1,135 matches
-
a unei probleme de către o comunitate/grup, de a descrie sistemul așteptărilor generale și individuale, atunci găsim aici un instrument care determină o mai bună cunoaștere și înțelegere a problematicii dezbătute, la nivelul acțiunilor, experiențelor, competențelor afirmate (ca aspect de epistemologie). Dar desprindem și un aspect al naturii acestei cunoașteri, în legătură cu realitatea obiectivă (ontologie) și cu realizarea ei (metodologie) sau găsim mutații cu efecte considerabile în conceperea și realizarea educației, a formării educaților, în diferite contexte multiplu determinate. În anumite momente
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de înțelegere a proceselor reale, de învingere a dificultăților prin noi ipoteze și soluții. • Sinonime, variante = participativă, cercetare a practicienilor, acțiune practică științifică, colaborativă, descoperire cooperativă, descoperire apreciativă, practică de emancipare, cercetare a profesorilor. Ele reflectă diferite abordări, probleme, poziții, epistemologii, abordări ideologice, tradiții, diferite contexte. • Cuprinde acțiuni de proiectare și desfășurare de intervenție, observări, analize, evaluări și autoevaluări, reflecții critice, de identificare a problemelor și a soluțiilor optime practice, de verificare a efectelor introducerii noului în practică, de înțelegere a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
relației ontologie-epistemologie în sensul subordonării celei dintâi celei din urmă8: societatea ca stare, ca structură nu există unii numesc asta nihilism sau negarea ontologiei; ea există numai ca reprodusă sau construită prin acțiunile indivizilor. Însă cu toate că perspectivele procesuale angajează o epistemologie relativistă, continuă de fapt să utilizeze o metodologie pozitivistă. De fapt Sztompka (1993:12) recunoaște implicit acest lucru când spune că singura posibilitate de a studia schimbarea rămâne "înghețarea" la nivel conceptual a unor momente importante și tratarea lor ca
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în a susține și justifica ontologii, mulți sunt atât de atașați de principiul diviziunii, categorizării, clasificării, încât în loc să se oprească și asupra complementarităților paradigmatice doar accentuează antinomiile. Mulți uită atunci când se înregimentează într-o tabără sau alta a susținătorilor unei epistemologii că explicațiile sau interpretările partizane nu sunt decât fragmentare și că absolutul lor e iluzoriu, pentru că o cale spre cunoaștere este doar atât, o cale. Consecința acestei "lupte" vechi de când lumea cum ar spune unii între "eleați" și "heracliteeni"12
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sau să evidențieze faptul că interpretările sunt multiple și să releve totodată presupozițiile și arbitrariul organizării interne a textelor, discursurilor. De aici decurge probabil și cel mai important beneficiu pe care îl aduce și anume interogarea motivelor care stau în spatele epistemologiilor și ideea conform căreia cunoașterea științifică sau chiar știința sunt ideologizate. Totodată acest mod de înțelegere indică scepticismul postmoderniștilor vizavi de cunoaștere și realitate. Postmodernismul se bazează doar pe o "negare" a ontologiei, adică a ideii că există o realitate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cunoașterea științifică sau chiar știința sunt ideologizate. Totodată acest mod de înțelegere indică scepticismul postmoderniștilor vizavi de cunoaștere și realitate. Postmodernismul se bazează doar pe o "negare" a ontologiei, adică a ideii că există o realitate obiectivă, și pe o epistemologie constructivistă (realitatea este creată prin modurile noastre de a organiza percepția și prin categoriile noastre de înțelegere). Postmodernismul, așa cum am mai spus altundeva, se bazează de fapt pe o răsturnare a raportului ontologie, epistemologie. În ceea ce privește analiza noastră observăm că una
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
