5,606 matches
-
valve de scoici sidefii sau albastru Închis, cu crabi de culoarea coralului, mișcîndu-se letargic pe saltele de un verde mustos vegetal cu miros sărat de iarbă de mare. FÎșia de plajă e mărginită În dreapta de un perete Înalt, argilos, cu eroziuni adînci În partea de sus, meșteșugit săpate acolo, adăposturi stranii pentru păsări niciodată zărite la chip, refugii poate din fața luminii, din fața stridențelor cu care ziua modernă invadează aceste alcătuiri fără vîrstă. În stînga e marea. O mare verde compactă, brăzdată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cu sedii depărtate și nici acum, când depinde de județul Bacău, distanțele nu sau scurtat: sunt 36 km până la sediul de Județ, mergând pe șoseaua Oncești - Filipeni - Mărăști - Glodișoare - Secuieni - Traian - Bacău, în parte pietruită, până la Mărăști, restul asfaltată. Din cauza eroziunii solului argilos-nisipos, sunt dese surpări și denivelări, care fac și acum circulația dificilă. Până prin anii ’60 ai secolului trecut, legătura cu centrul se făcea pe drumul de pământ care putea fi circulat numai pe vreme bună, când era uscat; pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a solului, formând râpe și hăuri în mod permanent. Terenurile argiloase, lutoase, de pe dealurile puternic fragmentate, permit ca apa ploilor să formeze torenți distrugători ce produc mari pierderi de sol, ajungând până la 98%. Datorită ploilor torențiale se întâlnesc forme caracteristice eroziunii lineare, de la cele incipiente, până la cele mai avansate. Pe terenurile cultivate, micile eroziuni se lărgesc din ce în ce mai mult,datorită ploilor torențiale, distrugând recoltele. Pe versanții înțeleniți apar forme simple de eroziuni, cu profil transversal îngust, cu maluri abrupte, iar în straturile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dealurile puternic fragmentate, permit ca apa ploilor să formeze torenți distrugători ce produc mari pierderi de sol, ajungând până la 98%. Datorită ploilor torențiale se întâlnesc forme caracteristice eroziunii lineare, de la cele incipiente, până la cele mai avansate. Pe terenurile cultivate, micile eroziuni se lărgesc din ce în ce mai mult,datorită ploilor torențiale, distrugând recoltele. Pe versanții înțeleniți apar forme simple de eroziuni, cu profil transversal îngust, cu maluri abrupte, iar în straturile mai nisipoase, cu intercalații marnoase sau gresiere, ravenele capătă forme curioase, cu îngustări
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ajungând până la 98%. Datorită ploilor torențiale se întâlnesc forme caracteristice eroziunii lineare, de la cele incipiente, până la cele mai avansate. Pe terenurile cultivate, micile eroziuni se lărgesc din ce în ce mai mult,datorită ploilor torențiale, distrugând recoltele. Pe versanții înțeleniți apar forme simple de eroziuni, cu profil transversal îngust, cu maluri abrupte, iar în straturile mai nisipoase, cu intercalații marnoase sau gresiere, ravenele capătă forme curioase, cu îngustări și lărgiri succesive, cu praguri, marnite de fund și laterale. Aceste eroziuni duc la supraînălțarea șesurilor de pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înțeleniți apar forme simple de eroziuni, cu profil transversal îngust, cu maluri abrupte, iar în straturile mai nisipoase, cu intercalații marnoase sau gresiere, ravenele capătă forme curioase, cu îngustări și lărgiri succesive, cu praguri, marnite de fund și laterale. Aceste eroziuni duc la supraînălțarea șesurilor de pe văile pâraielor, provoacă însemnate pagube în agricultură și alte sectoare ale economiei, prin accentuarea instabilității versanților, distrugând culturile, așezările umane și căile de comunicație. în satul Lunca, datorită instabilității solului îmbibat de apa ploilor, s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-au format bălți alimentate de apa ploilor și zăpezilor. Una dintre aceste bălți este cunoscută sub numele de Balta lui Ion. Alunecările de teren s-au datorat și se datorează despăduririlor masive care au început înainte de primul război mondial. Eroziunea și alunecările de teren au început să fie combătute în perioada zis comunistă, când s-a plantat o pădure de salcâmi în Tureatca, s-au format consolidări de maluri, terasări și drenări, stabilizarea solului prin baraje realizate de întreprinderea numită
