2,623 matches
-
feudali în împărăția padișahului. Pentru a înțelege mai bine întreprinderile ulterioare ale lui Cara Mahmud cată să premitem câteva observații de natură administrativă. După cucerirea jumătății apusene a Peninsulei Balcanice, Poarta a creat o împărțeală în provincii conformă cu stările etnografice. Tot pământul cu locuitori slavi l-au unit cu Bosnia, încît marginea administrativă a Bosniei ajungea până aproape de lacul Scutari. Muntenegru se număra asemenea la Bosnia, ca teritoriu nepacificat. Această împărțeală administrativă nu-i convenea însă deloc lui Mahmud, căci
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
n-au fost și nu pot fi războaie numai ale Asiei împotriva numai a Europei; n-au existat războaie în care toate popoarele Europei s-au ridicat împotriva Asiei sau invers; Europa și Asia au fie un înțeles geografic, fie etnografic sau cultural-istoric, iar aceste evidențe n-au constituit cauze ale războaielor; războaie s-au purtat și numai între europeni și numai între asiatici; privind chestiunea orientală în evoluția ei, Asia nu a fost în stare să se opună nu numai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
totuși o grilă generală de lectură a fenomenelor de o mare diversitate. Astfel, prezența principiului terțului inclus determină o înrudire bogată în multiple consecințe între abordarea lui Lupasco și gîndirea simbolică. Fapte atît de îndepărtate de fizica cuantică, precum cele etnografice sau antropologice, își află astfel o posibilitate de interpretare coerentă în filosofia lui Lupasco. Mărturia lui Gilbert Durand este semnificativă în acest sens: "...cercetarea noastră empirică ajungea la un plan de clasificare a imaginilor, guvernat tot de trei principii, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
interpretare coerentă în filosofia lui Lupasco. Mărturia lui Gilbert Durand este semnificativă în acest sens: "...cercetarea noastră empirică ajungea la un plan de clasificare a imaginilor, guvernat tot de trei principii, iar... Stéphane Lupasco, fără a trece prin medierea anchetei etnografice sau a anchetei antropologice, stabilea un sistem de logică cu... trei termeni, coincizînd aproximativ cu cele "trei logici" pe care Roger Bastide și cu mine le-am constatat în cercetarea noastră antropologică. Astfel, coerența (isotopismul) concretă a simbolurilor în sînul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
explorare a mărcii sau de identificare a beneficiilor unui produs trebuie să fie prin excelență de tip calitativ. Cercetările de brand tracking bazate pe scopurile pe care și le propune marca sunt superioare monitorizărilor cu baterii de indicatori standard. Metoda etnografică are o valoare deosebită în identificarea unor noi idei de produse, iar analiza conjoint este o modalitate superioară de a testa concepte de produse, concepte publicitare sau gradul de elasticitate a prețului. Exemplele pot continua. Ce câștigă cititorul din această
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Géographie universelle a lui Elisée Reclus (geograf și militant socialist care redacta împreună cu A. și publicația „Le Travailleur”). Dar lucrarea sa de căpătâi este Basarabia în secolul XIX (1898), o monografie istorico-geografică a ținutului, interesantă în special prin datele arheologice, etnografice și folclorice. Autorul elaborează și Dicționarul geografic al Basarabiei (1904). Deși nu s-a considerat un scriitor, a lăsat o serie de confesiuni, multe mărturii autobiografice dezvăluind cel puțin un condei atent. Memorialistica din Temniță și exil (1894), Nihiliștii (1895
ARBORE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285415_a_286744]
-
a lui Ion Mărcuș și Laurențiu F. Nemeș), se tipărește Bibliografia curentă a folclorului românesc. Alături de aceasta, în fiecare volum au mai fost publicate și alte tipuri de bibliografii (a revistei „Muza”, bibliografii regionale, bibliografia lucrărilor cu caracter folcloric și etnografic apărute sub egida Academiei Române între anii 1877 și 1929). Specialiștii socotesc că meritele cele mai însemnate și le-ar fi câștigat A. A. de F. prin publicarea monografiilor etnografico-folclorice regionale. Modelul acestora l-a constituit, desigur, cea gândită de Ion
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
