675 matches
-
fi un om. După-amiaza s-a stins treptat în seară, ferestrele din acoperișul atelierului întunecându-se puțin câte puțin ca și cum ar fi avut întrerupătoare automate. La șapte, moartă de foame, m-am dezlipit brusc de televizor pentru a face o escapadă la magazinul de băuturi și la restaurantul indian pentru a lua ceva la pachet. Sebastian a sunat în timp ce îndesam în gură cu furculița niște mutter paneer. A, bună, am spus și m-am înecat instant cu un bob de mazăre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
și nu se putuse ține de cârd, o jumuliseră deja de pene și așteptau doar focul care s-a aprins deîndată. Dacă nu ar fi fost musculițele care să ne chinuie, totul ar fi putut părea bucolic, o vacanță, o escapadă. Dacă nu ar fi fost musculițele și mai ales gândurile. Gândurile... Când a văzut copiii, omul nostru, vânzătorul care ne însoțise și care s-a recomandat în cele din urmă "Axel", a spus că ne va păstra pâslari când va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
nu, Doamne ferește, ci, pur și simplu pentru că se temea că vreodată, cine știe cum, ea ar putea să-i zică, merg și eu, iar lui i-ar fi fost imposibil s-o refuze. Și apoi așa, în taină, totul căpăta gustul unei escapade. Uneori se întâmpla ca Alexe să-l supere, se mai întâmpla și asta, adică să-l surprindă pe profesor într-o dispoziție mai acră și, sătul până în gât să toace marile personalități, care au murit sau care mai trăiesc, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
semn de vitalitate. Și fără intelect nu avea nici o șansă, era o bătălie ca și pierdută. Auzi, să spună o asemenea nerozie, ea care n-ar voi să șadă la țară mai mult de o oră, două, pe durata unei escapade. Da, e frumos. M-am născut acolo și trăiesc acolo, mi-am dorit asta, altfel m-aș fi orientat către o altă meserie, aiurea. Nu mai rezista. Deschise poșeta și scoase țigările, îl întrebă dacă fumează, el refuză, nu, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
-i nici o tragedie, nu-i dracu chiar așa de negru, poți să tragi linie și să o iei de la capăt. Din pricina celor trei zile de absență izbucnise conflictul final dintre ea și Ovidiu. Nu reușise să-l convingă nicicum că escapada de la munte fusese una total nevinovată. Când bărbatul a întrebat-o dacă poate să se așeze la masa ei, a zâmbit și i-a spus că nu are nimic împotrivă. S-a așezat, a așteptat să fie servit, i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
a reîntors și am vomitat cu crampe dure. Puținul pe care l-am mâncat țâșni din mine În jeturi puternice, ca atunci când cineva Împinge lichidul prin seringă, apoi m-am clătinat și am leșinat, presupun. La un moment dat, În escapada În vidul zvelt care a urmat, cineva a slăbit sforile și m-a mutat pe canapea. Dar când mi-am revenit, Încercând să compun din culori și forme ceva ce să semene a realitate, mi-am dat seama că eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
e toată zestrea ei“ Își băteau joc de ea femeile din veciniă. Pe de altă parte, era gena „maidaneză“ ce provenea de la o pisică neidentificată, dar aparent maro deschis, cu care persana albă reușise să se Împerecheze Într-una din escapadele ei. Generație după generație, de parcă ar fi făcut cu rândul, una din cele două trăsături genetice prima la locuitorii felini născuți sub acel acoperiș. După un timp, membrii familiei Kazanci Încetaseră să-și mai bată capul să găsească nume diferite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Îmi repetă persuasiv și tenace că tomul său și vechea noastră camaraderie pretind de la mine să scriu un cuvânt Înainte. Orice protest e zadarnic. De guerre lasse, mă resemnez să Îmi Înfrunt Îndemânatica Remington, confidentă complice și mută a atâtor escapade celeste. Când huzuream În fotoliile vreunui Pullman, sau mă lăfăiam sceptic În băile de nămol din unele cazinouri mai mult sau mai puțin termale, modernele constrângeri exercitate de bănci, bursă și turf nu m-au Împiedicat să-mi aduc obolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Nu Încăpea Îndoială că maestrul triumfase; Înfrânt și morocănos, Muñagorri nici n-a deschis gura În timpul mesei. A doua zi, m-a luat cu el să-mi arate satul Pilar. Am mers doar noi doi, cu trăsurica lui. În cursul escapadei, m-am bucurat din tot sufletul, ca orișicare argentinian, de pampa genuină și prăfoasă. Bătrânul soare Își irosea razele binefăcătoare deasupra capetelor noastre. Serviciile Uniunii Poștale ajung până pe coclaurile noastre nepavate. În vreme ce În dugheană Muñagorri dădea pe gât lichide inflamabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
