6,728 matches
-
despre Marchizul de Sade și literatura erotică a Occidentului. "Punerea în aplicare a erotismului, spune Bataille, are în totalitate ca principiu o distrugere a structurii ființei închise pe care o constituie un partener de joc, în stare normală." În actul erotic se anulează discontinuitatea fundamentală a făpturii umane, și apare ispita unei utopii a continuității, a uniunii cu Celălalt. Firește, pînă aici nu e neapărat nouă o asemenea ipoteză. Deloc nouă. Marchizul de Sade îi inspiră lui Bataille o teorie a
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
inspiră lui Bataille o teorie a erotismului, prin faimoasele sale vorbe: Nu există mijloc mai bun de a ne familiariza cu moartea decît acela de a o asocia cu o idee libertina." Libertinajul, în cazul lui Sade, ar fi desfrîul erotic la care se dedau personajele sale. Bataille stipulează, însă, pornind de la această asociere dintre moarte și sex, ceea ce ar constitui componentele esențiale ale erotismului: interdicția și transgresiunea. Actul erotic e provocat de o interdicție care incită și excită, iar prin
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
o idee libertina." Libertinajul, în cazul lui Sade, ar fi desfrîul erotic la care se dedau personajele sale. Bataille stipulează, însă, pornind de la această asociere dintre moarte și sex, ceea ce ar constitui componentele esențiale ale erotismului: interdicția și transgresiunea. Actul erotic e provocat de o interdicție care incită și excită, iar prin consumarea să el o transgresează. Însăși ideea de transgresare, de depășire și trecere într-un altundeva, pe care interdicția inițială nici nu ne lasă să-l bănuim, presupune o
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
de transgresare, de depășire și trecere într-un altundeva, pe care interdicția inițială nici nu ne lasă să-l bănuim, presupune o apropiere de moarte. Căci moartea este simbolul absolut al trecerilor și al tărîmului de dincolo. Ceea ce semnalează pasiunea erotică, susține Bataille, este tocmai un presentiment al sfîrșitului, un fel de angoasa morbida, o "aureola de moarte", ca să folosesc fericită expresie a autorului. În ființă iubita întrezărim apropierea morții, cum bine știm, de altfel, din sonetele lui Shakespeare ori din
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
întrezărim apropierea morții, cum bine știm, de altfel, din sonetele lui Shakespeare ori din poemele lui Donne. Dar mai întrezărim ceva, mult mai important: esență făpturii umane, adevărul sau temeiul ființei, cum le numește Bataille. Transgresarea care e constitutivă actului erotic nu se realizează, însă, decît prin violență. De aici atașamentul lui Bataille pentru Marchizul de Sade, firește. Dar, oricît de violență ar fi o lume a la Sade, ea cel putin are consistentă, e palpabila și, mai mult decît atît
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
vîrstnic cardiac, încrezător însă în "viteza" lui specifică "de refacere", care "a scandalizat medicii", Cezar Petrescu ne descoperă surprinzătoare afinități cu... Camil Petrescu: febrilitatea intelectualului, propensiunea analitică, ambiția de autodepășire, energia, abnegația literară și, nu în ultimul rînd, stăpînitorul miraj erotic. Cezar Petrescu: Georgetta (epistolar inedit), ediție de Dumitru Vacariu și Lucian Vasiliu, Ed. Junimea, 1998, 200 pag., preț 14280 lei.
