42,126 matches
-
plin, 3 locomotive ce se aflau în reparație au fost avariate, iar un alt tren militar german compus din 10 vagoane încărcate cu muniție a fost făcut una cu pământul pe linia de racordare dintre stațiile Ploiești Sus și Ploiești Est. Prăbușirile imenselor „păsări de oțel”, lovite mortal de focul armelor de toate calibrele ce fuseseră concentrate pentru a asigura apărarea antiaeriană a rafinăriilor, au sporit daunele înregistrate în acea după-amiază, două dintre aeronavele inamice doborâte pe parcursul teribiei încleștări căzând peste
1 August 1943 – Un „Val Nimicitor” loveşte complexul feroviar Ploiești! [Corola-blog/BlogPost/94060_a_95352]
-
imposibil - dar oricum criticii și teoreticienii literari - pe care dramaturgul premiat nu dă doi bani - nu vor întârzia să-și spună cuvântul. O mișcare a murit, alta îi ia locul. Să nu uităm, totuși: ca și până acum, Le roi est mort, vive le roi! Tradiția în care se înscrie Pinter urcă de la Shakespeare și Renașterea engleză către clasicismul francez (Corneille, Racine, Moličre...), spre Oscar Wilde, George Bernard Shaw și TS Eliot (care și-a scris cele cinci drame exact când
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
imposibil - dar oricum criticii și teoreticienii literari - pe care dramaturgul premiat nu dă doi bani - nu vor întârzia să-și spună cuvântul. O mișcare a murit, alta îi ia locul. Să nu uităm, totuși: ca și până acum, Le roi est mort, vive le roi! Tradiția în care se înscrie Pinter urcă de la Shakespeare și Renașterea engleză către clasicismul francez (Corneille, Racine, Moličre...), spre Oscar Wilde, George Bernard Shaw și TS Eliot (care și-a scris cele cinci drame exact când
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
e faptul că în Iulie 1914, nu avea niciun presentiment al războiului, al dramei lumii ce stă gata să izbucnească. Preocupările lui sînt ridicule (niciun fel de participare!): la 1 Iulie, o "durere de cap, umilitoare", care "aprčs diner,...s'est dissipé". în ziua de 2 Iulie, se plînge că nu a putut notă nimic în jurnal. La 4 Iulie, după "plecarea Doamnei Copeau și a copiilor" își recitește "notele turce". La 6 Iulie, - notați că în 1914, - se întreabă dacă
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
că da". Ce teribilă importantă capătă, în Iulie 1914, problema inteligenții lui Jean Ț. La 7 Iulie: "Mă chatte attend șes petits d'heure en heure; elle rôde inquičtement de chambre en chambre ŕ travers toute la maison. Son panier est installé dans le grenier"... ș.a.m.d. La 10 Iulie: ..."Temps splendide. Ce matin: piano". (Trei saptamani după asta, urma să fie un piano ceva mai forțe). La 11 Iulie: "noapte albă. A fost foarte cald. La 12 Iulie: scrie
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
facă școală de comerț. La 18 Iulie , - se ocupă de ce scrie. La Cardonnel despre Leș caves du Vatican, - și despre o păsărica pe care pisicile vor s-o mănînce. La 19 Iulie, e nenorocit: "ce matin, mon pauvre sansonnet s'est laissé déchirer par leș chats". îi descrie moartea, cu aplicație literară. La 20 Iulie, - iarăși despre K. și școala de comerț. Discuție lungă. Apoi, considerații triste despre păsărica. La 21 Iulie, devine cu totul surprinzător: "Aceasta ciudată apucătura, pe care
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
t "on" pourra s'étonner de ne trouver aucun reflet ici... leș réflexions que je pus faire ne me paraissent gučre ŕ leur place dans ce carnet (de ce?) et și je cessai durant ce temps d'y rien écrire, c'est qu'elles occupaient toute mă pensée". Iar la 8 oct. declară: ..."le domaine oů mon esprit retrouve să valeur reste inenvahissable"... (Iată un scriitor care declara că e aparat de emoțiile umane. Dar ce îl fructifică atunci?) Citează din Montaigne
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
mai degrabă o supremă eliberare. Profesorul Paul Cornea împlinește 80 de ani (n. 5 nov. 1924): nu mai este un tînăr și nici măcar ceea ce numim de obicei un om în plină maturitate. Atunci ce este Paul Cornea? Un Bătrîn? C'est vite dire! Dacă măsurăm vîrsta omului după tonusul interior și după ritmul activității lui intelectuale, atunci Paul Cornea este orice afară de un ,om bătrîn": a atins punctul cronologic al maximei dezvoltări, dar s-a hotărît să rămînă acolo și, de
Profil și efigie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12352_a_13677]
-