o realitate obiectivă, și pe o epistemologie constructivistă (realitatea este creată prin modurile noastre de a organiza percepția și prin categoriile noastre de înțelegere). Postmodernismul, așa cum am mai spus altundeva, se bazează de fapt pe o răsturnare a raportului ontologie, epistemologie. În ceea ce privește analiza noastră observăm că una din ideile de bază a teoriilor radical constructiviste, sau post-moderne este sublinierea primatului individualității/ subiectivității: lumea, "realitatea" e numai pentru mine așa, aici și acum, iar pentru fiecare din ceilalți, tot aici și tot
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
noologice nu au coordonatele spațiului nostru fizic, nici ale timpului nostru istoric, de aceea "a fixa intuiția noastră asupra lor ține de registrul metaforic al cunoașterii, nicidecum de adevărul lor intim" (Bădescu, 1997:118). Noologia lui Bădescu trece de limitele epistemologiei fenomenologice în care observatorul (prin procesul de suspendare a propriei subiectivități în scopul pătrunderii universului celuilalt) devine "non-sensibil" și "non-inteligent". Ea enunță principiul "relației inclusive" care presupune că nici observatorul, nici actorul nu trebuie să se retragă din relație, ci
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
reciproc"3. Spre exemplu, unul din modelele combinării găsirii unei căi de mijloc celor două poziții are la bază filosofia realismului critic a lui Bhaskar (1997; 1998). Practic el subliniază luând poziție mai ales vizavi de abordările postmoderniste care suprapun epistemologia și ontologia separația între realitatea independentă de reprezentările noastre și cunoașterea realității care e supusă diferitelor tipuri de influențe; ceea ce înseamnă că îmbină ontologia realistă cu epistemologia relativistă, accentuând atât latura epistemologică, subiectivă a cunoașterii, cât și pe cea ontologică
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Practic el subliniază luând poziție mai ales vizavi de abordările postmoderniste care suprapun epistemologia și ontologia separația între realitatea independentă de reprezentările noastre și cunoașterea realității care e supusă diferitelor tipuri de influențe; ceea ce înseamnă că îmbină ontologia realistă cu epistemologia relativistă, accentuând atât latura epistemologică, subiectivă a cunoașterii, cât și pe cea ontologică, intranzitivă (vezi și Archer, 2002). Printre avantajele pe care Sharp vezi Archer et al. (1999:12) consideră că le oferă realismul critic (social) cercetării empirice se numără
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
deja, urmărește verificarea rezultatelor prin mai multe metode, în vreme ce complemetaritatea urmărește îmbogățirea tipurilor de explicații prin mai multe surse (vezi și Jick, 1979). Ideea de convergență sau confirmare e aplicabilă mai degrabă dacă asumăm o realitate independentă de actor / cercetător (epistemologia e subordonată ontologiei), adică avem o lume "a faptelor sociale ca lucruri" (vezi Durkheim, 2002), pe care o vedem din mai multe unghiuri (interpretări). Dacă însă asumăm unitatea actorului / cercetătorului cu realitatea (ontologia e subordonată epistemologiei), atunci realitate înseamnă chiar
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
independentă de actor / cercetător (epistemologia e subordonată ontologiei), adică avem o lume "a faptelor sociale ca lucruri" (vezi Durkheim, 2002), pe care o vedem din mai multe unghiuri (interpretări). Dacă însă asumăm unitatea actorului / cercetătorului cu realitatea (ontologia e subordonată epistemologiei), atunci realitate înseamnă chiar unghiurile (interpretările) diferite. Noi vom utiliza triangulația în primul rând în ideea complementarității, pentru a îmbogăți perspectivele asupra fenomenului investigat, și abia în plan secundar în scop confirmator. Practic, apelăm atât la triangulația între metode calitative
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
