5,096 matches
-
în ședința de la 1 decemvrie nu numai proiectul de răspuns, ci totodată un fel de espunere istorică a fazelor prin cari au trecut Moldova și Țara Româneasca, cele două corăbii pe-o mare pururea turburată, până s-ajungă la domnia ereditară. Raportul d-lui Dim. Sturza prea e frumos pentru ca să nu figureze ca o pagină de istoriografie, de filozofie a istoriei chiar, în analele literelor române. Calamitatea politică a domniei elective e descrisă cu culori atât de vii, stabilitatea și dezvoltarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Dim. Sturza prea e frumos pentru ca să nu figureze ca o pagină de istoriografie, de filozofie a istoriei chiar, în analele literelor române. Calamitatea politică a domniei elective e descrisă cu culori atât de vii, stabilitatea și dezvoltarea continuitivă de sub domniile ereditare e atât de ademenitoare pentru orice spirit care tinde a vedea păstrîndu-se bunurile naționale pe cari le-am câștigat în curgerea veacurilor încît nu ne îndoim că cititorii vor urmări c-un mare și meritat interes mersul ideilor din discursul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ele au legile lor înnăscute înaintea oricăror legi scrise și că cine le urmează pe cele dîntîi mai nu are nevoie de cele din urmă. Ne bucurăm că, alături cu teoriile importate din câteșipatru unghiurile lumii, pătrunde convingerea că monarhia ereditară asigură mult mai bine progresul unei nații decât alte forme de guvernământ. Ceea ce dorim însă (credem că d. Sturza va găsi dorința noastră foarte justificată prin o seamă de precedente) e ca această convertire să fie deplină și pe de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu-l oprea pe Renoir să condamne literatura, atunci cînd se referea, răutăcios, la cei tineri, care veneau din urmă și ale căror neîmpliniri "ar fi trecut poate neobservate, spre marele lor bine, dacă nu ar fi existat literatura, dușmanul ereditar al picturii". Ton justițiar care, adesea, amuzat-ritos, îmi servește și mie atunci cînd interferențele celor două produc nedorite confuzii stilistice. (Venit, și în umilul meu caz, de la un împătimit de lectură.) Toate pretextele astea se ivesc acum brusc, după o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Să mai spun că aș fi mare naiv dacă i-aș recomanda, post festum, cartea marelui negustor de tablouri Vollard, din care, de altfel, am și extras pasajele? Nu mai spun. Pentru că, în cazul nucii de cocos, cartea e dușmanul ereditar al chiar existenței sale, nu numai al picturii, pe care, din păcate, a și părăsit-o. Apropo de cei care vin din urmă. Chiar dacă unii fete, băieți aderă la stilul nucă de cocos, o fac, sînt convins, din aliniere distrată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care vin din urmă. Chiar dacă unii fete, băieți aderă la stilul nucă de cocos, o fac, sînt convins, din aliniere distrată la moda zilei. E adevărat, n-am surprins încă la nici unul din ei că ar fi pîndiți de morbul "ereditar" al lecturii, dar dialogurile cu acești căutători (și aflători) de nemaivăzut/ nemaifăcut sînt de-a dreptul fascinante. Prin plasarea lor în zona forărilor, adesea șocant-insolite. Nuca lor de cocos e plină de nutritivele sucuri primordiale. Cînd mi se-ngăduie, sug
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Europă, bumăcită încă de conflagrație. Nu mai da din mîini! suna, radical, în decembrie '89, apostrofarea mulțimii, în fața părăsitului Comitet Central, adresată celui care avea să preia imediat ștafeta de culoare kremlină și s-o șlefuiască, s-o ajusteze cu ereditară abilitate prezentului. Vă mai aduceți aminte: Nu mai da din mîini! Degeaba: orice ieșire în decor a providențialului cu inevitabila dare din mîini găsește și azi adeziunea umezită a aceleiași maglavite mulțimi, cea care-i cerea, acum treisprezece ani, să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a două laturi complementare, cea a socializării (resurse a unui ansamblu de influențe exercitate în mod organizat din exterior în vederea formării personalității umane potrivit unui „model” impus de anumite deziderate socialeă și latura individualizării care insistă pe dezvoltarea forțelor interioare, ereditare, ale ființei umane care vor exprima personalitatea viitoare. Socializarea și individualizarea se presupun reciproc, sunt complementare. În cadrul socializării elevul este „obiect”, pe când în cadrul individualizării este subiect al educației. Socializarea pune accentul pe uniformizare, individualizarea pune accentul pe diferențiere. Chintesența educației
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
aplicare, fiind „cel mai specific” acord încheiat între reprezentanți ai popoarelor balcanice cu o putere străină. Nu este singura deosebire între actul din 1711 și cele precedente. Printre altele, s-ar cuveni menționate, în favoarea lui Dimitrie Cantemir, înscrierea principiilor domniei ereditare și absolute (respinse însă, în iunie, de marii boieri), restituirea teritoriilor moldovenești și ieșirea la gurile Dunării și Marea Neagră, eliminarea obligației de „mari daruri” către țar etc. Totul indică o concepție politică superioară. Numeroși istorici și-au pus întrebarea dacă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