lui individul, reprezentant al unei culturi - pentru că în ultimă instanță, receptarea se face global; toate defectele unuia devin defectele tuturor, toate calitățile unuia devin calitățile tuturor și de ce să te miri că se vorbește, nu de țări individuale, ci de Est și Vest. Singurătatea scriitorului în satul global, pentru că despre asta vorbim, vine din acutizarea sentimentului "Eu sînt celălalt", pe care nu-l simțeai înainte de conviețuire, înainte de cunoaștere. Nu e numai resemnarea sau revolta rudei sărace, e mai ales durerea profundă
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
care se încadrează greu sau deloc într-o ființă globală. îi mărturiseam pe o terasă, astă-vară, unui prieten în Germania - mă aflam într-una din acele stări de efuziune care mă năpădesc uneori - convingerea mea că apropierile dintre Vest și Est, aceste vase comunicante, în care poezia unuia poate atinge nivelul celuilalt, sînt pentru mine poate cel mai credibil argument că salvarea e posibilă. Că altoiul funcționează! Și prietenul meu german: "Sancta simplicitas", dar tu pe ce lume trăiești. Aici nu
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
din Frankfurt vrea un raport exhaustiv despre dictatura din România pe paragrafe: cozile, frigul, întunericul, informatorii, cenzura, cultul personalității, carcera națională, noaptea, harta cu punctele de trecere ale Dunării pe malul iugoslav, împușcăturile. De ce editorul din Frankfurt selectează cărțile din Est după ponderea procentajului politic și nu-l interesează, vai, nici un pic, disperata tăcere care se ascunde într-un labirint cu oglinzi deformatoare noaptea, după plecarea vizitatorilor. Oare în ochii cititorului occidental scriitorul ungur sau bulgar sau român nu are decît
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
dauna esteticului. Dintr-un imperativ moral, dintr-o profundă nevoie de angajare umană, el se transformă, nu rareori, în trambulină facilă de promovare care încurajează veleitarismul. E dezolant să constați mediocritatea și lipsa totală de originalitate a unor scriitori din Est, curtați de mediile occidentale pentru corecta abordare a "comme il faut"-ului politic. Mă gîndesc acum și la contratimpul ăsta caraghios între cerere și ofertă, de parcă cineva acolo sus ne-ar da cu tifla. Cînd Vestul ne cere politică, literatura
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
mediile occidentale pentru corecta abordare a "comme il faut"-ului politic. Mă gîndesc acum și la contratimpul ăsta caraghios între cerere și ofertă, de parcă cineva acolo sus ne-ar da cu tifla. Cînd Vestul ne cere politică, literatura tînără a Estului este într-o proporție foarte mare apolitică. S-au ars demult acele etape cînd poetul voia să rupă voalul realității, cînd Marius Robescu vorbea despre spiritul însetat de real și Richard Wagner adresa răspicat întrebarea "Ce e realitatea?" (Was ist
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
Se știe că accesul interzis ne ațîță să spargem ușile. După 1989 credeam că am intrat într-o eră nouă. Dar ciudat, mumia fără capac nu mai interesează. Realitatea palpabilă, în special cea politico-socială, îl stîrnește pe poetul tînăr din Est tot mai puțin. Pentru că nu mai întîmpină opoziție sau pentru că nu merită osteneala? Culmea e că nici poezia tînără din Vest nu e roasă de pofte politice, ba mai mult, nu manifestă apetituri pentru nici un fel de conținut, preferă să
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
să înlăture obstacolele prejudecăților, rămîne de domeniul pornografiei. Cel mai bine a reușit pînă acum să se mențină pe muchia subțire și alunecoasă dintre pornografie și artă Ioana Bradea, în romanul ei de debut, Băgău, publicat în mai la Editura EST, Samuel Tastet Editeur. Au încercat și Marius Ianuș, și Alexandru Vakulovski, cu Pizdeț și Letopiseț, și Ioana Baetica, în "romanul fracturist" Pulsul lui Pan, dar ei sînt încă într-o fază diletantă a șocării de dragul subversiunii, într-o formulă nedecisă
Un debut excepțional Ioana Brodea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Imaginative/12647_a_13972]
-
dulce, căreia îi pasă nu doar de sine ci și de tot ce e în jur. Am citit în urmă cu un an Viața sexuală a Catherinei M. de Catherine Millet, apărută în traducerea lui Doru Mareș tot la Editura EST. Franțuzoaica nimfomană care-și descria nenumăratele acuplări și perversini în stil minuțios reportericesc, fără urmă de sentimente, mi s-a părut un caz clinic plicticos, iar cartea - o pornografie neinteresantă literar, scîrboasă de-a dreptul. La Ioana Bradea, ritualul sexual
Un debut excepțional Ioana Brodea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Imaginative/12647_a_13972]
-
