699 matches
-
treze, grațioase fantazii se materializează liric, adesea cu efecte de umor delicios, în versurile accesibile și copiilor din volumele Întâmplări din grădina mea (1980) și Alte întâmplări din grădina mea (1983). Proza narativă este - ca, de altfel, și poezia și eseistica - eminamente meditativă. Lirice, prin autoproiecția în fabulos, prin subiectivitate în genere, piesele ce compun Cele patru anotimpuri (1977) narează aventuri cerebrale, devenind implicit moduri ale unei interogații. Într-o capelă cufundată în întuneric, ochiul descoperă, în lumina chibriturilor, roiuri de
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
de estetică a Conservatorului din București. A făcut și studii de teologie. A fost redactor muzical la „Contemporanul” (1951-1957, 1961-1963). În 1977 s-a stabilit la München, apoi la Sankt Peter, în Pădurea Neagră, unde a fondat Societatea Internațională „Musicosophia”. Eseistica muzicologului, paginile de prezentare a unor momente și figuri din istoria muzicii, scrise nu numai cu o deplină stăpânire a domeniului, ci și cu anume frazare atașantă, au fost apreciate și au contribuit la apropierea cititorilor de acest spațiu al
BALAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285569_a_286898]
-
focalizeze într-o unică lentilă stilistică și imaginară viziunea sumbră a „cadavrelor în vid” și protestul la adresa absurdului totalitar, conferind astfel scrisului lui B. o dimensiune nebănuită în anii ‘50 ai secolului trecut. Baconsky credea în superioritatea artei, poezia și eseistica lui puțin scorțoasă, cultă în chip excesiv, însă profundă și originală, apără totdeauna imaginea creatorului solemn, estetizant, seniorial, pierdut în cerul marilor modele. El însuși, ca om, trecea până de curând printre noi ca un prinț exilat, abstras și melancolic
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
de cuvinte). Impresionante sunt și volumul și sfera de cuprindere a traducerilor lui B. din și în limba română. În tălmăcirea lui au intrat în circuitul cultural internațional opere importante ale literaturii române, acoperind toate genurile literare - poezie, proză, dramaturgie, eseistică, critică și istorie literară. Impunându-și un program ambițios în ceea ce privește poezia, a publicat Balade populare românești-Romanian Popular Ballads (1980), ediția bilingvă Tudor Arghezi, Poezii- Poems (1983), iar în colaborare cu Leon Levițchi, Mihai Eminescu, Poezii-Poems (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor). A
BANTAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285607_a_286936]
-
nu apăruseră ca simțăminte trăite direct, ca adevărate realități materiale. Chiar și Hortensia Papadat-Bengescu relatase și rezumase doar până atunci evenimente din sfera psihicului, și tot astfel avea să procedeze și în viitoarea creație. Cât privește conținutul, întreaga literatură holbaniană, eseistica inclusiv, e proiecția unui spațiu interior stăpânit de geniul morții. Vocabula "moarte" apare în o seamă de titluri: O moarte care nu dovedește nimic, Conversații cu o moartă, Obsesia unei moarte, Bunica se pregătește să moară. Viața și moartea în
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
ar fi „Studii Umaniste“ sau „Philosophia“. Colecțiile de la Manuzio aveau nume delicate și poetice: „Floarea Neculeasă“ (poezie), „Terra Incognita“ (mi s-a părut, ficțiune), „Ora Leandrului“ (găzduia titluri de tipul Jurnalul unei copile bolnave), „Insula Paștelui“ (mi s-a părut, eseistică variată), „Noua Atlantidă“ (ultima operă publicată era Koenigsbergul Mântuit - Prolegomena la orice metafizică viitoare ce s-ar prezenta ca dublu sistem transcendental și știință a noumenului fenomenal). Pe toate copertele, emblema editurii, un pelican sub un palmier cu motto-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
