6,312 matches
-
un punct de referință și funcționează ca fundal, în vreme ce în prim- plan se află psihologia și conștiința umană, reacția individuală și subiectivă, pentru a căror revelare scriitorul recurge la tehnici și modalități nerealiste - fantasticul, onirismul sau fluxul de conștiință -, proprii esteticilor simboliste ori suprarealiste. Abordarea dualistă (amintind de vocația spiritului hispanic pentru sinteza contrariilor), care combină realismul și idealismul, raționalitatea și iraționalitatea, epicul și liricul, consonează cu dualismul presupus de însăși tema tratată, memoria fiind și ea un amestec de realitate
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
întîmpinarea unui asemenea discurs al autoreglării conștiinței critice, Constantin Abăluță vine cu un punct de vedere personal, interpretabil la rîndul său, însă cu atît mai demn de interes. Astfel despre Ioan Alexandru aflăm că "toate aceste excese nu țin de estetica urîtului (căci bubele nu sînt exaltate pentru voluptățile lor intrinseci), ci mai curînd de ideea fixă a damnațiunii (să nu uităm că Infernul discutabil se încheie în chip destul de explicit cu poemul Iov). Spun "idee fixă" pentru că ea nu izvorăște
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
lui Morus), dar întotdeauna el identifică exact punctele de acroș ("acroșajele utopice"), cu o acribie exemplară. În ansamblu, studiul reușește să concretizeze cu succes intențiile autorului de a realiza nu numai o istorie, dar și "o tipologie și chiar o estetică a discursului utopic"(iar prin ricoșeu a celui distopic, deopotrivă), ca părți ale unei poetici generale a utopiei. Mircea Opriță - Discursul utopic, Editura Cartea Românească, București, 2000, 307 pagini, preț nemenționat.
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
că nu mai discutăm deloc despre formă. Chiar și în opera Lindei Hutcheon se poate observa că domnia-sa deseori ignoră problematica formei literare. Dacă dorim cu disperare să vedem politică peste tot, atunci nu trebuie să ne ocupăm de estetică, fiindcă în acel caz rezultatul e o critică de joasă factură - și spun aceasta nefiind un estetist pur. Din cîte văd, peste tot în societate esteticul joacă un rol, în noile media, în televiziune, design, arhitectură, peste tot. Dacă avem
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
consistent din această sursă. Așa cum pictura și gîndirea lui Ressu au fost însușite de către imaginarul simbolic al comunismului incipient, și pictura lui Corneliu Baba a avut un rol comparabil în același sens. In imagologia realismului socialist, ca ilustrări exemplare ale ,,esteticii" oficiale, sînt integrate nu numai tardivele Constituirea gospodăriei colective și Oțelarii, ci și marile și mai vechile sale compoziții, de la Cina la Popas și de la Somnul la Odihna la cîmp, precum și o parte din portretistica sa. Fără ca Baba să-și
Inventarea unui nou realism (o schiță istorică) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16072_a_17397]
-
fenomen destul de interesant, ci unul mult mai restrîns pe care Trafic de frontieră îl reprezintă din plin: acela de a amesteca teoria literară și critica, două "meserii" distincte. Subînțelege demersul "teoretic" o valorizare de tip critic? O întrebare care bîntuie esteticile de la sfîrșitul secolului XIX, începutul secolului XX. Putem face teorie, avînd drept material o carte proastă sau insuficient consacrată? Evident că nu. Teoria are în vizor alte lucruri decît evaluarea unei cărți de literatură. Al doilea pas ar fi întrebarea
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
Nicolae Manolescu Începînd din 1937, G. Călinescu a publicat în Adevărul literar și artistic, în foileton, Cursul de poezie, intrat mai apoi în compunerea volumașului Principii de estetică din 1939, laolaltă cu Tehnica criticii și a istoriei literare. În timpul războiului și imediat după aceea, pe cînd era conferențiar la Iași sau, din 1946, profesor la Litere la București, G. Călinescu a risipit prin reviste (Vremea, Lumea, Națiunea) capitole