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Rusu 21. Dumitru Jora Au fost distruse 21 gospodării cu 71 persoane, care posedau 11 vaci, 5 junci și 70 oi, zice bătrânul Toader Boca, pentru locuitorii de la țară, care se ocupă cu agricultura, este prea puțin. Alunecările de teren, eroziunea solului au determinat regimul de atunci să înființeze, la Perieni - Bârlad, Stațiunea de cercetări pentru combaterea eroziunii solurilor. Clima în Podișul Moldovei, pe ansamblu, întâlnim climă temperat-continentală, datorată influenței directe a maselor de aer continental, de origine asiatică și care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
junci și 70 oi, zice bătrânul Toader Boca, pentru locuitorii de la țară, care se ocupă cu agricultura, este prea puțin. Alunecările de teren, eroziunea solului au determinat regimul de atunci să înființeze, la Perieni - Bârlad, Stațiunea de cercetări pentru combaterea eroziunii solurilor. Clima în Podișul Moldovei, pe ansamblu, întâlnim climă temperat-continentală, datorată influenței directe a maselor de aer continental, de origine asiatică și care iarna sunt uscate și reci, iar vara sunt calde și chiar foarte calde și uscate. Ca urmare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și de lungă durată pătrunde încet în sol, până la rădăcina plantelor, asigurând creșterea în condiții optime. Un grad mare de pericol îl constituie aversele, când mari cantități de apă cad în scurt timp, formând șuvoaie, torenți care spală solul, facilitează eroziunea și distrugerea straturilor granulare a acestora și formarea de anțuri și viroage. Iarna, stratul de zăpadă constituie o rezervă importantă de apă pentru agricultură, însă atunci când zăpada se topește brusc, pe pante se formează viituri puternice care spală solul, producând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în forme specifice, influențează structura solului. Așa, de exemplu, omul, prin activitatea sa directă (lucrări agricole, săpături pentru plantații și pentru alte obiective economico-sociale, folosirea îngrășămintelor) a intervenit în desfășurarea proceselor naturale de pedogeneză. Omului și se poate imputa declanșarea eroziunii solului pe versanți, prin practicarea agriculturii extensive. Etajarea reliefului condiționează etajarea învelișului de sol, alături de clim și vegetație. Pentru Podișul Moldovei se cunosc două zone (etaje) de sol: zona solurilor argiloiluviale în partea înaltă, centrală și nordvestică și zona solurilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Sub Margine) aceste soluri au o fertilitate peste medie, locurile cu cernoziom degradat au o fertilitate este mai slabă. Procesele de degradare pedogeomorfologică se amplifică datorită climatului continental și intensificării despăduririlor, defrișărilor și desțelenirilor și extinderii culturilor pe versanții supuși eroziunii. Fertilitatea și rentabilitatea acestor soluri erodabile impun măsuri pentru regularizarea scurgerilor de apă și reținerea în sol. Folosirea îngrășămintelor naturale și suplimentarea substanțelor nutritive poate mări rentabilitatea la hectar. Pe lângă solurile cenușii închise, cu fertilitate medie, sunt solurile brune de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sus în dreapta este Runcu, Fântâna Anichii (se făceau lângă ogoare și la drum de trecere, fântâni, pentru pomenire și mulțumire). Tureatca (loc strâmt între dealuri - acum zona e împădurită cu salcâm, la fel ca toate locurile unde s-au produs eroziuni, alunecări de teren). Dealul Petrii, Beșicata (amintind de vechiul proprietar Simion Beșicatul). Un toponim foarte răspândit în spațiul românesc este „Iapa”, câteodată tradus în documente în slavonă - COBÂLA - COBELA (iapă). și luncașii au o pădure numită Iapa, pe unde se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au trăit experiențe traumatizante, reluate sistematic în fiecare zi: dacă în textele scrise de cei care nu au îndurat chinuri fizice, detenție și toate celelalte suferințe care derivă de aici, întâlnim apelul la imagini inspirate din realitate (rugină, forța de eroziune a apei, greutatea metalelor etc.) pentru a reda sentimentul de degradare, suferința, apăsarea etc., în schimb, autorii din această carte sunt copleșiți de real și metaforele lor sunt copleșite de duritatea realității. Realul este atât de înfiorător, încât de multe
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
aripa" mai tânără a pârâului buclucaș își dă prea mare importanță: din propria inițiativă și-a trasat albia taman prin centru satului! Prin fața a peste 30 de gospodării . De asemenea, și prin fața școlii. Și, atenție, are tendința de umflare- prin eroziune ! Ce mai, "picătura moldovenească" erodeazâ, câte-oleacă, dar sigur malurile. Încet și previzibil, primejdia se conturează : în viitor! - Dom`Primar, să nu pățească și satul nostru ca femeia cu drobul de sare! ...Cade sau nu cade...Puterea? Ați pricepu ceva ? Că
PUTEREA ŞI PÂRÂUL BUCLUCAŞ DIN SATUL LUIO DIO de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363115_a_364444]
-
roasă stau ca niște paznici în poziție de paradă cu recomandarea legendei a ceea ce au reprezentat, afișate într-un înscris dăltuit în piatră pe un suport de lemn gros și înrămat și tighelit pe margini pentru a împiedica franjurarea și eroziunea și a deveni literalmente un reper cronologic. Două pietre de moară circulare grele de câteva sute de chile - care la noi au devenit proverbiale ca expresie de încurajare pentru elevii certați cu învățatura pentru a le mai pompa ceva chef
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
în labirintul cu biciclete la școala generală-n fantome cu frunze uscate la Ziua Recoltei M-ai sărutat lângă tractorul din câmpul cu usturoi eram ascunși în ceață între căminul cultural și școala primară Focuri de artificii pe cer, explozii, eroziuni astrale din strigătul profei la fereastra clasei noastre de la primul etaj Nu m-ai sărutat în Piața Florescu din Bacăul bacovian - furtuna se balansa în scrânciob, ploaia bătea grilajul cu tufe muribunde Erai pe-un tandem la șoseaua cu trafic
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
poetei de a se elibera de „ulciorul de lut” care se fisurează, se degradează cu fiecare zi ce trece ... este acerbă! Doar îngerii sunt eliberați de povara „formei” și a transformării. Cine n-ar tânji după o existență angelică ... dincolo de eroziunile și cicatricele timpului? Profunzimea revelatoare a adevărurilor lăuntrice îi deschide porți spre sferele abstracte, antrenând în ascensiunea sa, faliile rafinate ale conștiinței. Acaparată de taina Cuvântului, aduce în lumină forme noi și stilizate ale expresiei poetice. De subliniat faptul, că
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
Noi); „când clopote vestitoare de iluzii // țipă în gura mare...”, „chiar dacă ai crește în genunchiul verbului meu, Tot așteptarea fluturilor te-ar veșnici...”, „desfrunziți de speranțe, // plopii străjuiesc anotimpurile”. Construind în imaginar un „țărm ideal”, poezia poetei Eleonora Stamate înfruntă eroziunea timpului, definindu-se ca reflectare sensibilă, estetică a unei epoci pe care o traversează, punându-se deopotrivă în situația de a se îndoi, de a se întreba asupra sensului pe care îl are această formă și direcție esențială de manifestare