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
aventuri amoroase, unele cu urmări dramatice, altele comice ori hilare de-a dreptul (savuroase sunt paginile despre amorul „tovărășesc” cu voluptuoasa Tenzi). Imaginea de (fals) Don Juan a profesorului de istorie Eduard Dragodan, cu complexul ratării, pe plan profesional, uman, erotic, cu tendințele de culpabilizare (imaginea Gheorghinei, cu pruncul fosilizat `n pântec, imagine pe care Edu o asociază mereu cu o alta, a unui făt născut cu malformații cumplite, în urma exploziei nucleare de la Cernobâl, e una dintre cele mai puternice, iar
Dragostea în vremea comunismului by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2518_a_3843]
-
comunismului e de altfel fundalul pe care se desfășoară acțiunea, înseși aventurile Don Juanului ratat Dragodan ținând uneori de simple calcule menite să-i ușureze existența, așa cum se întâmplă cu Tenzi și mai ales cu tovarășa Sandra - scena consumării actului erotic e de un comic nebun, cu Dragodan urmărind peste umărul partenerei sale amănuntele interiorului kitsch al garsonierei acesteia: „între timp puteam explora pozele de pe pereții camerei și cele câteva cărți din spatele vezei roșii, de cristal polonez, cu imortele pietrificate și
Dragostea în vremea comunismului by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2518_a_3843]
-
altfel. Păcat. Aștept, în continuare, să mă conving că există și un domn Tatoiu, vreau să îl pipăi și să urlu: Este!, dar pe de altă parte visez la o scenă tandră între Bote și Monica. Ar fi un SF erotic, cum numai CT Popescu ar putea scrie, dacă nu i-ar păsa de soarta lumii, în general, și de soarta lui Antonescu, în special. Apropo de CTP, iată cum marile spirite se întâlnesc cu Grigore Cartianu, de la Adevărul. Dacă în
De ce a plecat Moni în China? Pentru bani. PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25299_a_26624]
-
a fantasticului, fără să piardă din vedere - așa cum spuneam - o doză de umor/autoironie, ingredient proaspăt în proza lui Cosmin Perța. În Jurnalul unui om flămând, textul cu care se deschide micul volum, personajul-narator se pomenește... figurant într-un videochat erotic, asta pentru că e șomer și trebuie să-și întrețină într-un fel sau altul familia. În Mama ei de poezie, același personaj-narator se decide - din aceeași lipsă de bani - să jefuiască o bancă, însă e dat de gol de chiar
Vizite cu incidente by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2537_a_3862]
-
Potrivit unui studiu efectuat de American Psychological Association copiii văd mai multe scene de sex la televizor decât pe internet. Expertul menționează că minorii prezintă un risc de 75% să vadă imagini erotice la televizor. De asemenea, prin muzică sunt transmise mesaje cu un conținut sexual explicit, care se plasează astfel pe locul al doilea (69%) în ceea ce privește riscul ca un copil să fie expus unor materiale cu un conținut obscen. Internetul ocupă abia
Copiii văd mai multe scene de sex la televizor decât pe internet () [Corola-journal/Journalistic/25539_a_26864]
-
prin definiție abstracți, imposibil de a fi vreodată cuantificabili, sunt văzuți de Cezar Ivănescu ca adevărate ființe naturale. Ele se comportă... omenește, concomitent și supranatural prin imaginarul indus cu variațiuni pe aceeași temă. Zeificarea sau trecerea în mitologia unor poezii erotice și thanatice trebuie să-i fi apărut din impulsurile ofertate de Mircea Eliade, din opera căruia a făcut traduceri reperabile (alături de soția sa, Maria); dar nu numai! Bunăoară, în ace lași admirabil tandem, se găsesc scrieri semnate L.F. Céline, René
CRITICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ DINCOLO DE FRUNTARIILE TIMPULUI. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_403]
-