Simbol sau "formă goală"? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16109_a_17434]
-
scriitori se spune destul de des că nu au ce căuta în politică. Pe această temă se pronunță atît politicienii (de profesie?!...) cît și scriitorii, dar și simplii... alegători. Formulările în această direcție venite din partea breslei scriitoricești se subsumează mai mult esteticii de comportament, poate eticului, cele ale alegătorilor/ cititorilor nu depășesc anumite limite ale persuasiunii, de aceea "reacțiile" politicienilor cîștigă o conotație specifică. Asemenea reacții sînt mai ales expresia unei constante preocupări legate de apărarea unui teritoriu propriu (privilegiat, cînd privilegiul
Politica de povestit by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/16125_a_17450]
-
mai îndepărtat sau mai apropiat, dar și de a înzestra cuvintele cu o putere magică, putere care, dincolo de încărcătura semantică, să atragă și să "afecteze" inima ascultătorului/ privitorului/ cititorului. Dacă am face o revalorificare a unor teorii ce țin de estetică, ar trebui să spunem că "realismul magic" aparține unui asemenea tip de discurs, ce ascunde continuu realitatea, înecînd-o într-o aură confuză, cețoasă, ambiguă, încifrînd-o și făcînd-o tot mai indescifrabilă, mai incoerentă și mai inaccesibilă. Adică, de obicei, se pornește
Politica de povestit by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/16125_a_17450]
-
de sirene despuiate și de curve apocaliptice, gata să-l răpească și să-l arunce în zoaiele fierbinți ale unui imens carnaval, în timp ce din dreapta îi vin somațiile geometriei celeste și cadențele seci ale visului isihast. Păstrîndu-și cumpătul, simțul realului și estetica, Sorin Ilfoveanu a trecut cu bine prin toate încercările și iată-l acum, la 55 de ani, întreg, nevătămat și inconfundabil; mai furișîndu-și oleacă privirea spre stînga, acolo unde șoldurile fierbinți se unduiesc înnegurate în ritm de manea, dar luînd-o
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16134_a_17459]
-
cadru de învățământ l În școlile de arte și meserii Ministerul Educației și Cercetării a elaborat noul plan cadru pentru școlile de arte și meserii, acesta fiind structurat pe 5 domenii de pregătire: l agricultură, industrie alimentară și silvicultură l estetica și igiena corpului uman l tehnic (mecanic, electric, electromecanic, electronică și automatizări) l obținerea și procesarea materialelor (chimie industrială, textile-pielărie, construcții, materiale de construcții, tehnici poligrafice, prelucrarea lemnului) l economic (comerț, alimentație publică și turism). La clasa a IX-a
Agenda2003-15-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280891_a_282220]
-
120 Școală de arte și meserii Electronică, automatizări 30 GRUP ȘCOLAR TRANSPORTURI CĂI FERATE Liceal Tehnic 120 Școală de arte și meserii Electromecanic 118 COLEGIUL TEHNIC TIMIȘOARA Liceal Tehnic 118 Liceal Servicii 30 Școală de arte și meserii Comerț 30 Estetica și igiena corpului omenesc 30 Textile-pielărie 240 Mecanic 30 GRUP ȘCOLAR DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ Liceal Tehnic 30 Liceal Resurse naturale și protecția mediului 118 Școală de arte și meserii Industrie alimentară 118 Electromecanic 30 COLEGIUL TEHNIC „I. MINCU“ Liceal Tehnic
Agenda2003-20-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281016_a_282345]
-
completate în anii ’70 ai secolului al XX-lea. Un proiect la viitorul întâi Nu peste multă vreme (e lucru hotărât!) gara Timișoara Nord va îmbrăca o nouă „haină“ de schele, pentru a ni se înfățișa apoi într-o altă estetică, în acord cu cerințele viitorului, care nu este prea departe. Recent, directorul pentru România al BERD și directorul general al Companiei Naționale de Căi Ferate (CFR) au semnat un acord de împrumut în valoare de 24 de milioane de euro