să ți amputezi întru autoprotecție câte-o plăcere mortală (fumatul, dulciurile, cafeaua, alcoolul și ce s-o mai găsi să te anihileze), normal ar fi ca gazetarul impenitent care ai fost până la 60 de ani să-și reteze periodicitatea, în favoarea eseisticii de plă cere, cu apariții aleatorii și subiecte aiurea, când, cât, cum și unde-o da Dumnezeu. Vezi bine că trag nădejde ca până la mormânt să mi se tot întâmple săptămânal câte ceva demn de adnotat, numai că voi lăsa jurnalului
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
spre ecranul luminos și încerc să termin această scrisoare, chiar dacă, Herr Doktor, scrisul e o activitate aproape imposibilă în starea în care mă aflu. Nu ți-am spus mare lucru despre mine, dar tu ai înțeles, probabil, că teoriile și eseistica de mai sus sunt un Ersatz pentru vaietele de care vreau să te protejez. Cu drag, L.M. Berna, 13 aprilie 20... Draga mea dragă, Sunt îngrijorat pentru că se apropie termenul și știu că te afli la o oarecare distanță de
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
luare în rîs a toate și a tuturor”. Acest determinism etno-spiritual trebuie totuși luat ca o speculație, sub beneficiu de inventar. Este greu de spus în ce măsură atitudinea „dadaistă” a lui Tristan Tzara îi e îndatorată. Cert este că poezia și eseistica lui B. Fundoianu (în care modernitatea coexistă cu un anume tradiționalism spiritual) sau proza din Caii lui Cibicioc, Paradisul statistic și Abecedar de povestiri populare a lui Ion Călugăru (adolescenți în timpul Primului Război Mondial) datorează mult tradiției hasidice galițiene. Colaborările lor la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
la Roma încă din vremea studiilor universitare. Pentru a ne face o idee despre pluralitatea preocupărilor lui, despre multitudinea itinerariilor sale literare, e deajuns să aruncăm o privire asupra textelor publicate, aproape douăzeci de poezie, șapte de proză, cincisprezece de eseistică (fără să includem îngrijirea unor opere de Tasso, Goldoni, Campanella), asupra activității de critic militant, de fondator a trei reviste de poezie, să reținem în privința bibliografiei sale critice nume ca Sapegno, De Mauro, Moravia, Saviane, Bevilacqua, Sansone, Pontiggia, Risi, Stella
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
decât propria noastră schimbare. Pentru a ne face o idee despre pluralitatea preocupărilor lui Dante Maffìa, despre multitudinea itinerariilor sale literare, e de-ajuns să aruncăm o privire asupra textelor publicate, aproape douăzeci de poezie, șapte de proză, cincisprezece de eseistică (fără să includem îngrijirea unor opere de Tasso, Goldoni, Campanella), asupra activității de critic militant, de fondator a trei reviste de poezie care au căutat și caută să străpungă cercul de complicitate ce anihilează meritata vizibilitate a unor poeți autentici
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
formulată, ideea se află în text), pentru a remarca includerea în rândul bucuriilor vieții a "senzației de olfacție a tiparului". Aș crede că, anticipând-o în liniștea dintre arborii îneguratului Molid bucovinean, autorul se află în pragul cutezării trecerii de la eseistică la literatură pur și simplu. O anunță catrenul ironic, voit desuet și bine articulat scris pe plicul conținând șpalturile: "Scriu aici, smerit, plecat / Ascultând glasul ciudat / Al livezii sub potop / Și semnez Mihai Pricop." Scrie lumea, scrie! Mircea Radu IACOBAN
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