asemănare, analogie, similitudine Grafică imagini, desene Optică oglinzi, proiecții Perceptuală date senzoriale, aparente Mentală vise, amintiri, idei, utopie Verbală metafore, descrieri Echivocul semantic, care a fost observat în actul definirii imaginii, provine și din varietatea domeniilor centrate pe studiul imaginii: * epistemologia (1. semiotica tradițională și semiotica socială; 2. epistemologia transcendentala: I. Kant, E. Cassirer, G. Bachelard, G. Durând). I. Kant ancorează percepția empirica într-o înțelegere categoriala, judecățile de experiență subordonând orice dat material unor concepte (Wunenburger [1997] 2004: 87). Participarea
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
proiecții Perceptuală date senzoriale, aparente Mentală vise, amintiri, idei, utopie Verbală metafore, descrieri Echivocul semantic, care a fost observat în actul definirii imaginii, provine și din varietatea domeniilor centrate pe studiul imaginii: * epistemologia (1. semiotica tradițională și semiotica socială; 2. epistemologia transcendentala: I. Kant, E. Cassirer, G. Bachelard, G. Durând). I. Kant ancorează percepția empirica într-o înțelegere categoriala, judecățile de experiență subordonând orice dat material unor concepte (Wunenburger [1997] 2004: 87). Participarea imaginilor la construcția reprezentării experienței, din perspectiva kantiana
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
probleme legate de, spre exemplu, darwinism și de la moralitatea publică, abordările epistemologice la provocările creaționiste par să nu funcționeze. În timp ce apărătorii științei continuă să se angajeze în tactici bazate pe abordări epistemologice, creaționiștii continuă "să urce" pe provocări aparent despre epistemologie. Însă, ceea ce într-adevăr pare să-i conducă este tot ce ei văd ca implicații morale ale darwinismului. Singurul mod de a aplana acest conflict asupra moralității publicului, este acela de a-l trata ca pe o problemă a moralității
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
extinderea cercetărilor multidisciplinare ; de exemplu Platforma de formare și cercetare interdisciplinară în domeniul arheologiei , numită Arheoinvest înființată în spațiul Universității “Al.I.Cuza” - Iași de către Facultatea de Istorie în colaborare cu Facultățile de Geografie ; Biologie și Fizică ; * impetuoasa dezvoltare a epistemologiei a permis evidențierea limitelor cunoașterii științifice monodisciplinare ; * fragmentarea cunoștințelor însușite de elevi atunci când procesul de învățământ are un caracter monodisciplinar ; * promovarea interdisciplinarității se realizează în condițiile unui învățământ conceput pe discipline și realizat de profesori cu competențe didactice bidisciplinare (de
FENOMENE FIZICE tranziții de fază și corelații interdisciplinare by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/1164_a_2233]
-
autorii de programe școlare și de manuale să poate realiza produse de bună calitate, ar trebui să aibă competențe de nivel superior (expert) în specialitate și în didactica specialității competențele în didactica specialității incluzând și anumite competențe specifice psihologiei, pedagogiei, epistemologiei, logicii și altor discipline (Dulamă, 2010). Pentru ca profesorii să fie capabili să organizeze optim situațiile de învățare în care elevii să își dezvolte competențele, ei ar trebui să cunoască conceptul de competență, conținutul fiecărei competențe din programa școlară și modul
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
nu este decât o trecere spre eternitate. Opera sa oferă dovada că omul are în el mântuirea, dacă reușește a-și transcende viața dincolo de temporal. Cărțile lui, constructele științifice, prin care conceptul triunic al devianței psihice, paradigma victimologică sau recent epistemologia adevărului psihiatric, devin piatra lui de mormânt, piatra unei existențe cucerite, calea prin care și-a transpus viața în operă. Putem afirma că psihiatria i-a aparținut, deoarece i-a dat sensul ei uman și științific deplin, chiar și atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
