1,457 matches
-
înfundăturile propriului său duh. Căci, în el, lumina nu s-a despărțit de întuneric. Prin ceea ce încoronează Creația, prin spirit, el aparține începuturilor ei. Nimic nu-i va scutura din conștiință nopțile timpului. Nu-i crește noblețea ursitei în această ereditate nocturnă? Omul are de partea lui prea multe nopți... De câte ori mă cuprind vrăjile plictiselii, de atâtea ori îmi întorc ochii spre cer. Și atunci știu că voi muri cândva de urât, în plină zi, în văzul soarelui sau al norilor
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
nostru. Nu s-a putut observa că sud-estul Europei are o tradiție spirituală dintre cele mai nesemnificative? Aparținerea noastră exterioară și geografică la lumea sud-est europeană a fost unul dintre cele mai mari blesteme. Cerc de cultură de Asie Mică, eredități turcești și grecești în moravuri, agonie de cultură bizantină, incapabilă să ne vitalizeze spiritul, toate alcătuiesc componente ale acestui blestem balcanic, de care va trebui să ne elibereze viitorul. Orientarea spre Orient? Da, acesta este păcatul nostru, acesta este plaga
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
este vorba de spiritualitatea specific orientală, cu care n-avem nici o afinitate, ci de scursorile mic-asiatice și de acest centru de periferii spirituale, numit Balcan, unde răbufnește doar ecoul marilor respirații spirituale. România trebuie să se degajeze de toate lanțurile eredității sud-estice. Exploatîndu-și disponibilitățile de modernism, ea se va salva rând pe rând exterior, pentru ca mai târziu să-și închege un sâmbure lăuntric. Ce am putea noi învăța de la tradiția obscură a acestui colț de lume? Biete popoare care s-au
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
gând este numai adiacent unei revoluții. Miezul ei este altul. Neapărat. Franța, în Revoluția ei, a atins o culme de autoconștiință națională și o satisfacție a puterii naționale. Dar sensul ultim al Revoluției a fost lichidarea lumii feudale, a întregii eredități ce a definit Europa secole întregi. O revoluție trebuie să suprime un sistem general valabil, existând, în forme diferite, în toate țările, și să întroneze altul, susceptibil de a fi primit pe întreg globul, indiferent de nivelul istoric al celorlalte
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
politică. Prin el, Italia a realizat accesul la putere, dar n-a putut suplini totuși golurile și insuficiențele ei politice. Nu există o idee de cultură italiană, deși există o cultură italiană incomparabilă. Toată lumea păstrează Italia în sânge ca o ereditate, nu ca o fatalitate. Revoluțiile de dreapta sânt istorice, nu sociale. Obsesia naționalismului a fost totdeauna istoria. Asta înseamnă că revoluțiilor naționale trebuie să le urmeze o serie de reforme, dacă nu de revoluții. Un popor mare face numai o
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
este un caz tipic de nearticulație istorică. Exemplul Turciei ne învață de cum nu trebuie să fie un imperialism. Altcum, nu ne-am explica de ce toate popoarele care au cunoscut jugul semilunei și-au făcut un merit din a-și lichida ereditățile turcești. Există însă o singură țară care să nu fie mândră de vestigiile romane? O urmă de drum roman este un îndemn la glorie; o moschee, un prilej de amărăciune. Avalanșa turcească ne face sesizabilă diferența între o mare putere
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
puterii Statului și rebeliunea cetățenilor. Intelectualii au vibrat la unison cu burghezia doar nu erau fiii ei? dinaintea umilirii națiunii. În același timp, și-au înălțat glasul împotriva pericolului reprezentat în exterior de dușmanul ereditar, Germania, și în interior de ereditatea dușmănoasă: Revoluția franceză rămasă neterminată de mai bine de-un veac și veșnic înfrîntă. "Căci istoria întregului secol al XIX-lea francez, scria François Furet, a fost istoria luptei dintre Revoluție și Restaurația, punctată de episoadele din 1815, 1830, 1848
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
antrenate în revoluții de propriul lor instinct, ci de partide sau conducători 171. "Doar violențele lor ne amăgesc asupra acestui punct. Exploziile de revoltă și distrugere sînt întotdeauna efemere. Masele sînt prea controlate de inconștient și prea mult supuse influenței eredităților seculare pentru a nu se dovedi, în cele din urmă, extrem de conservatoare. Dacă le lăsăm în voia lor, renunță imediat la dezordine, îndreptîndu-se către servitute. Cei mai mîndri și mai înverșunați iacobini l-au aclamat puternic pe Bonaparte cînd le-
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
priceput acest punct fundamental al psihologiei mulțimilor: pentru mulțimi, ori ești zeu, ori ești nimic."213 IV Dar prestigiul persoanelor, în întregime individual, este lovit de o gravă inferioritate în raport cu prestigiul funcțiilor: îi lipsește legitimitatea. Acesta din urmă vine o dată cu ereditatea, averea, prin alegere, și nu depinde deloc de indivizi. Primul se dobîndește prin forța pumnului și are nevoie de prezența unui dat al individului. Durează atîta vreme cît durează acest dat și depinde de favoarea maselor. El poate fi revocat
