1,245 matches
-
privat sau public al gândirii filosofice ca atare. Toate aceste probleme, greu de soluționat, însoțesc viața filosofului; el trebuie să trăiască, să ia poziție, să-și asume o atitudine și, ca să facă toate acestea, trebuie să se compromită, în sensul etimologic al acestui cuvânt, un sens căruia nu-i este străin riscul calculat, asumarea provocării, responsabilitatea conștientă și incomodă. Firește, nu pot fi enunțate norme univoce în acest domeniu, compromiterea putând fi de fapt acceptată și ca o alegere utilitaristă sau
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
însemnările în franțuzește, ci într-o limbă artificială pe care o construise cu pasiune, aproape cu entuziasm, în ultimele luni. Îl încîntau mai ales extraordinara suplețe a gramaticii și posibilitățile infinite ale vocabularului (izbutise să introducă în sistemul proliferării pur etimologice un corectiv împrumutat din teoria ansamblurilor). Putea acum să descrie situații paradoxale, aparent contradictorii, imposibil de exprimat în limbile existente. Așa cum era construit, acest sistem lingvistic nu putea fi descifrat decât printr-un calculator electronic perfecționat; deci, socotea, nu înainte de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de răzeși, situat în Podișul Moldovei Central, unde sunt 130 locuitori printre care și Tanacu. După documentele catagrafice, Tanacu a făcut parte din ocolul Crasna, ținutul Vasluiului. În privința toponimiei, denumirea Tanacu pare a fi unică din țară și după Dicționarul etimologic semantic al limbii române ar derivă din latinescul « torna » întoarcere, vârtej din care s-a pierdut « r », rămânând tonă toana=(toana) capriciu sufletesc și din ea acest Tanacu, un om cu toane, capricios, care a întemeiat satul .Trebuie să menționez
COMUNA TANACU. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2089]
-
nyti cehă) arată trecutul "întunecat" al termenului, sensul inițial al cuvântului fiind cel de necaz, pericol, circumstanțe dificile (Dicționary of word origins, 1991). Cuvântul românesc "nevoie" are origine slavă (nevolja, nevolje), sensul inițial fiind cel de forțare, obligare, străduință (Dicționarul etimologic al limbii române, 2001). Drive este un cuvânt de origine germanică, derivat din termenul driban (germana preistorică). Sensul inițial al cuvântului a fost cel de "împins de la spate". Longman Dictionary of Contemporary English (2005) îl definește în prezent drept "o
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și calitative. București: Editura Economică. Chipea, Floare. Obiectul de studiu al sociologiei. http://stsocioumane.uoradea.ro. Code, Sharon, Langan-Fox, Janice. (2001). Motivation, cognitions and traits: predicting occupational health, well-being and performance. Stress and Health, 17, 159-174. Ciorănescu, Alexandru. (2001). Dicționar etimologic al limbii române. București: Editura Saeculum. Colquitt, Jason A. și Chertkoff, Jerome M. (2002). Explaining Injustice: The Interactive Effect of Explanation and Outcome on Fairness Perceptions and Task Motivation. Journal of Management, 28, 5, 591-610. Cropanzano, Russel, Prehar, Cynthia și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
în sens pozitiv) și în sfârșit „cultură”. În limba greacă se găsește verbul latreûein, derivat de la o rădăcină care indică lucrul cu ziua, în calitate de salariat (latron, „pe plata lui” și latris „zilier”); latinescul latro, „mercenar”, identic din punct de vedere etimologic, constituie un fel de caricatură. În limba ebraică noțiunea este exprimată de verbul ’ăbad, „a munci”, „a sluji” și de derivatul ’ăbôdăh, „muncă”, „slujire”; aceeași termeni sunt utilizați în mod curent și pentru „cult” văzut ca „slujire [divină]”, cu diferența
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
persoanele. Chiar și după introducerea cultului oficial sub Iosia caracterul familial s-a păstrat până astăzi. Dacă ar fi existat într-adevăr un dans ritual era nevoie de un spațiu deschis, larg, eventual în interiorul unui sanctuar. Așadar, din motive atât etimologice, cât și practice, trebuie să respingem ideea ritului pascal celebrat în locuința familiei și care să aibă totuși în cadrul său un dans ritual. b) O altă problemă privește raportul dintre sărbătoarea Paștelui și săptămâna azimilor (turte nedospite), festivități care coincid
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
că termenul solitar, în germană einsam, se formează de la rădăcina indo-europeană sem, de unde vine și "ensemble" în franceză, sammele în germană. Cu conotația de a strânge, de a aduna pe care acesta o are negreșit 60. Există deci un raport etimologic între solitudine și alteritate. Rădăcinile pluralizării persoanei se găseau într-o astfel de proximitate. Straniul și străinul în sine însuși servind ca piatră de încercare la primirea acestor calități în celălalt. O predispoziție nativă într-un fel. Iar "dilatarea" persoanei
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
în școalele primare: 1. Metoda nouă de cetire de Creangă ș. a. p. clasa întîia 2. Cartea de cetire de o asociație de învățători vol I p. cl. II 3. Idem " " " " II " III 4. Idem " " " " III " IV 5. Gramatica română partea etimologică și sintactică de Manliu (în locul cărții citate sub N-o 1 se poate admite însă și abecedarul de B. Constantinescu; În locul celor de sub N-o 2, 3, 4, Cartea de cetire de Creangă ș. a. ) Revizor școlar, M. Eminescu 108 [ȘCOLILE