Monicăi Lovinescu de cea a lui Virgil Ierunca. Interpreții contemporani îi citesc în paralel, însă cei doi au stiluri distincte. Până și rolul lor în emisiunile de la "Radio Europa Liberă" diferă: Virgil Ierunca se ocupă preponderent de lirică și de eseistica filosofică, iar Monica Lovinescu de proză și critică literară. Lucrarea determină și influențele lovinesciene și camilpetresciene asupra discursului critic și memorialistic. Totodată, expunem relevanța, puterea și densitatea "vocii" autoarei Undelor scurte. O problemă specială o constituie rolurile Monicăi Lovinescu în calitate de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Eseul, Editura Aula, Brașov, 2001. Manolescu, Nicolae, Decalogul criticii literare, Editura Aula, Brașov, 2005. Mihăilescu, Dan C., Literatura română în post ceaușism. I. Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare, Editura Polirom, Iași, 2004. Mihăilescu, Dan, C., Literatura română în postceaușism. III: Eseistica. Piața ideilor politico-literare, Editura Polirom, Iași, 2004. Sălcudeanu, Nicoleta, Patria de hârtie: eseu despre exil, Editura Aula, Brașov, 2003. C. În perodice Ciobanu, Vitalie, Monica Lovinescu la despărțire, http://www.contrafort.md/2008/ 162/1434.html Ciocârlie, Alexandra, "Exilul, după
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
eseu despre exil, ed. cit., p. 182. 108 Ibidem, p. 181. 109 Monica Lovinescu, Jurnal: 1981-1984, ed. cit., p. 5. 110 Northrop Fry, Anatomia criticii, Editura Univers, București, 1972, p. 25. 111 Dan C. Mihăilescu, Literatura română în postceaușism. III. Eseistica. Piața ideilor politico-literare, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 292. 112 Mihai Dinu Gheorghiu, Intelectualii în câmpul puterii: morfologii și traiectorii sociale, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 270. 113 Monica Lovinescu, Unde scurte. Jurnal indirect, ed. cit., pp. 38-39. 114 Mircea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și ceea ce nu poate fi spus prin propoziții, ci doar arătat. Problemă care, cred eu, este problema cardinală a filozofiei.“ (Ludwig Wittgenstein, Briefe, Suhrkamp Verlag, 1980, p. 252.) 43 P. Engelmann, op. cit., p. 104. Examinarea din această perspectivă a stilului eseisticii românești ar fi, și astăzi, un proiect interesant. 44 Ibidem, p. 68. 45 Ibidem, p. 112. 45a L. Wittgenstein, Geheime Tagebücher 1914-1916, ed. cit., p. 154. 46 El își justifica astfel decizia într-o scrisoare către Ludwig von Ficker: „Scrierea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lui Laokoon se întreține cu Hölderlin și Mallarmé, cu Gottfried Benn și J. Guillén din care a și tradus. Pe scurt, profilul său de bază e al unui cerebral, un intelectualist din familia lui Valéry, cultivând ca și acesta o eseistică revelatoare. Ca la Valéry, discursul lirico-epic tinde prioritar spre abstract și generalizare filozofică, spre un ritm universal. Deși acceptă teza logocentrică mallarméană potrivit căreia un cuvânt cheamă imprevizibil pe altul (dictând asupra fluxului poematic), Doinaș supraveghează lucid devenirea textului punându
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
într-o pacificare sui generis, moartea convertindu-se în amintire fastuoasă sub o netulburată boltă astrală. După Pasărea tăiată (întâia ei carte) începea o lungă călătorie fără iluzii; adânciri în psihismul tragicilor greci, în Shakespeare, Dostoievski și Kafka (invocați în eseistica din Vina tragică, 1980) îi dezvăluiau la rece genunile omenescului problematic, în criză existențială. Peste câțiva ani se adunau (în Călătorie spre mine însămi, 1987) subtile impresii de lectură, bunăoară despre Camus care o făcuse să "înțeleagă mai bine pe
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
timp însă, voința de a-și elabora sistematic viziunile îi determină pe cei doi filozofi români să reflecteze, ca și Dilthey, asupra exigențelor filozofiei și să teoretizeze criteriile de excelență ale acesteia. Ei rămân astfel pe terenul epistemologiei, evitând domeniul eseisticii, spre care i-ar fi putut îndrepta atât amintita apropiere dintre filozofie și artă, cât și uriașul lor talent scriitoricesc. Amândoi promovează conceptul filozofiei ca Weltanschauung, teoretizat de Dilthey într-o metafilozofie (Weltanschauungsphilosophie). Prin aceasta nu vrem să sugerăm nicidecum