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
se desfac văzînd cu ochii. Oricine le examinează pentru un interval temporal suficient observă variații, dar și repetiții, opoziții și identități, asemănări și deosebiri. Sînt cele două categorii de fapte elementare. În mediul organic, unele sînt numite mutații iar celelalte eredități. În natura socială avem de-a face cu invenții și imitații. O persoană care inventează tulbură ordinea lucrurilor. O persoană care imită, o restabilește. Cea dintîi produce variațiile succesive, o evoluție deci. A doua, uniformitățile repetate, adică o tradiție, o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
rezerve față de ea. Ea ne dă în acest moment o viziune mai coerentă decît la începutul demersului. Capitolul VII Sfîrșitul hipnozei I Explicația noastră se clarifică și devine mai cuprinzătoare. Ea ne permite să înțelegem proprietățile mulțimii, cum ar fi ereditatea, mișcările ei, de exemplu panica și teroarea, rezultantă a unui conflict între două dorințe. Vom vedea mai departe că aceeași explicație, îmbogățită, dă seama de psihologia conducătorilor, în ansamblul ei, dar și în detaliu. Ce rol i se poate totuși
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mnezică, se înscrie în creierul lor. Cum poți vorbi însă de astfel de urme pentru mase? Problema devine insolubilă pentru transmiterea amintirilor de la o generație la alta. Puțin contează dacă este vorba de mase sau de individ: nu există o ereditate a caracterelor dobîndite, nici memorie a grupului sau a speciei. De la Darwin încoace, orice speculație în acest sens se lovește de vetoul geneticii. În acest caz, nu putem stabili o analogie validă între psihologia indivizilor și cea a maselor, deci
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
moare pe cruce și nici nu înviază din morți) este inacceptabilă pentru Biserică. Pentru a dezlega nodul aparentelor contradicții, teologia creștină avea nevoie de altoirea unui set de virtuți rare, greu de inventat prin aplicarea unor „strategii metodologice”. O simplă ereditate culturală (religia acceptată ca bun venit „din moși strămoși”) nu face nimănui drept cadou discernământul vizionar sau inspirația duhovnicească. Or, fără aceste atribute teologice, mărturia apostolică despre Hristos Cel răstignit și înviat n-ar fi fost cu putință. Gramatica și
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
habitus moral. Europeanul de rând este, în opinia lui Foucault, un „animal confesor” (fapt trădat și de extraordinara abundență a literaturii diaristice din timpurile moderne). Atitudinile cultivate însă de creștinism și-au făcut apariția într-un climat urban, beneficiar al eredității culturii păgâne greco-romane. Aproape șase secole (al IV-lea î.Hr. - al II-lea d.Hr.) preced instaurarea creștinismului, iar Foucault își propune să citească vestigiile scripturistice ale acestei epoci ca pe un imens palimpsest, saturat de corespondențe. Pentru scopul limitat
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
transparenței sunt trăsături contrare Babilonului. Fiind majoritară și expansivă, entropică și oncogenă, ideologia haosului nu dă nimănui explicații. Idolatria preferă anonimatul. Ca să poată vrăji, Babelul cultivă amnezia și ambiguitatea. La antipozi, pentru teologii creștini demni de propriul lor nume, investigarea eredității tradiției ecleziale și explorarea memoriei ecumenice sunt sarcini întotdeauna benefice și urgente. Din punct de vedere politic și cultural, creștinii se găsesc astăzi în centrul unei intersecții istorice foarte complexe. Pe de o parte, modernitatea este răspunsul dat falimentului ideologiei
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
a fenomenelor sociale 3. Sociologia secolului al XIX-lea nu iese din paradigma „teologiei seculare” nu doar fiindcă dezideratul ei principal este explicarea naturii „obiective” a religiei, ci pentru că faptele sociale sunt tratate ca „adevăruri revelate”. Aceasta infirmă suspiciunea asupra eredității exclusiv „iluministe” a proiectului sociologiei moderne. Categoria de lucru a sociologiei moderne (i.e. „socialul”) este anistorică, fiind rezultatul unei inducții incomplete. Pe de altă parte, nimeni nu poate nega preocuparea unor Auguste Comte (1798-1857) sau Emile Durkheim (1858-1917) pentru succesiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
egalitar 246 Pacifismul fricii 249 Christus victor 253 Vertebre patristice 256 Violența dialectică 259 Sublimul dezafectat 263 Bucuria vederii 267 VIII. Post-scriptum. Pluralul religiilor și limitele analogiei 271 Triumful echivocității 271 Principiul ambiguității 272 Coerența narativă 274 Necesitatea incomparabilului 276 Ereditatea memoriei 277 Bibliografie selectivă 281 Nota autorului 305 Despre autor 307
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
