KorAP: Find »[drukola/base=epitropie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 23 >

562 matches

Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789

și putea fi desființată. Avem informații interesante despre regimul aplicat bolnavilor mintali la Gheel, în Belgia, cu multe secole înainte 65. Exista în Occident o adevărată mișcare de eliberare a bolnavilor. Aceste idei au pătruns însă foarte greu în spiritul Epitropiei care, conservatoare, mulțumindu-se ca instituțiile să fie bine gospodărite, era reticentă la noutăți. Primirea bolnavilor se făcea, ca și la Golia, numai la recomandarea oficialității "a vreunei autorități recunoscute precum: Onorabila Epitropie Generală, Prefectură, Primărie etc. și cu un

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
au pătruns însă foarte greu în spiritul Epitropiei care, conservatoare, mulțumindu-se ca instituțiile să fie bine gospodărite, era reticentă la noutăți. Primirea bolnavilor se făcea, ca și la Golia, numai la recomandarea oficialității "a vreunei autorități recunoscute precum: Onorabila Epitropie Generală, Prefectură, Primărie etc. și cu un certificat alăturat împreună cu recomandațiunea medicului primar al Ospiciului". Aceste forme rigide erau necesare, satisfăcând atât protecția socială, cât și aceea individuală a bolnavului, într-o epocă în care internările în ospicii erau încă

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
protecția socială, cât și aceea individuală a bolnavului, într-o epocă în care internările în ospicii erau încă infamante și susceptibile la abuzuri de rea intenție. O suprastructură absolut inutilă și pur birocratică, de care era vinovată în special conducerea Epitropiei, complica inutil internările. Au fost cazuri când, pentru internări de urgență (manie coleroasă furibundă) sau epilepsii cu crize frecvente, bolnavii așteptau îndeplinirea formalităților de rigoare timp de mai multe săptămâni. Ni se pare însă că, și sub acest punct de

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
corpul gardienilor și masa bolnavilor, care constituiau un fel de corp de care gardianul dispunea oficial foarte limitat, în fapt destul de mult. La data inspecției lui Thiron, devenise necesar un post de prim gardian: Am fi de avis ca Onorabila Epitropie să creeze o funcțiune de Prim Gardian și cară să aibă autoritate asupra gardienilor, precum și a educa și instrui pe alienați, adică un feliu de monitori pentru bolnavi". Este evidentă, din nou, aceeași mentalitate. Bolnavii constituiau un corp inform, omogen

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
referire aceleași relații de intrigi minore, nesfârșite, între câteva persoane. Ne referim doar la câteva revizii semnificative în privința reconstituirii profilului instituției în acea perioadă, deși în oarecare măsură au fost și constatări în contradictoriu. La 18 mai 1885, la cererea Epitropiei se trimit în control la Ospitalul și Ospiciul de la Neamțu epitropii Liteanu și dr. Iulian "pentru prospectarea stabilimentelor dependente având în videre (sic) că cu cât mai des vor fi inspectate aceste stabilimente care sunt mai cu osebire isolate și

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
Liteanu și dr. Iulian "pentru prospectarea stabilimentelor dependente având în videre (sic) că cu cât mai des vor fi inspectate aceste stabilimente care sunt mai cu osebire isolate și departe de centru administrația lor va fi mai satisfăcătoare"66. Explicația Epitropiei, mărturisind un spor de grijă, ascunde, nemărturisit, îngrijorarea privind mersul celor două instituții care necesită a fi "prospectate". Inspecția, comună și concomitentă, a "ospitalului" și ospiciului (întotdeauna epitropii au inspectat ambele instituții, de prin 1883-1884 denumindu-le, chiar, pe amândouă

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
devizul și statornicit". Ospiciul, atât de decăzut din punct de vedere administrativ, avea mare nevoie și de inventar. Acum se cerea la nivelul la care se situa un inventar vechi, fapt nepetrecut anterior. Însuși epitropul Liteanu, pe marginea referatului înaintat Epitropiei, menționa: "Rog a se dispune trimiterea unor veșminte din celea vechi la monastirea Neamtzu"68. Acest gen de solicitare exprimă însă nu numai decăderea instituției care în ochii Epitropiei nu se mai bucura de considerația de odinioară, dar și mentalitatea

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
vechi, fapt nepetrecut anterior. Însuși epitropul Liteanu, pe marginea referatului înaintat Epitropiei, menționa: "Rog a se dispune trimiterea unor veșminte din celea vechi la monastirea Neamtzu"68. Acest gen de solicitare exprimă însă nu numai decăderea instituției care în ochii Epitropiei nu se mai bucura de considerația de odinioară, dar și mentalitatea unor reprezentanți ai Epitropiei. De altfel, Liteanu, reprezentantul generoasei Epitropii, s-a autocaracterizat scriind cu mâna sa următoarele rânduri: "În Ospiciul Neamț, am întâmpinat, d-lor colegi, mai multe

