1,461 matches
-
el Însă categoric a fost selecția naturală, pe care a clasificat-o drept „idealism mistic”18. Departe de a-l critica pe Darwin de pe o poziție vag psihologistă, Thompson obișnuia să repete cuvintele morfologului german W. His: „A gîndi că ereditatea va constitui ființe organice În absența unor mijloace mecanice este o dovadă de misticism neștiințific”19. Thompson a utilizat matematicile avansate, inclusiv topologia lui Riemann, pentru a dovedi o serie de lucruri de Însemnătate crucială. Unul dintre acestea era că
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
orizontului de interpretare fie prin reconsiderarea unor articole pe care critica pre-textualistă nu le-ar fi admis în câmpul literarității (datorită unor convenții riguros-limitative), fie prin punerea în relație a textului cu diferitele contexte (precum cel biografic, istoric sau al eredității culturale, relevând, astfel, apropierea sau distanțarea de, bunăoară, publicistica eminesciană și caragialiană în planurile tematic, retorico-stilistic și pragmatic). În sfârșit, o a treia motivație ține de dorința de a reveni asupra publicisticii argheziene și de a demonstra că poate fi
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
bucuroși că pot neturburați să se cheltuiască în scopul lor? [...] Apoi, oamenii sunt leneși, sunt vicioși. Ei nu stăpânesc nimic din insul lor și se consolează în secret cu descoperirile verbale din teatru și romane: Destin, Împrejurări și puterea lor, Ereditate, Dragoste nenorocită și marea consolare începe cu dubitativul "dacă""135. Regăsim, în aceste fragmente argheziene, ținuta clasică a moralistului cu propensiune spre generalizare și spre problematizarea aspectelor vieții de zi cu zi. El e un observator detașat, care s-a
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ceva de genul întrebare - zbatere - răspuns - creație - cunoaștere. Concepția evoluționistă consideră că originea Și evoluția speciilor actuale de organisme Și vegetale se explică prin transformarea treptată a altor specii care au trăit odinioară pe pământ, drept urmare a interacțiunii dintre variabilitate, ereditate, suprapopulație, lupta pentru existență Și selecția naturală care, mai mult ca oricând, are, pe lângă perenitate Și o aplicabilitate generală în social Și implicit în marea familie a Științelor de gestiune, familie în care, pentru început, prin acordul domniilor voastre, vom introduce
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
aibă la bază un virus. Atâta timp cât e acolo, urina nu va fi normală" (adult din comunitatea bangladeză a Londrei, studiu realizat de Greenhalgh și colaboratorii (33). Alți factori ce apar în reprezentarea mentală a cauzei diabetului, menționați în literatură, sunt: ereditatea, stresul, soarta sau chiar pedeapsă divină. Dacă vorbim de momentul în care medicul decide și propune persoanei cu 209 diabet tip 2 tratamentul cu insulină, felul în care persoana își reprezintă cauzele acestei situații poate constitui un factor determinant al
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
argument rawlsian în această direcție este acela că responsabilitatea unui individ pentru dezavantajul de care suferă nu poate fi determinată cu acuratețe. Deciziile unui individ sunt întotdeauna puternic influențate de factori care nu se află sub controlul lui, factori precum ereditatea sau mediul în care trăiește. Este însă extrem de greu de separat acești factori de ceea ce poate fi considerat în mod genuin drept alegerea unui individ. Chiar egalitarienii șansei recunosc acest lucru. De pildă, Cohen subliniază că în marea majoritate a
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
un om de-al nostru”, „bun cunoscut”. Orice poziție de putere Înseamnă și tranzacție, negociere, schimb personalizat de servicii. Dacă n-ai ce oferi, ești „pierdut”, n-ai nici o perspectivă de succes. Concluzia lui Adrian Marino: suntem marcați de o ereditate socială profundă, organică, structurală, de un individualism care exclude capacitatea de a munci sistematic și organizat În echipe, Într-o disciplină colectivă a solidarizării și construcției. Pot confirma această teză cu exemple din experiența proprie și a altora care au
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
crescut de neoplazie. Au existat numeroase discuții referitoare la natura ereditară a maladiei canceroase. Probabilitatea apariției unui proces neoplazic nu se supune însă regulilor generale de transmitere de la părinți la descendenți a altor patologii ereditare care au un pattern de ereditate mendeliană. Numai că toate proliferările neoplazice au o anumită componentă ereditară, deoarece apar pe fondul unor instabilități genomice provocate de mutații genice, cromozomale sau genomice. Transformarea malignă, considerată adesea ca fiind rezultatul unei mutații somatice, are atributul trăsăturilor ereditare, deoarece
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
intitulată „The Origin of Malignant Tumors”, apărută în anul 1929, în editura Williams & Wilkins, din Baltimore (SUA), zoologul german, de origine italiană, Theodore Boveri - cel care, în anul 1902, independent de zoologul american E. Sutton, a elaborat ipoteza cromozomală a eredității - a adus primele dovezi certe privitoare la anomaliile nucleare și mitotice care apar în celulele transformate malign. Încă din anul 1913, Warthin a dovedit tendința de transmitere familială, adică ereditară, a unei proporții de 1% dintre neoplaziile umane. Astăzi se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