Ioan Vieru leben und werk doamnelor și domnilor de la înălțimea ușii se aude privighetoarea iată cum timpul traversează o pagină scrisă și una nescrisă sunt din est și nu-mi plac medaliile celor de acasă despre așa ceva nu se poate vorbi în lanul galben se află sigur o cutie goală o balanță dezechilibrează soarele într-o vitrină dintr-o țară democratică domnul de pe celălalt trotuar nu e
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/12534_a_13859]
-
mai lipsită de rost decît mi se păruse la început, dar că francezii o vor fi ascultat probabil cu bunăvoință. Aici în Franța, am fost izbită de noțiunea de "charme slave" și am auzit oameni eminenți spunînd despre ruși "c'est un grand peuple", în sensul tocmai ai înaltelor valori morale de care pomenea scriitoarea. Pentru mine, care am trăit în România și totodată am citit și marii scriitori ruși, farmecul și măreția puternicii țări vecine din răsărit rămîn noțiuni în
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
o diasporă începută de mult și nu atașamentul de un loc. Am în vine amestec de sînge venit din Orient în România și pot considera, fără efort că aparțin unei familii care prin stabiliri succesive s-a tot deplasat din Est spre Vest. Eu și fratele meu, venind în Franța, am făcut, în fond, ce au făcut strămoșii noștri, mînați cu toții de un același destin călător. Eu mă laud de pe poziția diametral opusă, cu dezrădăcinarea, ca alții cu rădăcinile, cu provizoratul
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
la cele mai fanteziste și vicioase, și, făcînd marfă din orice, a reușit să creeze ateul pe care dorea să-l creeze dictatura comunistă și n-a reușit. Și care ateu spontan, nu mă îndoiesc, va apărea în țările din Est, dacă vor reuși trecerea spre societatea de consum. Cîteva emisiuni m-au convins că fenomenul a și apărut la tînăra generație, mai ahtiată după bogăția occidentală decît pătrunsă de valorile democrației. Pot să mă gîndesc la viitorii copii din țară
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
ridicol. Te marginalizezi singur arătînd că nu ești prea inteligent. Mi s-a întîmplat să mă declar și să produc o subțire jenă, sau să fiu privită ca o marțiană. Am auzit de mai multe ori fraza lui Nietzsche: "Dieu est mort", extrasă din contextul dramatic al biografiei și operei autorului, și fluturată ca un steag anunțînd o mare victorie. Religia banului, principala idolatrie, nu-i decît o formă de ateism activ. Aici propaganda e subtilă, infuză, strecurată în fraze mai
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
Glumesc, bineînteles, dar vreau, totuși, să-mi spui ceva. Faci ce faci și mă aduci la sport. La spectacolul fotbaliștilor Mutu, Surdu și Șchiopu (dacă-mi amintesc bine, a existat cîndva și un Ologu. Ba chiar și un Ologeanu). C"est toi qui l"a voulu. Minunații noștri băieți și fetele noastre de aur, care au făcut să se înalțe tricolorul pe cel mai înalt catarg " recunoști clișeele " pot fi mai de ispravă decît Oliviu Gherman sau Gelu Voican, dar asta
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
vous l'emportez, et la faveur du Roi Vous élčve ŕ un rang qui n'était dű qu'ŕ moi".. "O rage! ô désespoir! ô vieillesse ennemie! N'ai-je donc tant vécu que pour cette infamie?" "Je suis jeune, il est vrai; mais aux âmes bien nées La valeur n'attend point le nombre des années". Învățarea limbii lui Corneille începuse de timpuriu, prin grija atentă a mamei. Tatăl îi dezlegase tainele alfabetului. Iar profesorul Natan Mark, distins cărturar și om
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
despre București, semnate de Ioana Pârvulescu, Dan C. Mihăilescu și Adrian Majuru. Capitala (despre care un actor francez, fan al culturii române, îmi spunea cu optimism și frenezie, acum un an - în ciuda scepticismului meu -, că prin 2010 va deveni centrul Estului european!) este radiografiată în stil diferit, cu pasiune și cu strategii și metode diferite. Ioana Pârvulescu se ocupă de dezordinea revelatorie a Bucureștiului interbelic (Întoarcere în Bucureștiul interbelic, Editura Humanitas), într-un demers de aproape proză eseistică. Ea este o
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
de la prima până la ultima copertă. Avant-propos-ul semnat de autoarea adaptării în vers francez este prudent așezat sub scutul unui motto extras dintr-o frază mai dezvoltată, a lui Roman Jakobson, privind intraductibilitatea poeziei, ceea ce justifică libertatea creatoare a traducătorului: “Seule est possible la transposition créatrice”. E o formă de a preveni critica traducerii, mai ales că adaptarea este realizată în versuri și nu traducere liberă. Nu facem acum decât să semnalăm evenimentul cultural, dar critica traducerii trebuie lăsată în seama specialiștilor
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]