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
se dispune trimiterea unor veșminte din celea vechi la monastirea Neamtzu"68. Acest gen de solicitare exprimă însă nu numai decăderea instituției care în ochii Epitropiei nu se mai bucura de considerația de odinioară, dar și mentalitatea unor reprezentanți ai Epitropiei. De altfel, Liteanu, reprezentantul generoasei Epitropii, s-a autocaracterizat scriind cu mâna sa următoarele rânduri: "În Ospiciul Neamț, am întâmpinat, d-lor colegi, mai multe cereri de eliberare din partea alienaților a cărora cuvântare și putere n'aveau nici aparența măcar

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
celea vechi la monastirea Neamtzu"68. Acest gen de solicitare exprimă însă nu numai decăderea instituției care în ochii Epitropiei nu se mai bucura de considerația de odinioară, dar și mentalitatea unor reprezentanți ai Epitropiei. De altfel, Liteanu, reprezentantul generoasei Epitropii, s-a autocaracterizat scriind cu mâna sa următoarele rânduri: "În Ospiciul Neamț, am întâmpinat, d-lor colegi, mai multe cereri de eliberare din partea alienaților a cărora cuvântare și putere n'aveau nici aparența măcar a unui om lipsit de facultățile

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
fac conform cerințelor științei moderne Lister"), dar la ospiciu nu a constatat nimic deosebit: "în cât privește Ospiciul a rămas satisfăcut în toate privințele", spune, în același raport, dr. Ursulescu. Ca un fapt divers, amintim că un epitrop din conducerea Epitropiei a sancționat acest raport cu fraza "Metoda D-lui Lister nu este științifică", semnând însă indescifrabil. Vizita lui Thodory (ca și alte vizite ale oficialităților, mai ales bucureștene) iritase puțin. Ne întrebăm dacă realitatea corespundea descrierii făcute atât de plastic

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
și alte vizite ale oficialităților, mai ales bucureștene) iritase puțin. Ne întrebăm dacă realitatea corespundea descrierii făcute atât de plastic de Liteanu sau notării lapidare despre faptul că Theodory rămăsese mulțumit? Este probabil că în cele trei luni, sub impulsul Epitropiei și cu concursul doctorului Ursulescu, direct interesat, să se fi efectuat reparațiile necesare, dar este posibil ca Theodory să fi vizitat mai superficial instituția. Suntem înclinați să credem însă în obiectivitatea și în capacitatea sa medicală și să conchidem că

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
această conjunctură, în care obiectivitatea inspectorilor nu mai poate fi scutită de suspiciuni, asupra anchetei efectuate de epitropul Boțan, provocată de raportul lui Onicescu, administratorul care, la 3 iulie 1887, îl acuza pe Ballomir de grave abateri. La 6 iulie, Epitropia îl trimite pe epitropul Boțan să ancheteze și să dispună măsurile "de cuviință". În raportul său, Onicescu se plângea că ospiciul a devenit "otel zi și noapte așa că orice visitator vine cu trăsura la Dl. Medic Primar, portarul îl primește

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
specifică în alăturatul tablou se vede că atăta din autoritățile, persoanele particulare ce internează alienați cu plata pe comptul D-lor sau rămân mulțumite a instala, însă fără a le achita întreținerea cu toate că s-a făcut neîntrerupte mijlociri din partea acestei Epitropii în acest scop". Exista un contingent de întreținuți fără plată. În august 1869, de exemplu, din 69 internați în ospiciu figurau ca bolnavi plătitori numai 21 pacienți, din care 8 evrei întreținuți de Comunitatea Israelită, care era singura organizație care

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
săptămâni până la internarea bolnavului, care primea "asistență" de urgență în beciurile polițiilor locale, nealimentat și lovit. Redăm o cerere de internare și o rezoluție, ambele din cele mai tipice. Din Hârlău, cu adresa nr. 1114 din 1 mai 1892, adresată Epitropiei, se cerea internarea lui Sender Zolinstain (sic) care, "fiind atinsu de alienațiune mintală provenită din cauza beții învechită au devenitu furiosu provocând scandaluri în familie și public amenințând cu lovirea, așa că au devenitu periculos față de societate, după cum se constată de un

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
timp, de mijloace de transport etc., toate acestea explicând dificultatea cu care se rezolvau cazurile, chiar atunci când erau urgente. Este interesantă, în această privință, o adresă a Prefecturii județului Iași (4040 din 23.06.1892), prin care prefectul Ventura anunță Epitropia că: "indivizii alienați notați pe contrapagină, care aparțin județului, stau de mai mult timp în arestul poliției din acest oraș fără a se lua vreo măsură fără a nu se ține în contra legii arestați acești oameni". Adresa se referea a

