2,823 matches
-
starea de spirit, comportamentul, sistemul de valori, nivelul de cultură ai membrilor unei societăți la un moment dat. Adriana și Europa (2004) a fost o astfel de carte a faptului divers relevant. Proximități incomode, o selecție a articolelor publicate de eseist în "Jurnalul de Iași", între anii 1999 și 2004, este o carte făcută cam pe același calapod, dar cu o miză politică mult mai clar conturată. Alexandru Călinescu se definește ca un spirit liberal autentic din familia lui Raymond Aron
Supușii regelui rating by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8985_a_10310]
-
bine informat, Alexandru Călinescu face, în permanență, comparații între situații echivalente întâlnite la noi și aiurea. În felul acesta defectele de funcționare și limitele democrației, sesizabile în societatea românească din anii tranziției, ies cu pregnanță în evidență. În articolul Simetrii?, eseistul compară decizia Justiției poloneze de a-l fi condamnat la 15 ani de închisoare pe Grzegorz Piotrowski (ofițerul de Securitate care l-a asasinat în 1984 pe preotul Popieluszko) și bălmăjeala juridică din România legată de procesul presupușilor asasini ai
Supușii regelui rating by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8985_a_10310]
-
față de idealurile "nobile" ale comunismului"), care sub pretextul unui număr special dedicat Războiului Rece falsifică fapte istorice cu scopul de a minimaliza rolul nefast jucat de URSS și de a culpabiliza Statele Unite. Această politică duplicitară a revistei este demantelată de eseistul român prin referirea la comisia McCarthy. Scrie Alexandru Călinescu și are perfectă dreptate: "Activitatea de la începutul anilor '50 a comisiei condusă de senatorul McCarthy este prezentată ca o culme a abuzului, a terorii și a absurdității. În realitate, așa cum au
Supușii regelui rating by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8985_a_10310]
-
lungă, elaborată apărare. Îi urmează Procust, care este mai degrabă - în demonstrația sclipitoare a conferențiarului - un "profesor de estetică" decât un tâlhar de drumul mare. După un arc de timp medieval, e rândul mitologizatului Don Juan să beneficieze de pledoaria eseistului. Cât despre Don Quijote, acesta e un vechi receptor al admirației lui Paler. Mitizarea merge, de fapt, împreună cu demitizarea, în grade diferite și cu o pondere a captării semnificativului. Când Octavian Paler iese din acel desfășurător existențial despre care am vorbit
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
celui de-al doilea război mondial și începutul deceniului nouă al secolului XX (poezia optzecistă a adus, în viziunea lui, o schimbare radicală de paradigmă și, de aceea, nu face obiectul acestui studiu). Foarte interesantă este metoda de lucru a eseistului. El nu încearcă să radiografieze peisajul literar din perspectivă cronologică, precum în istoriile literare, nici în funcție de specificitatea regiunilor istorice, ca în geografiile literare. Nici măcar nu tratează monografic poeții reprezentativi pentru a pune în valoare reperele fundamentale ale epocii. Realizează mai
Ce rămâne din poezia postbelică? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9031_a_10356]
-
Daniel Cristea-Enache La exact zece ani de la Surâsul abundenței (1994), Virgil Nemoianu a revenit cu o nouă ediție, revăzută și adăugită, a studiului său monografic despre Ștefan Aug. Doinaș. Dacă bine cunoscutul poet, eseist și traducător rămâne același creator multiplu și substanțial, câmpul receptării lui critice și publice s-a modificat (alterat) îngrijorător după moartea autorului. La indiferența așezată ca o lespede peste numele unui scriitor român, îndată ce emoția stârnită de dispariția lui fizică
Poezia sintezelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9099_a_10424]
-
istorie, dar și actualitatea literară românească a momentului respectiv, Alexandru Paleologu se situează deliberat pe pozițiile opuse ideilor de-a gata, clișeelor de gândire, locului comun de interpretare. Dar asta nu înseamnă că timpul i-a dat mereu dreptate iconoclastului eseist și critic literar. Din păcate pentru el, Alexandru Paleologu pierde de o manieră stânjenitoare pentru el, singurul pariu ferm pe care îl pune prin intermediul volumului Simțul practic. La debutul lui Dan Verona (poet cunoscut astăzi mai mult în ipostază de
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
își analizează retrospectiv cariera poetică și felul în care a fost ea receptată, de la acest debut fulminant până astăzi. Articolul despre Dan Verona este definitoriu pentru discursul critic al lui Alexandru Paleologu. În momentul în care ajunge la o concluzie, eseistul o susține cu toată tăria, indiferent de numărul și numele celor care susțin contrariul. Își apără punctele de vedere cu toată vehemența, fără teama că ar putea greși sau chiar că ar putea deveni ridicol. Și nu o dată teribilismul i-