RECENZIE. VOLUMUL DE POEZIE „VIAŢA LA IMPERFECT”(BILINGV – ÎN ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ), AUTOR ELEONORA STAMATE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365813_a_367142]
-
era cale de scăpare! Muzeografii se înarmară cu răbdare, rulete, șublere și cafea, apoi porniră să se certe, așa cum le stă bine intelectualilor. Se introduse în discuție ipoteza unui curcan iradiat de la Cernobâl, a unei farse, a unui joc al eroziunilor apei, a veșnicului mamut, însă acesta refuza să fie pomenit în cărțile înaintașilor ca viețuitoare a plaiului mioritic, iar la un moment dat, directorul pomeni de un saurian uriaș, din aceia văzuți de noi în filmele cu mare succes de
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]
-
nimic.Deodată solida coajă a Pământului s-a dus și realitatea se deschide sub picioarele tale. Prăpăstii deasupra altor prăpăstii. Straturile de rocă și pământ se văd colorate; tăiate pe vertical, asemenea unor prăjituri. Unele roci care s-au împotrivit eroziunilor, au rămas izolate pe prăpăstii ca niște magnifice catedrale dedicate zeilor, Juno, Apollo, Jupiter și Venus. Blocuri masive stau pe prăpăstii, gata, gata să se răstoarne și totuși... nu cad! Un mic grup de conquistadori spanioli, conduși de Don Garcia
MARELE CANION de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350840_a_352169]
-
având 40 - 46 cm, ceea ce asigură aspectul regulat al zidului. Zidurile de la Căpâlna sunt printre cele mai deteriorate dintre cetățile din Munții Orăștiei, semn al furiei inițiale a distrugerii, apoi a refolosirii blocurilor de piatră ca material de construcție, a eroziunii vremii, dar și a distrugerilor provocate de căutătorii de comori din toate timpurile. Ilustrativă este, pentru înțelegerea amplorii distrugerii, întâmplarea povestită de Ioan Glodariu: „Odată, la Căpâlna ( ... ), unde au săpat profesorii Macrea și Ion Berciu, m-am bucurat când nu
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
o percep ca fiind mult mai adâncă. Cel mai bine vezi cu ajutorul telescoapelor așezate din loc în loc, pe marginile genunei. Prin ele prindeau contur mai clar văgăuni, prăpastii, culmi, munți, podișuri. Model creat în unul din muzeele științifice care explică eroziunea pământului de-a lungul milioanelor de ani. Straturile de roci tăiate în trepte că de un cuțit bine ascuțit, felurit colorate îți oferau o privire în istoria îndepărtată a pământului. Ele sunt cele mai spectaculoase exemple de eroziune a milioanelor
MARELE CANION DIN ARIZONA – ACOLO UNDE NATURA A PLASMUIT SUBLIMUL de ELENA BUICĂ, TORONTO, CANADA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356359_a_357688]
-
care explică eroziunea pământului de-a lungul milioanelor de ani. Straturile de roci tăiate în trepte că de un cuțit bine ascuțit, felurit colorate îți oferau o privire în istoria îndepărtată a pământului. Ele sunt cele mai spectaculoase exemple de eroziune a milioanelor de ani măsurarăți în șapte vârste geologice. La numai câțiva pași făcuți pe margine, imaginea e diferită și te afli parcă în fața unui caleidoscop care schimbă prin nenumărate unghiuri mii și mii de fațete ce se succed în
MARELE CANION DIN ARIZONA – ACOLO UNDE NATURA A PLASMUIT SUBLIMUL de ELENA BUICĂ, TORONTO, CANADA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356359_a_357688]
-
și ce-ai văzut, că alții ... Marele Canion, Grand Canyon, cum îl știu americanii, este o “articulație” fizică a pământului - o crestătură uriașă în învelișul terestru săpată cu migală zeci de milioane de ani la suprafață, de către factorul principal de eroziune - albia năvalnică a fluviului Colorado, lungă de peste 400 de km, adâncă în punctual ei cel mai de jos de 1,3 km și având o lățime de 15 km. Cu “sculpturi” naturale în piatră și alte tipuri de roci, cele mai multe
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]