la malignizare se citează perturbările funcției imunitare, transmise recesiv, ineficiența proceselor de reparare a leziunilor moleculei de ADN și activitate hormonală anormală (Cavenee și colab., 1989). Un alt grup de condiții ce predispun la malignizare include modelele familiale bazate pe ereditatea unor trăsături patologice dominante. Neoplaziile de sân, de colon și de ovar sunt grupate individual în familii, moștenite ca trăsături ereditare autozomal dominante. Neoplazia este originară într-o singură celulă care suferă transformare malignă. Mutațiile conferă celulei transformate malign avantaje
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
existența genelor sau a mutațiilor genetice, a postulat că anomaliile cromozomale reprezintă schimbările celulare cheie care conduc la tranziția de la o celulă normală la una malignă. În anul 1902, Th. Boveri, independent de A. Sutton, emisese ipoteza implicării cromozomilor în ereditate, ulterior el a înțeles exact natura ereditară a neoplaziilor, afirmând următoarele: „...în oricare celulă normală există un aranjament specific de inhibare care permite ca procesul de diviziune să înceapă numai atunci când inhibiția a fost anulată de un stimul special. Există
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
transforomării maligne. Pentru Oncogenetică asemenea intuiții sunt de același nivel de originalitate cu intuiția lui Gregor Mendel asupra existenței factorilor ereditari și a transmiterii indirecte prin aceștia a caracterelor ereditare, ceea ce a reprezentat punerea pietrei de temelie pentru Genetică - știința eredității și a variabilității! Fiind în esență gene structurale, deoarece codifică sinteza unor proteine, dar și reglatoare, prin natura structural-funcțională a produșilor acestora, GST codifică pentru proteine al căror rol este reglarea funcționării protooncogenelor la parametrii normali și blocarea convertirii acestora
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ochi) și multifocale, pe când în forma sporadică, simptomatologia este de regulă unilaterală și unifocală (se dezvoltă o singură tumoră, într-un singur ochi) și la o vârstă mai înaintată. Retinoblastomul este un caz de neoplazie în care apare evidentă moștenirea (ereditatea) susceptibilității, înțelegând prin susceptibilitate starea posibilă, potențială, de a face boala. Deși susceptibilitatea la retinoblastom se transmite într-o manieră ereditar-dominantă, moștenirea genei de susceptibilitate nu este suficientă prin ea însăși, pentru a transforma o celulă retinală normală într-una
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
la nivelul aceleiași regiuni a replicării, în sectorul cromatinei în care se află această genă. Regiunea cu material genetic amplificat devine progresiv mai mare și brațul cromozomal se alungește. Acest mecanism de amplificare genică ar putea explica principiul lamarckist al eredității caracterelor dobândite. Se produc multe replici sectoriale care vor avea dispoziție asemănătoare foițelor din bulbul de ceapă (vezi fig. 16.1). Precursorii instabili extracromozomali ai HSR sunt dublu minusculi (DM), dublete cromozomale minuscule care au aproximativ 1000-2000 Kb. Ei sunt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a prezentat dezvoltare tumorală în regiunile lăstarilor apărute din țesuturi care au fost în contact cu mediul de cultură. Totuși porțiunile superioare ale acestei plante au prezentat un fenotip normal și nu au prezentat expresia T-ADN. Pattern-ul de ereditate al copiei T-ADN silențiat la plantele de aspect normal a fost determinat prin plasarea fragmentelor foliare pe mediu de cultură suplimentat cu fitohormoni (spre a stimula diviziunea celulară) și cu 5-azacitidină (pentru a demetila genomul) după care s-a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
detectarea prezenței T-ADN silențiat este relevantă; T-ADN a fost întotdeauna prezent în țesuturile vegetale care au prezentat reversie după tratament cu 5-azacitidină și nu a fost prezent niciodată în cele care nu au prezentat reversie. Acest pattern de ereditate mendeliană nu este surprinzător, deoarece planta C a conținut o copie de T-ADN per genom diploid fiind heterozigotă pentru o asemenea prezență a copiei T-ADN. De un interes aparte s-a dovedit a fi constatarea că inactivitatea transcripțională
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
rol de filtru în cazul fiecărei generații. Persistă doar acele trăsături care asigură superioritatea personalității, continuitatea și creativitatea speciei. Ele sunt întotdeauna adaptative și moștenite ereditar. Studiile recente efectuate pe gemeni arată faptul că și în cazul tulburărilor de personalitate ereditatea ocupă un loc semnificativ. Cei patru factori cu transmitere ereditară sunt: disconfortul afectiv, antisocialitatea, inhibiția și compulsivitatea; aceștia pot fi raportați la atributele temperamentale. În sens dimensional, ei corespund unui nivel crescut de nevroticism și conștiinciozitate, respectiv scăderii extroversiunii și
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