Agenda2003-21-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281055_a_282384]
-
creează polifonia, nota armonică. Acum știm că aceasta ar fi putut fi o formă de soteriologie estetică în universul sexual al lui Joe, muzica ei, sunetul inconfundabil al unei sensibilități, dacă nu în zona afectului, atunci cel puțin în zona esteticii. Primul volum se oprește însă pe marginea abisului cu cuvintele care anunță ceea ce e mai rău. „Nu mai simt nimic”. Într-o lume exclusiv a simțurilor, acest fapt este echivalent cu moartea. Un alt fel de a salva existența lui
Melanconimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2805_a_4130]
-
slogane șovine. În genere, în atitudinea presei era prezentă și tendința spre echitate ca modalitate de a reduce cât mai mult din subiectivitate în aprecieri. Ziarul „Birjevîe vedomosti” („Noutățile birjelor”) din Petersburg chiar îi comandase lui Marinetti un articol despre estetica futurismului și italianul a răspuns operativ solicitării, expunând pentru cititorul rus principiile de bază ale doctrinei sale, fără a se dezminți în stilistica ofensivă, nonconformistă care îi caracterizează manifestele (pentru energia sa debordantă Marinetti fusese supranumit „Cofeina Europei”!): „Noi dezvoltăm
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
Pietro Zen, viceambasadorul Veneției la Istanbul), pe care Suleyman l-a purtat în campania germană. Acest coif care „semăna foarte mult cu coroana Papei”, îl înfățișează posterității ca fiind preocupat nu numai de cuceriri sau de fast, ci și de estetică - și nu în ultimul rând, de religii. (De altfel, lui Suleyman i se datorează, la Istanbul, moscheea Suleymaye și complexul din jur - loc pentru care vestitul arhitect Mimar Sinan a ales o colină, încât să aibă vedere spre Cornul de
Un portret greu de uitat by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2699_a_4024]
-
mișcați de impulsuri mai presus de voința lor. Accentul moral e precumpănitor, în vreme ce tenta religioasă a tragediilor e trecută în fundal. Din acest motiv, tensiunea pieselor grecești stă în ciocnirea obligatorie a unor caractere puternice. Hegel spune în Prelegerile de estetică că substanța tragediilor grecești stă în coliziunea morală a eroilor, tragediile fiind povești triste de ordin etic: niște inși se prăbușesc, fiindcă moralitatea lor este expresia aspră a unui destin religios. La moderni, fundalul religios dispare, drept care fatalitatea destinului se
Decadența Teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2713_a_4038]
-
romanelor lui Mo Yan că este fără valoare estetică, că este afectat, repetitiv, exagerat, clișeard, produs al ideologiei politice. Dar Mo Yan încalcă deliberat imperativul „eleganței clasice”, el folosește un limbaj bolnav pentru o lume bolnavă, o altă cerință a esteticii chineze clasice este astfel respectată, cea a adecvării conținut-formă, idealul senso-formei. Limbajul romanelor sale pare într- adevăr, neelaborat, și totuși, este atît de bine mînuit în crearea atmosferei, foarte inspirat în descrieri, în scene erotice sinestezice, ca acelea din Sorgul
Mo Yan, poetica romanului lung by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2739_a_4064]
-
o epocă a nerăbdării cinetice, a preferinței pentru minimalism. Este și aici o mostră a modului în care ceea ce este universal se îmbină cu ceea ce este marcat chinezesc, dar, chiar dacă exemplele sînt cele ale marilor romancieri ai lumii, tot perspectiva esteticii chineze clasice este cea care domină discursul lui Mo Yan despre romanul lung, „epopee sublimă, care să cuprindă complexitatea sufletului uman” și despre atributele sale definitorii: lungimea, densitatea, dificultatea. „Trăirea de amplitudine, animată de suflul vital aspru și libertin” pare