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
mereu împotrivă, chiar în chestiuni strict uzuale, la care unanimitatea era aproape subînțeleasă. Întrebat ce îl nemulțumea răspunde senin că nimic, dar simțea nevoia să se exprime așa pentru a nu fi la fel ca toată lumea. Extrem de interesantă este relația eseistului cu regimul comunist, așa cum rezultă ea din interviurile publicate în prezentul volum. Împins cu destulă lipsă de delicatețe de Adrian Păunescu în colțul fără ieșire al unor mărturisiri politice riscante, Alexandru Paleologu are inteligența, șiretenia și ironia necesare pentru a
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
lipsă de delicatețe de Adrian Păunescu în colțul fără ieșire al unor mărturisiri politice riscante, Alexandru Paleologu are inteligența, șiretenia și ironia necesare pentru a scăpa nevătămat. Demonstrația sa are o logică impecabilă. Marxismul devine, în explicația de atunci a eseistului, extrasă parcă din lumea unuia dintre autorii săi de căpătâi, I.L. Caragiale, un fel de Biblie, în care se găsesc toate, domeniul tuturor libertăților, cu adevărat "visul de aur al omenirii". Probabil că, la vremea respectivă, nici măcar Nicolae Ceaușescu nu
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
publicarea Jurnalului său și pînă azi, deci de vreo 15 ani, decît - exclusiv!- o armă contra congenerilor și prietenilor săi mai subtil sau mai acuzat legionariozi fie ante, fie post 1934-1938. Scriitorul - adică romancierul, dramaturgul, melomanul, gazetarul, francofilul, estetul rafinat, eseistul proustianizant etc. - a fost pur și simplu sacrificat, o dată mai mult, transformat în pretext vindicativ și revendicativ. Altfel zis - folosit strictamente ca o măciucă în scopuri cu totul și cu totul străine firii și rosturilor scrisului său. Asta chiar dacă, bineînțeles
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9152_a_10477]
-
Tudorel Urian Într-unul din editorialele sale publicate în revista "Lire", iconoclastul eseist francez Frédéric Beigbeder scria despre impactul pe care îl are în lumea contemporană un joc pe calculator, numit Second life. El permite fiecăruia dintre jucătorii săi să-și aleagă o existență paralelă în care își poate permite tot ceea ce dintr-
Viața din cuvânt by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9141_a_10466]
-
Tudorel Urian Spiritul și litera. Încercări de pseudocritică, volumul de debut al lui Alexandru Paleologu, apare în momentul în care autorul său tocmai împlinise vârsta de 51 de ani. O vârstă până la care eseistul trăise câteva experiențe fundamentale într-o viață de om. A gustat din plin bucuriile vieții în perioada interbelică și în primii ani de după război. Părea destinat unei strălucite cariere diplomatice (care, după cum singur mărturisea, mulți ani mai târziu, la vremea
Școala (auto)ironiei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9231_a_10556]
-
mai dezagreabile ale existenței. Titlul unui interviu pe care mi l-a acordat la mijlocul anilor '90 (reprodus în volumul Nostalgia Europei, Polirom, Iași 2003) spune totul "Era păcat de Dumnezeu să ies din pușcărie fără să gust o bătaie adevărată". Eseistul mărturisea că s-ar fi simțit frustrat dacă ar fi ieșit din închisoare fără să suporte o corecție ca la carte. Din fericire (!?) a avut parte de o asemenea experiență limită fiind spânzurat de picioare și bătut la tălpi. Tot
Școala (auto)ironiei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9231_a_10556]
-
de apoi". Îi amintim doamnei critic că Mircea Cărtărescu a mai fost dus la "judecata de apoi a poeților", rubrică imundă din Săptămîna lui Eugen Barbu. Președintele jucăuș Este titlul unui articol, în două părți, semnat de tânărul prozator și eseist R.P. Gheo pentru SUPLIMENTUL DE CULTURĂ. În paralel cu rubrica de comentariu politic a lui Lucian Dan Teodorovici, pe care Cronicarul a semnalat-o mai demult, e interesant să vedem și opiniile, cam pe aceleași teme de actualitate, ale lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9283_a_10608]
-
un adevărat caleidoscop (meta)literar și publicistic. Foarte interesant ni s-a părut articolul lui Alexandru Matei, intitulat Dreapta-stânga sau (de fapt) Antici-Moderni? Semnul de întrebare pus la final are numai rolul de a îndulci concluzia demonstrației trasate. Pentru agerul eseist, adevăratul conflict ideatic (ca să nu spunem ideologic) nu se poartă, la noi, între dreapta și stânga, ci între "conservatorii raționaliști și libertarieni (în gândire) deconstrucționiști. Este, de fapt, vorba despre o nouă ediție a disputei dintre Antici și Moderni. A
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9321_a_10646]
-