fix Boala Familiei M, scrisă de unul dintre cei mai jucați dramaturgi italieni tineri, Fausto Paravidino, este un hățiș erotic-nevrotic. Afrim renunță la personajul doctorului din textul original, conținându-l în celelalte personaje. Familia M își trăiește dependențele, neputințele și escapadele într-o suspensie temporală, într-o buclă care pare desprinsă de orice cronometru obiectiv, într-un supratimp pliat pe suprarealismul vizual. Timpul subiectiv al personajelor glisează între stagnare și ruptură, între întâmplări reluate circular și spargeri de ritm care răstoarnă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
beleaua în care să băgase. Stevie muncea cu spor, cu mânecile suflecate și părul prins cu ceea ce părea a fi o pereche veche de ciorapi, corectând o știre despre cele mai recente restricții impuse traficului din Woodbury. — Cum a fost escapada misterioasă? Și apoi, dintr-un instinct izvorât din faptul că o cunoștea pe Fran de când era de-o șchioapă și din profunda afecțiune pe care i-o purta, adăugă: — A fost ceva grav, nu-i așa? — Cam așa. O trase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
dorința de a te justifica. 3 ianuarie E dreptul meu de a mă purta "ca un fraier", cum își zice probabil Augusta. Am dezamăgit pe mulți, era normal s-o dezamăgesc și pe ea, nerevoltîndu-mă. O las în pace cu escapadele ei. 4 ianuarie Azi cade o zăpadă rară, apoasă, provincială. Asta e tot. Cum spun crupierii, rien ne va plus. 6 ianuarie Mă gândesc că Dumnezeu n-a murit decât pentru cei deciși să-l socotească astfel. 9 ianuarie O
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
condiții trebuie să lucrez. Numai politețea mă împiedică deocamdată să mă duc din proprie inițiativă, dar află, scumpul meu Dinu, că nu sânt deloc dispus să aștept la nesfârșit. Nu neg, îmi place marea, îmi place să fac câte o escapadă în cătun, dar... dacă vreau să rup o floare de scaieți o rup, nu-mi pasă de ghimpii ei..." Și ca să-i dovedesc că nu glumeam, am întins mâna, am strâns din dinți pentru că ghimpii scaieților mi s-au înfipt
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
căutat să te scuturi complet de această mârșavă ocupație, însă acum nu te mai împiedici de scrupule; musca a reușit să-ți dea o justificare. Ca să nu mergi totuși singur, îl rogi pe doctorul Dinu să te însoțească în această escapadă scârboasă. El nu vrea. Tu insiști. El nu vrea în continuare. Își cere scuze, pretextează că-l doare capul, că se teme de o criză de astm; e prea mult polen în aer. Bănuiești că minte. De unde atâta polen toamna
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
mult la televizor, mereu dornic de noi experiențe vizuale, și a redus drastic consumul de ciocolată, fiind mult mai îngrijorat de felul cum arată. Eu și Antonia ne gândim chiar la o scurtă călătorie în doi pe Lună, o mică escapadă binemeritată după coșmarul ireal prin care am trecut. Datorită medicilor ne-am recăpătat încrederea în dragul nostru băiețel și suntem gata să reco mandăm tratamentul cu Alfazet-8 și Alfazet-9 tuturor părinților care țin cu adevărat la copilașii lor. Laurențiu Olteanu
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
său capătă o posibilă explicație. Răceala lui Andrei nu este o carență psihologică sau morală, eroul nu apare ca un „castrat“ afectiv incapabil să observe și să primească efluviile de dragoste ce-și caută, în zadar, destinatarul. De altfel, câteva escapade confirmă apetitul său amoros, laolaltă cu disponibilitatea de a asculta diferite povești și istorii feminine, confesiuni făcute la rece sau la cald... Autorul îi deleagă unui Narator Îcu majusculă) sarcina derulării încâlcitelor fire ale romanului, iar acesta, la rândul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de râs. În scurt timp aproape au uitat să se mai întrebe unde-o fi, atenți la ce se petrecea cu ei înșiși. Pe rând, toți colegii lui Mihai Marinescu au început să fie întrebați destul de direct ce știu despre escapadele lui. Și cum de nu le-au oprit. Mulți doar așa au aflat ce se petrecuse. Fiecare a fost chemat pe rând la o discuție „între patru ochi“ cu un activist de partid care le cerea să scrie tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