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
arestați acești oameni". Adresa se referea a un număr de 25 alienați care zăceau literalmente în beciurile arestului polițienesc și incomodau acum pe reprezentanții ordinii publice. Presiunilor instituțiilor interesate a-și interna bolnavii le răspundea rezistența, uneori foarte opacă, a Epitropiei, care era sensibilă numai față de plata imediată a internării, cum rezultă din sute de cazuri din care am selectat pe următoarele: prin adresa 2339 din 1 martie 1893 prefectul de Putna solicita, cu maximă urgență, o internare "cu sau fără

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
era sensibilă numai față de plata imediată a internării, cum rezultă din sute de cazuri din care am selectat pe următoarele: prin adresa 2339 din 1 martie 1893 prefectul de Putna solicita, cu maximă urgență, o internare "cu sau fără plată". Epitropia a pretins, bineînțeles, plată, "numai cu plată și dacă este din oraș cu 70 lei lunar și plătit pe trei luni înainte", ceea ce a motivat răspunsul prefectului de Putna, care, la 6 martie același an, spune că: "Disposiția de a

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
foarte ușor se poate întâmpla ca dânsul să moară peste 2-3 săptămâni și atunci suma avansată s-ar pierde". De altfel, s-a încheiat o înțelegere, prefectura Putna acceptând să plătească pe o lună înainte la o nouă propunere a Epitropiei: "se primește pacientul cu plata anticipată pe o lună". Pe o altă cerere a aceleiași prefecturi prin care solicită tot un loc pentru un alienat la același ospiciu sunt două rezoluții la aceeași dată: "nu este nici un loc" prima, tăiată

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
nu este nici un loc" prima, tăiată, și a doua, "cu plată se poate admite", motivându-se numărul redus de paturi, dar au existat, deseori, perioade când în Ospiciul Neamț numărul de bolnavi era sub capacitatea de internare. În acest caz, Epitropia nu admitea internarea altor bolnavi la întâmplare și exercita un puternic drept de preferință, refuzând pe alienații care nu puteau plăti. Aceste abuzuri generau multiple conflicte. Din cele de mai jos rezultă această situație. Răspunzând la adresa 2214, președintele Comitetului permanent

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
al județului Iași, cu nr. 3281 din 8 iunie 1892, menționează: "1) că subvenția pe care județul o dă nu este plată pentru întreținerea bolnavilor ce se trimit, care și fără aceasta au drept de adăpostire în Ospiciile atârnate de Epitropie. 2) că intervențiunea pe care o face Comitetul nu trebuie considerată ca venită din partea unei autorități cu drept de a adăposti pe cineva acolo pentru banii ce plătesce și în proporție cu acei bani ce din partea autorităției chemată de lege

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
și în proporție cu acei bani ce din partea autorităției chemată de lege a nu lăsa pe nenorociții lipsiți de mijloace să piară fără adăpost, ci a-i trimite la institutele filantropice datoare a le îngriji fără plată. 3) că onor Epitropia cere ca toți bolnavii să fie plătiți de Comuna sau Judeciul în care locuiesce, atunci tot omul, făcând parte dintr-o comună și județiu, fiecare trebuie să plătească găzduirea sa și atunci unde este ospitalitatea gratuită dăruită de donatori, garantată

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
unde este ospitalitatea gratuită dăruită de donatori, garantată de lege și pusă sub auspiciul Sf. Spiridon și onor Epitropii?" Cazurile de alienați abandonați erau tot mai numeroase. Intervenind Ministerul de Interne, cu o anchetă, a mediat oarecum un acord între Epitropie și Prefectura orașului Iași, prin adresa care a venit la o lună de la apariția neînțelegerii de care ne ocupăm. Prin adresa 11256 către Epitropie la 9 iulie 1982, ministerul menționa că "tot acum am scris D-lui Prefect de Iași

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
tot mai numeroase. Intervenind Ministerul de Interne, cu o anchetă, a mediat oarecum un acord între Epitropie și Prefectura orașului Iași, prin adresa care a venit la o lună de la apariția neînțelegerii de care ne ocupăm. Prin adresa 11256 către Epitropie la 9 iulie 1982, ministerul menționa că "tot acum am scris D-lui Prefect de Iași să ia măsuri pentru Comitetul Permanent de a avisa la mijloace pentru a plăti o subvenție mai cuvincioasă și echitabilă pentru întreținerea alienaților în

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
a doua etapă, funcționarea propriu-zisă a instituției începând din 1853, când, la adresa comisarului extraordinar rus, general leitenant Budlberg, un alt general rus, subordonat primului, împreună cu generalul maior Ustinov, din aceeași armată, vizitând Golia împreună cu doctorul localnic L. Steege, a determinat Epitropia să organizeze un "alt azil, mai bun" și să primească 40 de bolnavi. O comisie, prezidată de episcopul Meletie al Hușilor, împreună cu M. Kogălniceanu, a fost constituită în acest sens pentru a organiza instituția care s-a numit "Casa Smintiților

[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]