străine contemporane neutrale, ca cea din 16 iunie 1711 din lagărul de la Urlați al lui Brâncoveanu: „Princeps Moldaviae protectionen Czari acceptavit”. Privită din alt punct de vedere, diploma poate fi socotită și o adevărată lovitură de stat, prin instituirea domniei ereditare și absolute a Cantemireștilor. Tocmai această clauză îl obligă pe domnitor să prezinte în iunie, boierilor, acel act în mod trunchiat (nu o variantă), pentru a elimina motivele unei eventuale rupturi cu marea boierime. Cneazul Dolgoruki a raportat țarului că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în loc să fiți pedepsiți, veți fi decorați. La a 27-a conferință (4-15 februarie 1773), Obreskov a prezentat un ultimatum al cărui punct trei prevedea că Grigore al III-lea Ghica, „prizonier” în Rusia, va fi integrat în Moldova ca principe ereditar, cu obligația de a trimite la Constantinopol, nu anual, ci la trei ani, un tribut echivalent cu totalitatea veniturilor sale pe un an, ca și Raguza, ceea ce echivala cu restituirea Principatelor. După cum se vede, nu puține din acele condiții vor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
formarea unor state balcanice independente, soluție pe care țarul a acceptat-o vremelnic. Unirea Principatelor Române figurează și într-un proiect de raport al lui Al. Sturdza către [K. R.] Nesselrode, din 18 septembrie 1828, un prinț străin cu domnie ereditară „Grecia, Serbia și Moldovlahia” ar forma o zonă de neutralitate și bunăstare între Turcia și Europa”. Proiectele din acea vreme au fost supuse, la 4/16 septembrie 1829, dezbaterii Consiliului Imperial secret rus, căruia i s-a înaintat un memorandum
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Budzynski elaborase și un memoriu privitor la români, avansând idei interesante și realizabile: scoaterea Principatelor Române de sub suzeranitatea Porții și a protectoratului țarist, plasarea lor sub protecția celor cinci mari puteri, unirea Moldovei cu Țara Românească sub un singur prinț ereditar, o constituție etc. În vara aceluiași an, partida lui Czartoryski a elaborat un voluminos raport politic, cuprinzând și programul de acțiune a partidei, care prevedea, printre altele, și crearea unui stat reunind toate provinciile românești. Dealtfel, Adam Czartoryski a luat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Câmpineanu ș.a. În acele împrejurări, Adam Czartoryski depunea străduințe în vederea impunerii punctelor sale de vedere. La 27 iulie 1848, lui M. Czajkowski i se comunica hotărârea partidei aristocratice de a ajuta la înfăptuirea unirii Principatelor Române și la stabilirea domniei ereditare. Douăzeci și trei de zile mai târziu, Hotel Lambert împărtășea lui Zamoyski, la Turin, concepția sa privitoare la români: „chestiunea moldo-valahă sau română face, putem spune, parte din această chestiune slavă, în care rezidă tot secretul forței sau neputinței Imperiului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mijloacele, apărată de primejdia țaristă și cea habsburgică; polonezii să se întărească în Principatele Române, să fie asigurate relații bune între români și Poartă; agenția polonă din Constantinopol să sprijine pe români pe lângă Divan și să acționeze în vederea stabilirii domniei ereditare; să se străduiască nu numai pentru întărirea bunelor raporturi între Moldova și Țara Românească, ci, „în principal”, cu Transilvania, care dispune de unități armate românești; să contribuie la strângerea relațiilor între români și slavi etc. Din nefericire, traducerea în practică
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un anumit număr de litere sau care au același sufix sau prefix; * realizarea desenelor în aria unor cercuri; * combinarea liniilor sau a figurilor geometrice. Cînd se analizează mecanismele stimulării creativității prin educație nu trebuie să se piardă din vedere moștenirea ereditară, înzestrarea nativă generală, pe baza căreia se pot dezvolta aptitudini diverse. Componenta ereditară, numită potențial creator, nu asigură prin simpla existență creativitatea propriu-zisă. Comportamentul creator se formează și se modelează prin activități de stimulare. În condițiile existenței potențialului crativ, a
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
desenelor în aria unor cercuri; * combinarea liniilor sau a figurilor geometrice. Cînd se analizează mecanismele stimulării creativității prin educație nu trebuie să se piardă din vedere moștenirea ereditară, înzestrarea nativă generală, pe baza căreia se pot dezvolta aptitudini diverse. Componenta ereditară, numită potențial creator, nu asigură prin simpla existență creativitatea propriu-zisă. Comportamentul creator se formează și se modelează prin activități de stimulare. În condițiile existenței potențialului crativ, a inteligenței, imaginației și motivației, creativitatea poate fi inhibată de factori sociali (învățământ șablonat