Mo Yan, poetica romanului lung by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2739_a_4064]
-
Amintiri din casa morților" (unde descoperim noul proces de analiză psihologică din perspectiva interiorului uman). Nu are rost să ne întrebăm ce a lăsat Don Quijote culturii. Fiindcă acest "fenomen" ne-a lăsat o întreagă metodă, o complexă epistemologie, o întreagă estetică, o întreagă logică, o întreagă religie mai ales, adică o întreagă economie a eternului și a divinului, o întreagă speranță în absurdul rațional, pe care le găsim sub diferite forme în lite ratura și filozofia europeană. Moștenitoare a înzestrării cosmice
"CAVALERUL NEBUNIEI" STRĂBATE LITERATURA EUROPEI. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/90_a_416]
-
despre acest balet s-a mai scris, revederea sa, după mai mulți ani, ne-a determinat să medităm mai adânc la construcția ideatică a acestei partituri. Putem afirma din perspectiva unui cunoscător vechi al artei dansului și mai ales al esteticii baletului românesc, de-a lungul a peste 50 de ani, că Ioan Tugearu se impune ca un maestru coregraf reflexiv, plin de idei, receptiv la toate manierele și școlile dansului, aplecat spre adaptări coregrafice ingenioase și subtile ale unor importante
O seară de balet de neuitat la Opera Națională București by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2638_a_3963]
-
care au apreciat iubirea sau dragostea drept „o capcană întinsă individului pentru perpetuarea speciei”. Știm că ceva mai târziu, în timpurile de restriște, când poeții lagărului socialist erau chemați să fie în primul rând internaționaliști, aliniați la practica literară și estetica simplistă propovăduită de Moscova, teologul poet, Karol Wojtyła, revigora gândurile romanticilor polonezi, gândind patria. „Patria - când gândesc - pe mine mă exprim/ și mă-nrădăcinez”. Autorului poemului Cântul despre drumul ascuns nu-i este indiferent trecutul și spațiul din care se
Revelația divină by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2639_a_3964]
-
căreia mocnesc două sensuri cu totul diferite: mai întîi, simțul gustativ al papilelor cu care percepem cele patru tente fundamentale: dulce, acru, sărat și amar, și în al doilea rînd facultatea estetică a perceperii frumosului. Între virtutea fiziologică și cea estetică a gustului se cască o prăpastie atît de adîncă că Hegel a eliminat din Estetică simțul frumosului. Șvabului i se părea nedemn să întemeieze o filosofie a frumuseții pe însușirile atît de plate ale unui simț grobian, care pe deasupra îndeamnă
Caleidoscop gustativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2576_a_3901]
-
percepem cele patru tente fundamentale: dulce, acru, sărat și amar, și în al doilea rînd facultatea estetică a perceperii frumosului. Între virtutea fiziologică și cea estetică a gustului se cască o prăpastie atît de adîncă că Hegel a eliminat din Estetică simțul frumosului. Șvabului i se părea nedemn să întemeieze o filosofie a frumuseții pe însușirile atît de plate ale unui simț grobian, care pe deasupra îndeamnă la mistuirea obiectului (etimologic orice „digerare“ este o „împărțire în părți“, adică o „analiză“), de
Caleidoscop gustativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2576_a_3901]
-
obiectului. Cu gustul simți gustul, numai că primul se referă la senzații subiective, al doilea la însușiri obiective. O lume insipidă nu are pic de gust, așa cum un homo sine sapore înseamnă un caracter șters. Mutația pe care o aduce estetica este că mută senzația de pe limbă în intelect, rafinînd gustul pînă la a-i lua cu totul sensul gustativ. Gustul încetează să fie o senzație și devine o impresie. La Kant, impresia de gust e spontană, dezinteresată și nu urmărește
Caleidoscop gustativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2576_a_3901]