te va privi cu un dispreț și mai mare, în virtutea aceleiași psihologii de om retras în sine însuși. Despre această psihologie este vorba în cartea lui Hans Magnus Enzensberger, Cei care aduc groaza. Eseu despre perdantul radical. În linii mari, eseistul neamț ne spune două lucruri: că ceea ce pentru europeni se numește terorism pentru arabi se numește eroism, și, în al doilea rînd, că e o iluzie să ne închipuim că musulmanii vor face vreodată greșeală să se privească pe sine
Perdantul învingător by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9303_a_10628]
-
într-un cor al încurajării reciproce, să creadă că ceilalți, ascultîndu-i și dîndu-le dreptate, se vor înclina cu reverență în fața opiniei lor. În realitate, nu-i aude nimeni și toți scriu pentru propriul lor uz. Potrivit lui Enzensberger, fanaticul musulman, căruia eseistul german îi spune "perdantul radical", se definește prin cîteva trăsături clasice: "aceeași disperare față de propriul eșec, aceeași goană după țapi ispășitori, aceeași pierdere a simțului realității, aceeași nevoie de răz-bu-nare, aceeași obsesie a virilității, același sentiment compensator de superioritate, fuziunea
Perdantul învingător by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9303_a_10628]
-
nici un amestec în aceste chestiuni și pentru a aduce daune durabile civilizației, căreia i-au declarat război." Deși nu poți să nu-i dai dreptate lui Enzensberger, în același timp nu poți să nu sesisezi paradoxul de care se izbește eseistul german: insistența cu care vorbește mereu de un declin al lumii arabe - dovedit de înapoierea drastică a științelor și a tehnologiei sub presiunea frînei religioase -, îți face impresia că astăzi am fi martorii unei decadențe islamice în toată regula. În
Perdantul învingător by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9303_a_10628]
-
propune să nimicească o parte a umanității spre a-și impune concepția sa despre bine." (p. 117) Se vede bine că, în această definiție, etnia sau națiunea nu este o trăsătură definitorie pentru noțiunea de "genocid", amănunt pe care un eseist ca André Glucksmann (vezi cartea Discursul urii) nu l-ar putea accepta niciodată. Una peste alta, concluzia la care ajunge Besançon este următoarea: deși cele două totalitarisme sunt echivalente sub unghiul crimei, tratamentul de care are parte memoria lor e
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
Ioan Holban La 13 mai 2007 s-au împlinit cincizeci de ani de la trecerea la cele veșnice a lui Camil Petrescu - prozator, dramaturg, eseist, teoretician al artei, publicist, una dintre personalitățile cele mai complexe ale culturii noastre. A fost o comemorare săracă, jenant de discretă, cum s-a întîmplat, în fapt, în toți anii tranziției, cu evenimentele lumii literaturii, într-o vreme a marii
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
unic, subtil și lizibil, mediatizat și retras. Alș apare la televizor în postura de critic de film, dar este el însuși un artist. Scrie articole în care-l apără pe Patapievici fără să fie de acord cu nici una din tezele eseistului, dintr-un simplu tropism estetic, de amorul artei - sau, mai degrabă, de amorul ARTEI. Are talent de prozator, are talent de eseist, dar nu e nici una, nici alta, preferă genul scurt, în care se descurcă iar bine, dar e greu
Ce ești și ce vrei să fii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/9397_a_10722]
-
artist. Scrie articole în care-l apără pe Patapievici fără să fie de acord cu nici una din tezele eseistului, dintr-un simplu tropism estetic, de amorul artei - sau, mai degrabă, de amorul ARTEI. Are talent de prozator, are talent de eseist, dar nu e nici una, nici alta, preferă genul scurt, în care se descurcă iar bine, dar e greu să scrii în felul ăsta cărți. Alege să trăiască și să scrie aparent comod - Dilema, ID, dar și Suplimentul TV al Libertății
Ce ești și ce vrei să fii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/9397_a_10722]
-
Gheorghe Grigurcu Interviul pe care în acest număr dl. Gheorghe Grigurcu i-l ia d-lui Barbu Cioculescu, amândoi colaboratori eminenți ai României literare, prezintă o semnificație aparte. Poetul, prozatorul, eseistul, criticul și istoricul literar Barbu Cioculescu împlinește în 10 august 80 de ani. Prilej de a-l felicita călduros, de a-i ura sănătate și aceeași mare putere de muncă. Prezența frecventă în paginile României literare a d-lui Barbu
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
își vor fi îndeplinit cu adevărat rolul doar atunci cînd - fără să mai implice decizii dramatice - se vor transforma în festivaluri alegre ale civismului, într-un corespondent politic al Festivalului "George Enescu". Decît că ținut din patru în patru ani". Eseist, romancier, ziarist, Mihai Zamfir e unul din intelectualii de seamă pe care-i avem în prezent, producînd pagini de-o delicată exactitate, pe un fond de moralism resignat, montaignean, și de avînt spiritual care-i transcende circumspecția, pe care le
Epistolar portughez (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9423_a_10748]