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
preferat să nu se utilizeze în această discuție termenul prea ambiguu de obiectivitate. Pentru că, dacă ambiția nutrită de istoric de a ajunge la un anumit adevăr, trebuie să aibă la bază o muncă considerabilă asupra unui material obiectiv, în sensul etimologic, adică aparținând ordinului obiectului, ea vrea să ajungă la aspectul de coincidență subiectivă, o coincidență de mentalitate dintre istoric și scriitorii sau persoanele studiate: cuvântul „subiect” nu înseamnă aici imaginar sau imaginativ, ci aparținând ordinii subiectului. Faptul că această dorință
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
adică avertizează mereu datoria morală a propriei auto-dezvoltări istorice și responsabilitatea confruntării acțiunilor sale cu adevărul, binele și dreptatea, care-l au ca fundament ultim pe Dumnezeu. 2.2 Ideea de persoană morală Această idee este prezentă în însăși definiția etimologică și filosofică a persoanei. În cultura ebraică, originea cuvântului „persoană” o găsim în cuvântul panim, tradus în greacă cu cuvântul prόsopon, care indică „personajul”, cu accent mai mult pe rol decât pe subiect. În acest mod, termenul panim vrea să
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
prin intermediul categoriilor de ascultare și disponibilitate. 2.1.3 B. Häring - natura ca principiu dinamic Potrivit autorului redemptorist, contextul de bază care unește atât preocuparea teologiei și a filosofiei, cât și aceea a medicinei, este conceptul de natură. În urma analizei etimologice pe care teologul nostru o întreprinde, termenul de natură (nasci-natum) înseamnă „ceea ce a fost dat la naștere, și se referă la principiul dinamic care dirijează dezvoltarea a ceea ce este înnăscut”. Această precizare îi oferă moralistului german posibilitatea de a realiza
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
necesară Ortodoxiei. D. Stăniloae n-a fost singurul teolog cu vocația temeiniciei, gata să afirme genul proxim și diferența specifică a teologiei creștine, în raport cu toate celelalte cercetări umaniste. În veacul care a trecut, reabilitarea exercițiului teologic îndrăgostit („diletant”, în sens etimologic) aparține unor figuri eminente, dintre care i-am aminti aici pe martirul Pavel Florensky (consacrat matematicilor superioare), Vladimir Lossky (cu licență și doctorat în filozofie) sau Hans Urs von Balthasar (cu diplomă în germanistică). Sunt personalități care prin conduita vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
prin procedee legislative obișnuite. Astfel, Constituția este plasată în fruntea ierarhiei actelor politice și normative cărora ea le conferă legitimitate politică și juridică, în măsura în care acestea sunt conforme cu normele și principiile pe care ea le consacră. Din punct de vedere etimologic, cuvântul constituție provine din substantivul latin constitutio, care înseamnă „așezare cu temei”<footnote T. Drăganu, Drept constituțional, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972, p. 45. footnote>. În general, Constituția scrisă se prezintă sub forma unui document politico-juridic, având mai multe
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
cu procesul de învățământ de la diferitele niveluri de școlaritate. Motivația anterioară poate să fie acceptată și ca o argumentație a „empirismelor abstracte” care abundă și saturează discursul pedagogic, viciind pe o cale implicită consistența teoriei didactice. Din punct de vedere etimologic, termenul didactică provine din două surse grecești: didaske, didaskein „a învăța pe alții” și didaktike „știința învățării”, completate cu explicația latină didactica, prin care se desemna știința predării - învățării. Obiectul didacticii îl constituie studiul procesului de învățământ. Tot din punct
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
a unui turn, pe care se sprijină grinzile. Fără această piesă, întreaga structură s-ar prăbuși; - guvernator: provine din latinescul gubernator, care desemna cârmaciul unei nave, omul care se asigură că nava păstrează direcția bună. Se poate observa, din analiza etimologică și semantică, relevanța relațiilor stabilite între conceptele analizate și cel de management. Scopul evaluării este și unul apropiat educației, întrucât mediul pedagogic a încurajat perpetuarea confuziilor și a neînțelegerilor, cu precădere în actuala etapă de reformă și restructurare a componentelor
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ierarhiei sistemului de învățământ. Ea se localizează cu precădere la nivelul formal al educației. Ideea, cu importanță covârșitoare însă, pe care am dorit să o subliniem la acest palier al analizei noastre, o reprezintă una dintre cele mai moderne abordări etimologice și semantice ale managementului, care va schimba radical statutul epistemologic și social al disciplinei și, implicit, rolul său în dezvoltarea științelor pedagogice, a teoriei instruirii, a didacticii. Semantica foarte complexă presupusă de termenul anglo-saxon validează și încurajează asocierea sau chiar
