiunea colectivă de schimbare orientată de opțiuni strategice. Ideile care iau forma strategiei tranziției reprezintă o
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
decurge automat din obiectivul de atins, corect formulat de către cei care au făcut-o. Epistemologia problemelor cu soluție unică versus epistemologia problemelor cu soluții multipletc "Epistemologia problemelor cu soluție unică versus epistemologia problemelor cu soluții multiple" Opțiunea pentru un model epistemologic sau altul reprezintă un punct epistemologic crucial în constituirea sociologiei ca știință în acest nou context. Sociologia explicativă, dezvoltată masiv în societățile stabile, nu s-a confruntat cu o asemenea opțiune. Pentru ea, realitatea socială este dată. Sarcina științei este
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
corect formulat de către cei care au făcut-o. Epistemologia problemelor cu soluție unică versus epistemologia problemelor cu soluții multipletc "Epistemologia problemelor cu soluție unică versus epistemologia problemelor cu soluții multiple" Opțiunea pentru un model epistemologic sau altul reprezintă un punct epistemologic crucial în constituirea sociologiei ca știință în acest nou context. Sociologia explicativă, dezvoltată masiv în societățile stabile, nu s-a confruntat cu o asemenea opțiune. Pentru ea, realitatea socială este dată. Sarcina științei este să o descrie și să o
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de față, adoptarea uneia dintre cele două epistemologii ale teoriei acțiunii nu este, în raport cu teoria tranziției, ceva marginal, ci, dimpotrivă, stă la originea întregului dispozitiv explicativ, generând proceduri explicative diferite și deschizând vizibilități specifice. Mai mult, plasarea într-un model epistemologic sau altul are efecte nu numai cognitive, ci și sociale, economice, politice, morale distincte. Dubla perspectivă: cognitivă și socialătc "Dubla perspectivă\: cognitivă și socială" Realitatea socială va apărea diferit dacă o privim din cele două perspective. Din perspectiva cognitivă, ea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
este produsul interacțiunii unei multitudini de actori sociali. Sociologic, ea este produsul unui proces social și nu are sens să ne întrebăm dacă ea e bună sau nu, dacă ar fi existat sau nu alternative. Întrebarea care creează o dificultate epistemologică poate fi formulată, în consecință, în următorii termeni: cum putem presupune că soluția generată de interacțiunea diferiților actori cu propriile lor interese ce nu sunt coincidente cu găsirea soluției celei mai potrivite este totodată cea mai adecvată, în ordine cognitivă
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
actorilor puterii. Vom fi, cândva, în stare să realizăm ceea ce deja știm că este binele. Adoptarea fără rezerve a strategiei tranziției reprezenta o sursă importantă a îndeplinirii cu succes a tranziției. Mass-media în societatea românească în tranziție prezintă o poziție epistemologică distinctă, diferită de mass-media occidentale. Mai ales în prima parte a tranziției, mass-media se caracterizează prin promovarea unei superiorități intelectuale și morale nete: noi știm ce trebuie făcut, suntem motivați să o facem, suntem corecți; „ei” nu prea știu cum
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
evitabili. O asemenea orientare este de natură să diminueze contribuția percepută a factorilor extrinseci. 8. Identificarea surselor crizelor opțiunilor strategice adoptate (absorbția explicativă a anomaliilor) produce, inevitabil, căutarea unor alternative strategice. 9. Explorarea alternativelor strategice produce o schimbare a modelului epistemologic pe care se bazează explicația: epistemologia problemelor cu soluție unică este înlocuită cu epistemologia problemelor cu soluții multiple. Această epistemologie susține o orientare proprie: factorii intriseci producători ai crizelor să fie considerați nu ca inevitabili (normali în situația în care
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
întrebare legate de adecvarea diferitelor opțiuni strategice. Nu cumva înseși opțiunile strategice sunt responsabile de o serie de procese negative și eșecuri? În primul rând al analizei trec factorii explicativi intrinseci evitabili. Conturarea unor asemenea întrebări împinge spre înlocuirea modelului epistemologic al problemelor cu soluție unică prin modelul problemelor cu soluție multiplă. Se deschide astfel interesul pentru explorarea alternativelor strategice posibile. Ieșirea din dogmatismul epistemologiei problemelor cu soluție unicătc "Ieșirea din dogmatismul epistemologiei problemelor cu soluție unică" Primul pas al construirii
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
posibile. Ieșirea din dogmatismul epistemologiei problemelor cu soluție unicătc "Ieșirea din dogmatismul epistemologiei problemelor cu soluție unică" Primul pas al construirii unei paradigme a cunoașterii sociologice constructive, diferită de cea spre care este înclinată cunoașterea instituțională, îl constituie o opțiune epistemologică explicită. Problemele complexe au soluții multiple care trebuie identificate și evaluate atât înaintea alegerii, cât și pe parcursul implementării soluțiilor adoptate, în vederea perfecționării/schimbării acestora. O asemenea modificare a fundamentului epistemologic nu produce un efect punctual și cu efecte limitate, ci
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
spre care este înclinată cunoașterea instituțională, îl constituie o opțiune epistemologică explicită. Problemele complexe au soluții multiple care trebuie identificate și evaluate atât înaintea alegerii, cât și pe parcursul implementării soluțiilor adoptate, în vederea perfecționării/schimbării acestora. O asemenea modificare a fundamentului epistemologic nu produce un efect punctual și cu efecte limitate, ci este de natură a schimba întregul univers cognitiv al unei societăți. Secolul XX a fost caracterizat prin lipsa dorinței de a explora, la nivelul societăților globale, alternativele ca sursă a
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
univers cognitiv al unei societăți. Secolul XX a fost caracterizat prin lipsa dorinței de a explora, la nivelul societăților globale, alternativele ca sursă a tuturor dogmatismelor. Din păcate, primii ani ai secolului XXI dau semne slabe de schimbare a orientării epistemologice. Ruptura dintre cele două sisteme mondiale, capitalismul și socialismul, care a dominat secolul XX, a fost sursa profundă a dogmatismului modern. Dogmatismului sovietic i s-a opus cel occidental. Dogmatismul dezvoltat în procesul de absorbție a sistemului comunist, ca orice
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
și de metodologie juridică. Începând cu anul 1969, în Institutul de cercetări juridice au fost publicate lucrări de drept comparat 11, care s-au referit la multe ramuri ale dreptului, la diferite instituții juridice și, totodată, la probleme de ordin epistemologic. Înainte de 1990, studiile de drept comparat, elaborate în Institut de specialiștii din domeniul dreptului public au privit: controlul constituționalității legilor, jurisdicția constituțională, inițiativa legislativă, legalitatea, legalitate penală, procedura administrativă, legislația electorală, jurisdicția administrativă, utilizarea de către legiuitor a dreptului comparat, avocatura
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]