compulsivitatea; aceștia pot fi raportați la atributele temperamentale. În sens dimensional, ei corespund unui nivel crescut de nevroticism și conștiinciozitate, respectiv scăderii extroversiunii și farmecului. Astfel, teoria selecției prin frecvență interferează cu determinismul genetic al personalității și confirmă legătura dintre ereditate și comportament. Diferențele interindividuale reprezintă o realitate accentuată prin modul în care sunt prezentate trăsăturile avantajante sau dezavantajante în funcție de conjunctură. Se transmit astfel - prin internalizarea modelelor comportamentale - acele strategii adaptative și relaționale care subliniază, de fapt, autenticitatea fiecărei persoane. Oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Atributele copilăriei se regăsesc în trăsăturile temperamentale ale adultului. Prin urmare, există trăsături sau abilități care sunt transmise descendenților. Ce anume se transmite? Caracteristici fizice sau psihice? În ce măsură - în raport cu cele determinate exogen - și cum se transmit trăsăturile parentale? Există o ereditate biologică și una psihologică. Astfel, trăsăturile fizice sunt în mod inegal determinate de factorii ereditari, creșterea corporală și maturizarea sexuală având și condiționări sociale. Are loc accelerarea dezvoltării lor în țările cu o civilizație materială avansată, precum și datorită ritmurilor vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
le valorizează sau nu -, favorizând sau defavorizând influența lor asupra structurii personalității. Dintre trăsăturile psihice, inteligența a fost mereu o prioritate, considerându-se că se transmite ereditar într-o proporție de 80%. Testele de inteligență însă nu pot diferenția contribuția eredității de cea a mediului și măsoară atât gradul de asimilare a achizițiilor socioculturale, cât și nivelul de accesibilitate la acestea. Se infirmă astfel superioritatea intelectuală a unei clase sau rase sociale. Influența eredității rămâne mai mare în cazul funcțiilor psihice
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de inteligență însă nu pot diferenția contribuția eredității de cea a mediului și măsoară atât gradul de asimilare a achizițiilor socioculturale, cât și nivelul de accesibilitate la acestea. Se infirmă astfel superioritatea intelectuală a unei clase sau rase sociale. Influența eredității rămâne mai mare în cazul funcțiilor psihice mai simple, ca și a trăsăturilor de temperament și scade în personogeneza tardivă în favoarea exercițiului, învățării și a factorilor sociali. Trebuie subliniat și faptul că numai în condiții favorabile de mediu predispozițiile ereditare
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
confirmat și corelația pozitivă dintre calitatea afecțiunii parentale și nivelul de extroversiune a copiilor. Astfel, părinții tind să adopte copii provenind de la mame biologice hiperactive și impulsive, copii față de care însă nu se pot atașa afectiv. Contribuția personogenetică propriu-zisă a eredității nu presupune faptul că ar exista gene care predetermină trăsături ale personalității, ci asocieri de gene care modulează aceste trăsături, contribuția genelor izolate fiind de o extremă variabilitate. Este cunoscut rolul dopaminei în patologia personalității și în tulburările psihopatologice, deci
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
obiective în care se poate realiza ca subiect intră într-o cursă iluzorie către un proiect fără limite identificabile... Modul în care omul conștient trăiește emoțional și rațional interacțiunile cu mediul, cu semenii, exercită influență asupra comportamentului său, chiar asupra eredității sale (o ființă vie, spun geneticienii, este în același timp loc al interacțiunii și produs al acesteia. Mediul, educația, contează ca și genele. Individul devine uman atunci când intră în relație cu mediul, cu alte persoane, când se construiește continuu în
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
rezultat al raportului dintre instinct și inteligență, prezintă caracteristici diferențiate de la individ la individ, aflate într-o structură unitară, generalizatoare. În esența comportamentală victimală se constată încercarea victimei de a anticipa rezultatul acțiunii agresionale a infractorului. Inconștientul victimal. Fixat în ereditate, inconștientul comportamental stabilește forma concretă de asimilare și de integrare a individului în mediul social. Relația instinctuală programată ereditar nu va putea fi prevăzută de individ și nu va reprezenta un comportament individual constant de natură asociativ-previzibilă. În relația cu
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
pp. 92-93), prin exacerbarea bădărănizării vieții publice. Există în societate, totodată, și o învățare interși transgenerațională, care este responsabilă de transmiterea culturală, după cum se poate vorbi în natură despre o transmitere biologică. Sînt studii care atestă că prin mecanisme ale eredității sociale, tiparul valoric, atitudinal și comportamental al unei comunități se schimbă abia la trei generații de la modificarea compoziției acelei comunități (Flament, 1995). Fiecare cultură națională își configurează un pattern dominant, trăsătură observată de timpuriu prin studiile stereotipurilor etnice (pe baza
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]