pândește, analizează regizoral, apoi seduce prin poveste, virusat și el de același sindrom Lolita, ce dublează pe cel al singurătății. În Linii și cercuri avem un scenariu identic. Gheorghe Chiliman (Gicule), profesorul de arhitectură al Irinei, trăiește și el fantazările erotice nepotrivite, iar Lolita-Irina intră în jocul senzualității interzise atunci când singurătatea ei devine insuportabilă. Cea mai complexă dintre povestiri, Linii și cercuri dezvoltă la suprafață, dincolo de eșecul dublu - profesional și erotic - al celor trei arhitecți (Irina, Doru, Iulian), măștile prieteniei din
Robinson și Lolita by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2559_a_3884]
-
Gicule), profesorul de arhitectură al Irinei, trăiește și el fantazările erotice nepotrivite, iar Lolita-Irina intră în jocul senzualității interzise atunci când singurătatea ei devine insuportabilă. Cea mai complexă dintre povestiri, Linii și cercuri dezvoltă la suprafață, dincolo de eșecul dublu - profesional și erotic - al celor trei arhitecți (Irina, Doru, Iulian), măștile prieteniei din totalitarism. Nimic altceva decât o formă de prizonierat. Important este „a ști să devii și să te păstrezi în penumbră, cu trăsăturile șterse de obscuritate, anonimizate”. Cititorul familiarizat cu proza
Robinson și Lolita by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2559_a_3884]
-
să credem în oameni, dar omul e bolnav, el e prost alcătuit, și atunci? Atunci ne rămâne să alegem, să privim simplu în jur și să-i ajutăm pe cei aidoma nouă, să nu fim doar bestii, uneori simple bestii erotice! Alexander Bălănescu acompaniază melodic trăirile lui Pippo Delbono. Odată, cu seriozitatea-i nedezmințită, violonistul ni se confesează: a lăsat orașul cenușiu departe și a ales calea exilului, grea cale în care a trebuit să deprindă alte valori, alte gusturi, alte
Un vers și o vioară pentru împăcarea cu viața by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2460_a_3785]
-
zeu, iubite,/ Sufletul, odă cîntată de cer” etc. (Spovedanie). Poeziile de acest fel sunt, firește, din lotul de sincerități lăudat de generalul Manolache (și poeta se știe sinceră: „eu nu mint în poveștile mele”, zice ea-n Întîlnire). În general, eroticele (nu chiar multe) au merit de „sinceritate” (ceea ce, firește, e mai mult merit de psihologie, decît merit de artă), căci poeta nu se sfiește de sentiment și sentimentalism: „Te aștept iubite,/ La fereastra mea deschisă,/ Cuatîta dor, că soarele se
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
critic autentic, trebuie spus că într-un singur caz Tania Radu este cu adevărat inclementă aici: anume atunci când discută pe marginea celor trei volume de memorialistică a Ninei Cassian. Spun „inclementă”, nu „nedreaptă”. În cele șaptesprezece pagini câte conține Stahanovismul erotic (foarte inspirat titlu), faptele istorice sunt puse cu penseta la locul lor, iar profilul poetei e trasat exact (chiar dacă nu neapărat „la scara 1/1”). Opacitatea Ninei Cassian față de tot ce n-o privește direct (adică: beneficii politice și erotice
O istorie cu creșteri și descreșteri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2386_a_3711]
-
erotic (foarte inspirat titlu), faptele istorice sunt puse cu penseta la locul lor, iar profilul poetei e trasat exact (chiar dacă nu neapărat „la scara 1/1”). Opacitatea Ninei Cassian față de tot ce n-o privește direct (adică: beneficii politice și erotice) e sancționată prompt. „Scriitoare mai degrabă celebră decât valoroasă” (p. 118) e o alegație care poate suna, în context, dur. În realitate, nu e. „Morala nu-i spune mare lucru” (p. 135) e o alta din aceeași aparentă categorie. Din
O istorie cu creșteri și descreșteri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2386_a_3711]
-
care, după 1989, Brumaru scrie publicistică și eseu. Ci pasiunea. Circumstanțele doar favorizează exercitarea pasiunii: înainte de 1989, acest tip de proză și, respectiv, de publicistică literară erau strict prohibite. Poetul dădea deja bătălii ciclopice cu cenzura pentru salvarea liricii sale erotice, mereu suspectată de „licențiozitate” de către obtuza morală proletară. Nu își putea permite un al doilea front, mult mai aspru. Odată dispărută cenzura, însă, confesivitatea și spiritul dialogal al lui Emil Brumaru și-au găsit matca, într-o publicistică literară pe