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Balotă semnează o carte de referință, unică prin modernissima lectură-interpretare a textelor urmuziene, prilej cu care asistăm nu numai la relansarea unui autor român compatibil cu scena europeană, ci și la scrierea sub ochii noștri a unui mic tratat de eseistică a artelor și literaturii sfârșitului de veac. "Tot ce a fost ori o să fie, / În prezent le-avem pe toate", pare a ne demonstra eseistul, recitindu-l pe Urmuz sub hiperspecializata sa lentilă comparatistă. Maria-Ana Tupan Literatura română, între Râm
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
autoarei la Paris între 1947 și 1980, oferind însă și anticipări din perioada postdecembristă, precum și ochiri retrospective asupra copilăriei, adolescenței și tinereții bucureștene. Gelu Ionescu îi recunoaște talentul de a bricola între idee, fapt și profiluri, evocarea echilibrându-se cu eseistica, critica cu gazetăria. Gazetarul politic primează, fără resentimente și umori necontrolate, în ciuda păcatului de "auto-supraestimare". Dacă episodul asasinării în închisoare a mamei sale, Ecaterina Bălăcioiu, este emblematic pentru viitorul curs biografic și politic al autoarei, nu mai puțin hotărâtor este
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
era superîndrituit ca autor a peste zece volume, ce-i drept fără un răsunet special (spicuim: "Junimea implicații lingvistice", 1983, monografie; "Vine o zi când ...", 2000, roman; "Perenitatea culturii ... Perenitatea lecturii ... Perenitatea criticii ...", 2002, eseuri; "Clipă, rămâi ...", 2004, critică și eseistică literară) și doctor în filologie din 1979 (sub auspiciile prof. D. Macrea) prin cunoașterea detaliată a unor oameni de la vârf, scene și episoade tipice pentru un climat toxic, ceea ce îl face să scrie cele mai radicale, caustice pagini care au
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și literaturii române, drept care au fost retipărți reprezentanții perioadei interbelice, mit obsesiv al anilor șaizeci, un fel de "paradis pierdut" sau "vârstă de aur": Iorga, Vasile Pârvan, Xenopol, Nicolae Densușianu, V. Papacostea. Totodată au fost republicate lucrările unor autori de eseistică naționalistă cu accente filosofice, precum și studiile de filosofia culturii ale lui Blaga. Alături de teze ale autohtonismului interbelic antioccidental, de izolaționalismul și triumfalismul ceaușist, au proliferat și urmașii fantasmagoriilor traco-geto-dacice tip Ion Gheorghe, fie în stare agresivă, fie la cote rafinate
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
șapte sute de ani care au trecut de la nașterea scriitorului, bibliografia dantescă a înscris milioane de titluri, românul Alexandru Balaci n-a pregetat să abordeze subiectul, cartea sa, în versiune italiană, fiind cotată "alături de cei mai mari exponenți ai biografologiei și eseisticii străine, alături de Etienne Gilson, August Buck, Pierre Gauthiez, Jacques Madaule, T.S. Eliot și însuși Thomas Carlyle ...". În 2010 aceeași Editură a retipărit capodopera dantescă, versiunea George Coșbuc, înnobilată de un studiu introductiv și de notele marelui italienist. Ca o amintire
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
incriminant, al autorului! Descoperirea, personajul o realizează ...dînd cuvenita atenție mărindu-l, adică unui detaliu din propriul jurnal, care înregistrase neutru cum însuși așezase bastonul deoparte... O poetică a detaliului? În măsura în care vom considera valoarea "rețetei", a retoricii călinesciene, afirmate în eseistică și în opera istoricului literar, aceasta se va arăta. Scriitor cu voluptate, avînd de-a dreptul geniu lingvistic, G. Călinescu este un autor a cărui putere de fascinație se leagă strîns de capacitatea de a da relief estetic discursului critic
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]