morfologia și psihologia animalelor, și nu ar fi responsabile de comportamentul lor? Ideea că și inteligența ar fi ereditară a fost dezvoltată pe la sfârșitul secolului al XIX-lea de englezul Francis Galton care a fost preocupat, în cartea sa despre ereditatea geniilor, de retrasarea filiațiilor familiale ale geniilor, la fel cum procedăm cu pedigriul cailor de curse. Primul experiment de selecție animală pe baza caracteristicilor comportamentale a fost realizat (un pe cobai animal familiar laboratorului) de americanul Tryon din 1927 până în
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
crearea moleculelor care vor participa fabricarea constituenților elementari ai creierului (proteine, neurotransmițători etc.), la fel ca două case construite după același plan; constructorii nu lucrează cu aceeași viteză, dar casele vor semăna tot mai mult pe măsură ce sunt ridicate. Concluzie Dacă ereditatea este fundamentală, tot așa este și mediul. Astfel, o cercetare aprofundată asupra gemenilor separați arată că, dacă asemănarea amprentelor digitale este identică (.97), cea a inteligenței verbale este puțin mai scăzută la gemenii separați, în comparație cu cei crescuți împreună (.64 față de
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
97), cea a inteligenței verbale este puțin mai scăzută la gemenii separați, în comparație cu cei crescuți împreună (.64 față de .88), la fel cum este și cazul înălțimii și al greutății. Inteligența verbală (cultura) este, prin urmare, determinată în egală măsură de ereditate și mediu. Pentru mai multe detalii Bouchard, T.J.; McGue, M., „Familial Studies of Intelligence: A Review”, Science, nr. 212, 1981, pp. 1055-1059. Wilson, R.S., „The Louisville Twin Study: Developmental Synchronies in Behavior”, Child Development, nr. 54, 1983, pp. 298-316. Unde
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Synchronies in Behavior”, Child Development, nr. 54, 1983, pp. 298-316. Unde se află gena inteligenței? Anomalii genetice și deficiențe mentale Ideea că inteligența ar fi ereditară este deseori interpretată prin faptul că ar exista o genă a inteligenței. Dar, paradoxal, ereditatea inteligenței nu presupune că există una sau mai multe gene ale acesteia. Fenomenul anomaliilor genetice demonstrează foarte bine acest fapt. Cea mai cunoscută maladie genetică din domeniul deficiențelor mentale este mongolismul sau sindromul Down. Studiile biologice au arătat că mongolismul
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Iar tirozina este precursorul a doi neurotransmițători esențiali ai creierului, dopamina și noradrenalina. Prin urmare, creierul nu poate funcționa normal, situație similară cu cea în care se întrerupe curentul electric într-o casă. Observăm, așadar, că inteligența este determinată de ereditate. Dar de ce nu există în sine gena inteligenței? Într-adevăr, genele nu fabrică decât constituenți elementari. Însă anumite componente de bază, la fel ca electricitatea într-o casă, participă la atâtea procese, încât lipsa unuia singur duce la o dereglare
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
în iulie în Emisfera Nordică, el este invizibil în această perioadă în Emisfera Sudică), așa cum Crăciunul este în timpul verii. În concluzie, pe plan astronomic, nimic nu permite stabilirea vreunei relații între constelațiile zodiacului și caracter. Nu stelele determină personalitatea, ci ereditatea și educația. Pentru mai multe detalii Broch, H., Au cœur de l’extra-ordinaire, book-e-book.com, 2005 (vezi, de asemenea, site-ul lui Broch: www.zetetique.ldh.org). Huteau, M., Psychologie différentielle. Cours et exercices, ediția a III-a, Dunod, Paris
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
of Stimulus to Rapidity of Habit-Formation. Journal of Comparative Neurology and Psychology, 18, 459-482. PARTEA II CONSILIERE GENETICĂ CAPITOLUL 4 FUNDAMENTE DE GENETICĂ UMANĂ Transmiterea informației ereditare de la o generație la alta nu este o descoperire recentă. Dar înțelegerea mecanismelor eredității s-a făcut abia începând cu publicarea de către Gregor Mendel a lucrării Experiments in plant hybridization în 1866, care consfințea ideea unor „factori” ereditari transmiși la descendenți conform unor principii, formalizate ulterior drept legile mendeliene ale eredității (pentru o descriere
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Dar înțelegerea mecanismelor eredității s-a făcut abia începând cu publicarea de către Gregor Mendel a lucrării Experiments in plant hybridization în 1866, care consfințea ideea unor „factori” ereditari transmiși la descendenți conform unor principii, formalizate ulterior drept legile mendeliene ale eredității (pentru o descriere detaliată a acestora, a se vedea capitolul despre maladiile monogenice, din acest volum). Principiile mendeliene au fost redescoperite independent, în 1900, de trei cercetători: Hugo DeVries, Carl Correns și Erich von Tschermak, care au găsit în ele
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]