des Bundesministeriums für Bildung, Wissenschaft und Kultur Wien Tipărit cu sprijinul Ministerului Federal al Educației, Științei și Culturii din Viena MIRCEA FLONTA (născut în anul 1932), profesor consultant la Facultatea de Filozofie a Universității din București. Domenii principale de preocupări: epistemologia clasică și analitică, teoria cunoașterii științifice, studii kantiene și wittgensteiniene. Numeroase cărți, studii și articole în această arie tematică, publicate în țară și peste hotare. Traduceri, în colaborare, din David Hume, Immanuel Kant, Albert Einstein, Moritz Schlick, Karl Popper și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
nemijlocită dintre filozofie și lingvistica modernă. În raport cu mulțimea informațiilor științifice oferite de lingvistică, arată Cassirer, filozofia trebuie să se instituie ca o abordare ce urmărește generalizarea și sistematizarea acestora. Așadar, după acest filozof, filozofia limbii ar fi mai degrabă o epistemologie lingvistică în continuarea științei limbii, iar nu o cercetare paralelă sau concurentă lingvisticii, rămînîndu-se în mare parte în cadrele inițiale ale filozofiei fundamentate de Kant. Limba și delimitarea adevărului de falsitate Cînd s-a studiat limba din perspectivă filozofică și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Bertrand Russell și Ludwig Wittgen-stein, în opera cărora chestiunile care privesc limba au căpătat un spațiu apreciabil. "Jocurile de limbaj" în funcționarea limbii Majoritatea filozofilor au abordat problema limbii și a limbajului alături sau împreună cu alte probleme de ontologie, gnoseologie, epistemologie sau logică, deci într-un context filozofic în care limba reprezenta numai unul dintre aspectele luate în discuție. S-au realizat însă și sisteme de gîndire orientate aproape exclusiv asupra limbajului și a limbii, deci printr-o orientare de principiu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Lăcașul putnean (cu mormântul legendarului mușatin) e definit printr-o metaforă preluată din Eminescu: "Rusalim al sufletului meu"; în imne ca Logos, Psalm, Anastasis, Antimis, Aier, Ectenie se manifestă plenar credinciosul practicant. Dintr-o Ars poetica se reține diferența dintre epistemologie și imnografie: Obiectul științelor cosmosul strigat La viața creatoare Dar al Imnului Logosul întrupat în istorie. Esențială în discursul lui Ioan Alexandru ca imnograf e participarea la o frumusețe multiformă: frumusețe-natură, frumusețe-istorie, frumusețe etică. Timpului care macină cetăți i se
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mînia și agresiunea și modestia cu o "lăcomie debordantă" (Greenspan). Scientismul și fundamentalismul se ciocnesc și am ajuns într-un impas grav, din care numai o reunire a științei cu spiritualitatea ne-ar poate salva. Mulți oameni de știință folosesc epistemologia lor într-un mod fundamentalist, ceea ce nu se mai cheamă știință ci scientism, în timp ce și în partea cealaltă mulți nu fac distincția între religie, abordată de multe ori fundamentalist, și spiritualitate, aceasta din urmă avînd o respirație mai largă pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
adică la bogăție). Dacă el, economistul teoretician, nu se mulțumește cu această simplă și, aparent, neînălțătoare misiune, riscul de a relativiza și a evada pe teritorii ce nu-i aparțin prin "false" modernisme și nejustificate "deschideri" este mare" (Ion Pohoață, Epistemologie și metodologie în știința economică, Economica, București, 2011, p. 29). Or, unul dintre evadați, departe de a fi și singurul, este tocmai Paul Heyne, care definește știința economică drept "teorie a alegerilor și a consecințelor ei neintenționate" (p. 30) și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
tradiția clasică este cea a lui Jevons. Lucrarea sa principală este The Theory of Political Economy, apărută la Londra în 1871. Avîndu-i ca înaintemergători pe Richard Jennings, David Hartley și James Mill, potrivit cărora ideile decurg din senzații, și fidel epistemologiei utilitariste, Jevons subli niază relația dintre plăceri, evaluări și dorințe pe de o parte, și acțiunea sau schimbul pe de alta. Pentru el, influența muncii durează până cînd oboseala inerentă depășește satisfacția obținută prin remunerarea muncii. Maximizarea fericirii are loc
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]