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
elevi (potrivit autorului anterior menționat) „ca fiind un grup primar, între membrii săi stabilindu-se relații directe, nemijlocite, fiecare putând cuprinde și suferind, la rândul său, influența totalității relațiilor structurale ce se stabilesc la acest nivel”. Din punct de vedere etimologic, latinescul classis - clasa de elevi, mulțime, grup - constituie originea lingvistică a conceptului analizat. Dintr-o perspectivă externă de analiză, clasa de elevi poate fi apreciată ca un „grup formal”, acest fapt influențându-i constituirea și evoluția. Geneza clasei de elevi
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
3. Managementul clasei de elevi [i disciplina" Există multe puncte de vedere care consideră managementul clasei de elevi ca sinonim cu abordarea teoretică și practică a disciplinei în clasa de elevi (Welch, 1979; Lawrenz & Münch, 1984). Din punct de vedere etimologic, proveniența latină a termenului „disciplină” - învățătură, știință, educație - poate legitima o apropiere a acestuia decategoriile sociopedagogice cu caracteristici diferențiate, potrivit domeniului de referință: cultural, moral, social, școlar. Potrivit Dicționarului dePedagogie (E.D.P., București, 1979), semnificațiile conceptului „disciplină” sunt următoarele: a. din
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Din punctul de vedere al analizei prezente, termenul „convingere” este apropiat celui de „credință”, foarte bogat în semnificații și polisemantic. Din acest punct de vedere, vom utiliza ca fiind apropiată nivelurilor de interes investigațional relativa sinonimie (interacțiune) credință - convingere. Structura Etimologic, termenul „credință” este polisemantic, fiind foarte bogat în semnificații. Este foarte dificil de găsit o definiție de lucru, însă vom încerca în cele ce urmează să prezentăm o structură orientativă a dimensiunilor interne care intră în componența acesteia: • Axiologică: relația
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
și conștiința executivă Conștiința a fost dintotdeauna o temă dificil de abordat, întrucât pare să prezinte niște fațete variate. Unii filosofi distingeau până la șapte definiții diferite (Foulquié, 1914). În filosofie, conștiința are două sensuri considerate fundamentale. Din punct de vedere etimologic, conștiința provine din termenul conscientia (așadar, din scientia, care înseamnă „cunoaștere”); vorbim despre conștiința sensibilă, adică a ceea ce este perceput. Al doilea înțeles corespunde mai degrabă sensului curent al unei conștiințe morale: conștiința reflexivă, care ne dă senzația că ne-
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
conceptul ar fi fost înțeles nu ca imitație, ci ca „mimare”, „simulare”1, împrejurare ce ne îndreptățește să bănuim că una dintre primele experiențe ale artei trebuie să fi fost aceea magică, incantatorie. În mod similar, adevărul, aletheia (a!lhvqeia), etimologic înrudit cu lethe (!lhvqe), uitarea, era privit în legătură cu viziunile, cu visele, cu justiția ordalică și cunoașterea oraculară 2. Cea mai timpurie teorie artistică, în schimb (desemnată tot prin termenul mimesis), considera arta o reduplicare iluzorie a realității, o ficțiune periculoasă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
micrós) - mic, mikrovthz (micrótes) - micime, mikruvnw (mikryno) - a micșora, minuvqw (minytho) - a decima, meivwn (meíon) - mai mic etc.”1, autorul constată că toate aceste „diminuări” erau în Grecia antică inerente redării unei realități transcendente, divine, inaccesibilă altminteri omului obișnuit. Excursul etimologic constituie așadar un argument pentru introducerea în joc a noțiunii de muvqoz (mýthos) - implicată în procesul de mimesis - și la postularea unei distincții între două planuri complementare: cel ontologic și cel al semnificațiilor simbolice. Trecerea dintr-un plan într-altul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ia de la capăt prea de grabă, proza consimte așadar chiar să fie despărțit câte un cuvânt în silabe, ceea ce poezia de obicei nu face, decât poate în delirul avangardelor radicale 235. O asemenea poziție găsește argumente solide chiar în investigarea etimologică a termenilor, știut fiind că în latină prorsus însemna „ceea ce avansează în linie dreaptă”236, în timp ce versus desemna „brazda, șerpuirea, ceea ce avansează câte puțin, apoi se oprește (...) pentru a se întoarce de unde plecase, dar cu un rând mai jos”237
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
comentatorilor, vom începe, inevitabil, de la sonoritățile numelui. Constatăm, mai întâi, că această creație onomastică recognoscibil ivănesciană are, în mod evident, asociații sonore simpatic-comice, că în jurul său stăruie un fel de ambiguitate provenită tocmai din imposibilitatea de a-i stabili conexiuni etimologice sau denotative imediate. Singurul lucru care pare în afara oricărui dubiu este că, probabil datorită repetării ușor modificate a celei de-a doua silabe în final, cuvântul pare un soi de diminutiv sau hipocoristic și, în tot cazul, ne invită să
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]