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
ținem cont de câteva fațete ale spiritului autorului pe care publicistica le evidențiază, cumva, mai bine decât poezia. Și mă gândesc aici, în primul rând, la afirmația sa repetată că se regăsește mai mult în Julien Ospitalierul, decât în poezia erotică prin intermediul căreia a intrat și în manuale. Este doar o cochetărie de autor cu spirit ludic, căruia îi place să-și păcălească exegeții și să deturneze receptarea? Sau, dimpotrivă, este o afirmație gravă a unui autor care, fără să fie
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
e și cu limba lui Herbert, poet, filosof, moralist, dar care a scris într-un limbaj de lemn. Milosz și Herbert nu sunt magi ai poeziei, ci mai degrabă profesori de poezie; poeziile lor sunt tratate. Nu au o lirică erotică. Lipsesc simțămintele, este dăscăleală. Pe de altă parte, Rózewicz, cu excepția „Neliniștii”, toată viața a scris parcă o poezie diferit configurată. Unii critici consideră că a stricat poezia poloneză, a simplificat-o, a făcut-o obișnuită. Părerea lui e că totul
“Dacă n-ar fi fost Premiul Nobel, Milosz ar fi fost la marginile literaturii“ by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2397_a_3722]
-
pentru că s-ar fi speriat de șarpe sau și-a agățat rochia de o cracă și a vrut să o desprindă. A fost nedrept pedepsită. Nu se înțeleg, după ea, nici îndrăgostiții, de aceea aproape că nu a scris versuri erotice, cu excepția poemului „Nimic de două ori nu se întâmplă” - una din cele mai frumoase poezii din lirica poloneză. După Szymborska nu există rețetă pentru ceva. Și nimic nu poți înțelege până la capăt, ca în „Pisica din camera pustie”, care nu
“Dacă n-ar fi fost Premiul Nobel, Milosz ar fi fost la marginile literaturii“ by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2397_a_3722]
-
rânduri), Alexandru Grama nu e nici atât de confuz, nici atât de verbios ca autorul Neoiobăgiei. După argumentele global-sociologice, urmează cele tematice. În viziunea lui, două sunt, din această perspectivă, traseele pe care înaintează poezia lui Eminescu: cel al pesimismului și cel erotic. Aplecându-se asupra celui dintâi, Grama schițează o antologie a poeziei elegiace (enumerând Ecleziastul, Sfinții Părinți, pe Pindar, apoi tragicii greci și tot așa până la Leopardi) pentru a arăta, caz după caz, că Eminescu nu se „califică” în această serie
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
ca un înger căzut, precum cel din La chute d’un ange a lui Lamartine sau în Eloa a lui Vigny. El este o prezență demonică prin chiar cererile sale, cele care au provocat căderea îngerului în hipotextul biblic: tentația erotică și rebeliunea împotriva ordinii divine. Versiunea definitivă a Luceafărului (ambele versiuni „definitive”, desigur, fiind cele din Almanah și din ediția Maiorescu) ar fi rezultatul opțiunii pentru unul dintre profilurile posibile și deci pentru suprimarea mai multor trăsături intermediare ale arhetipului
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
din Domnișoara Christina, care fusese semnalat anterior de Al.Ciorănescu într-un articol apărut în 1990 în Synthesis, defuncta azi revistă a Academiei. În profunzimea textului micului roman, lectura antropologică - în linia lui Gilbert Durand - și repetarea paradigmatică a conflictului erotic irezolvabil dintre o pământeană și un increat, un nemuritor deci, duce nu doar la semnalarea câtorva paralele izbitoare, ci chiar la o cheie de interpretare a însuși poemului eminescian. „Împrăștiind aluzii intertextuale la Luceafărul în tot romanul său, Mircea Eliade
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]