insistat să merg și eu. Atunci am aflat mai multe de cât aș fi crezut despre ce se întâmplase, de parcă moartea unuia dintre ei îi descătușase, puteau vorbi slobod, despre iubirea fiicei președintelui pentru Meme sau ce-o fi fost, escapadele în creierii munților, exilul în hotelul african, întoarcerea și discuțiile interminabile la care a fost chemat zi de zi, o lună, două, o jumătate de an, chiar și după ce fusese mutat disciplinar la revista obscură, întâlniri în care repetau invariabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
nu piardă răsăritul soarelui, să se fi agățat repede pe peretele prea puțin înclinat ai piscului, până la capelă. Porniserăm trei pe înserate: Egon, pictorul, un compozitor de lied-uri vieneze și eu. În cele douăzeci de ore cât a ținut escapada noastră, nu țin minte despre ce anume au vorbit tovarășii mei. Totuși, la intervale prindeam câteva cuvinte zvârlite de câte unul, celuilalt, peste capul meu. Tot așa cum le prindeam fără dorința de a le cunoaște tâlcul, le împrăștiam acolo jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
importantă de la opt și un sfert la unșpe jumate, așa că va trebui să Îmi povestești când mă Întorc. Logan privi Înspre ușă și apoi din nou la Insch. — Ai vreo problemă, sergent? Logan minți și răspunse negativ. — Bun. Dată fiind escapada ta de aseară la urgență, o voi face pe Watson Îngerul tău păzitor. O să se Întoarcă la zece. Să nu te mai prind fără ea. Chestia asta nu e negociabilă. Da, domnule. Super, va avea și dădacă acum. Acum ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
certîndu-se cu mama; pantofii cumpărați de ea luaseră apă și-l mai și juliseră, iar miliția, cînd l-a ajuns pe la Indjia, i-a cotrobăit și i-a răvășit totul În geamantane. Mai e cazul să vă spun că această escapadă la Triest, și ploaia din fața hotelului „Adriatico“, cum stătea el sub o copertină, fără umbrelă, rătăcit ca un cîine plouat, În timp ce mama scotocea prin pantofăria de la Ponte Rosso, Își are un loc cît se poate de distinct În Cartea morților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
of the Night, el va prezenta acest episod ca fiind real, cu toate că subiectul dezvoltă o intrigă destul de banală. Apoi unele motive flamande, care În povestire creează o atmosferă ce amintește de pînzele lui Terborch, Rubens, Rembrandt, ca și evocarea unei escapade hamburgheze din anul 1972, pot părea locuri comune. Gladiolele respingătoare pe care O.V. mi le adusese cu două-trei zile Înainte, aveam să le pictez la șevalet ca pe o natură moartă. Enciclopedia morților a fost tipărită pentru prima oară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
te relaxa. De regulă, lui Amory Îi plăceau oamenii luați unul câte unul, dar se temea de ei când se strângeau În gloată, În afară de cazul În care gloata era polarizată chiar de el. Se Întreba cu cât contribuia fiecare la escapada asta, fiindcă, evident, fiecare plătea un fel de taxă spirituală. Alec și Kerry erau viața grupului, dar nu neapărat centrul. Cumva, tăcutul Humbird și Sloane, cu trufia lui nestăpânită, constituiau centrul. Încă din primul an de facultate, Dick Humbir i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
pironit dintr-o dată pe Amory din marginea lunii iunie. În seara de după plimbarea cu bicicletele la Lawrenceville, gașca sa a plecat la New York, În căutarea aventurii și a pornit, Înapoi spre Princeton, cu două mașini, pe la ora douăsprezece. Fusese o escapadă veselă, În care erau reprezentate diferite grade de chercheleală. Amory se afla În mașina a doua. Greșiseră direcția la o intersecție și se grăbeau să-i ajungă din urmă pe ceilalți. Era o noapte senină și lui Amory i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
umbra deasă. - Ce cauți aici În anotimpul rece, Amory? s-a interesat el, scoțând o butelie de Bourbon de sub covorașul de blană. Amory a ignorat Întrebarea. Nu avea nici o explicație plauzibilă pentru prezența sa pe litoral. - Îți aduci aminte de escapada noastră din anul doi? a Întrebat el În loc să răspundă. - Dacă-mi aduc aminte? Atunci când am dormit În pavilion, sus, În parcul Asbury... - Doamne, Alec! E greu de crezut că Jesse și Dick și Kerry sunt morți - toți trei! Pe Alec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]