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
corecție. În cazul delincvenților incorigibili, anihilarea este singura soluție, pedeapsa urmând să fie executată în stabilimente speciale, cu caracter disciplinar, fiind constrânși la muncă forțată. Pentru cea de-a doua categorie, a delincvenților care necesită corecție care au o predispoziție ereditară sau dobândită, dar pot fi recuperați pentru societate potrivite sunt închisorile mici, unde pot fi îndreptați printr-o educație severă și prelungită. În aceste cazuri, pedeapsa privativă de libertate nu trebuie să fie mai mică de un an. A treia
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a vedea" și să o comunice semenilor. Apare Critică rațiunii pure de Immanuel Kant, în care se respinge ideea empirista conform căreia oamenii se nasc cu potențiale egale și sînt produsul educației și mediului. Kant adopta ineismul și nativismul: trăsăturile ereditare și intuițiile înnăscute compun experiență umană, dar nu sînt dependente de aceasta. Spațiul euclidian este declarat ca fiind rezultatul gîndirii. Deoarece nu putem gîndi decît într-un singur mod, se trage concluzia că geometria euclidiana este singurul tip de geometrie
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
acțiunile pe care membrii societății le exersează unii asupra altora"274. Iar pedeapsa își are scopul tot în limitarea pierderilor de energie. Exagerarea rolului naturalului în unitatea umană are, între consecințele sale diverse, ideea "castrării ucigașilor" pentru a împiedica transmiterea ereditară a instinctului de ucigaș. În sistemul lui W. Ostwald, o asemenea idee este firească, întrucât ceea ce contează pentru om ca ființă socială este ameliorarea transformărilor de energie pe care le intermediază omul însuși. Orice faptă antisocială, îndeosebi omuciderea, introduce o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Ludovic L. este acela că a știut să pledeze întotdeauna indiferent de consecințe în spiritul crezului său nezdruncinat că inculpatul nu este niciodată mai vinovat și nici mai puțin vinovat decât noi ceilalți, faptele săvârșite fiind urmarea unor devieri genetice, ereditare sau sociale. " Poate fi cineva pedepsit pentru că acele cauze s-au întâmplat să i se fi întâmplat lui și nu altcuiva" reprezintă chintesența filosofiei sale. De ce un om poate să împlânte cuțitul într-un semen de-al său, iar alt
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
putere, atunci când se muncește în echipă și se impune o performanță bună, caz în care, pentru a fi un coechipier bun, este nevoie de amiciție. În urma cercetărilor făcute, McClelland ajunge la concluzia că nevoia de realizare și performanță nu sunt ereditare, oamenii putând fi învățați să și dezvolte o motivație puternică în această direcție. De aceea, autorul consideră că pentru direcționarea personalului către performanță este necesar să fie parcurse patru etape: perseverență în asigurarea feedback-ului asupra performanței, deoarece sublinierea succesului
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
sunt factori externi, care sunt constituiți din totalitatea acțiunilor și influențelor ce se exercită din exterior asupra formării și dezvoltării personalității umane. Factorii interni sunt constituiți din totalitatea condițiilor care mijlocesc și favorizează dezvoltarea psihică, iar aceștia țin de predispozițiile ereditare ale fiecărui individ. Ereditatea este rezultatul însumării influenței condițiilor de mediu de-a lungul generațiilor și reprezintă proprietatea organismelor vii de a transmite anumite caractere de la antecesori la succesori. La om ereditare sunt două categorii de trăsături: conservatoare (ale speciei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
favorizează dezvoltarea psihică, iar aceștia țin de predispozițiile ereditare ale fiecărui individ. Ereditatea este rezultatul însumării influenței condițiilor de mediu de-a lungul generațiilor și reprezintă proprietatea organismelor vii de a transmite anumite caractere de la antecesori la succesori. La om ereditare sunt două categorii de trăsături: conservatoare (ale speciei umane și de generație) și variabile (ale fiecărui individ în parte). Zestrea ereditară constituie o premisă necesară pentru dezvoltarea psihică. Ea nu produce direct aptitudinile și atitudinile, capacitățile și interesele, caracterul și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a lungul generațiilor și reprezintă proprietatea organismelor vii de a transmite anumite caractere de la antecesori la succesori. La om ereditare sunt două categorii de trăsături: conservatoare (ale speciei umane și de generație) și variabile (ale fiecărui individ în parte). Zestrea ereditară constituie o premisă necesară pentru dezvoltarea psihică. Ea nu produce direct aptitudinile și atitudinile, capacitățile și interesele, caracterul și concepția despre lume a individului. În aceste faze ale dezvoltării se ajunge numai prin mijlocirea mediului și a educației. În fazele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]