Dumitru Micu, Fănuș Neagu, Ioan Alexandru, Roman Jakobson, Leon Levițchi. În paginile revistei se mai găsesc articole memorialistice (N. Carandino, Amintiri despre Mihail Sebastian), comemorative (despre Tudor Arghezi), schițe autobiografice (Ovid Densusianu), anchete în rândul scriitorilor, eseuri istorice, lingvistice, sociologice, etnografice, reportaje, informații din știință și tehnică, numeroase articole politice, cronica științifică, cronica teatrală, cronica limbii, cronica muzicală, cronica filmului, cronica pedagogică, cronica măruntă, o rubrică sportivă, pagini de publicitate ș.a. Alți colaboratori: Miron Cordun, Nicolae Baltag, Dan Cristea, Laurențiu Ulici
ARGES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285435_a_286764]
-
de ceremonii este sumară și incompletă (spre exemplu, În mod neașteptat, Catherine Bell ignoră un rit de amploarea pelerinajului!). În schimb, literatura de specialitate cunoaște nenumărate lucrări consacrate diverselor tipuri de comportamente rituale sau de constructe mitice. Cele mai multe sunt descrieri etnografice ale manifestărilor simbolice specifice unui colectivități sau unui grup de colectivități. Altele sunt Încercări de a extinde aria teoretică și de a Îngloba aceste descrieri, prin comparație și prin abstractizarea trăsăturilor comune, Într-o clasă mai largă. Chiar dacă aceste sinteze
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
scientificității” metodelor ei. Aceste dezbateri, violente și patimașe uneori, au creat nu numai un curent de idei, ci și o antropologie paralelă (dacă nu chiar o antiantropologie prin vehemența negației) - „critică”, „reflexivă”, „interpretativă”, „postmodernistă”. Începută printr-o reflecție asupra autorității etnografice, această dezbatere a ajuns să pună la Îndoială chiar legitimitatea antropologiei ca știință: astfel, s-a negat statutul de știință al antropologiei. Altfel spus, capacitatea sa de a oferi cunoștințe, empiric verificabile, și generalizări, coerent construite, care să conducă la
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
spre exemplu, ideea că poetul Verlaine Își scria poeziile numai În stare de beție. Primele două familii de sensuri sunt utilizate mai ales În antropologia culturală (primul În studiile de mitologie comparată, al doilea cu predilecție În cercetările de tip etnografic). Sensul extins apare În multe investigații de tip sociologic, iar sensul abuziv În studiile literare, În semiotică, În politologie sau În cultural studies. Cele mai multe dintre definițiile pe care le consider adecvate perspectivei antropologice și ancorate Într-o investigare substanțială a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
doua reflectează asupra lor” (J. Pépin, 1958, p. 33). Pentru că nu poate fi culeasă, În integralitatea ei, direct, pe un anumit teren (dintr-o societate „primitivă”, „folclorică” sau din „arhivele” civilizațiilor antice), mitologia nu apare În fața cercetătorului ca o evidență etnografică (asemenea mitului sau actelor rituale), ci, mai degrabă, ca un construct secund, produs de un proces de organizare și interpretare, construct care Își ascunde Însă cu grijă caracterul elaborat și care se prezintă ca fenomen originar, „autentic”. Este Însă greu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o experiență cu adevărat religioasă, pentru că ea se deosebește de experiența ordinară, de viața de zi cu zi (M. Eliade, 1968, p. 139). Ideea că individualitatea mitului derivă dintr-un conținut aparte pare a fi susținută de două argumente: unul etnografic și altul metodologic. Primul se bazează pe identificarea, În diferite culturi, a unor sisteme de clasificare asemănătoare cu cele prin care noi separăm mitul de povestirile obișnuite (după modelul distincției antice dintre mythos și epos). Al doilea pornește de la tradițiile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
social dramas (V. Turner), public events (D. Handelman) sau performances (R. Schechner). Pentru majoritatea autorilor, conceptul de rit este sinonim cu cel de ceremonie - cu toate acestea, există și savanți care susțin că ritul și ceremonia se referă la realități etnografice distincte. Aceste dificultăți conceptuale derivă din ambiguitatea structurală a universului ritual: pe de o parte, acesta beneficiază de o vizibilitate șocantă (oricine, chiar și outsider, poate identifica o manifestare ceremonială) și, pe de altă parte, de o obscuritate a semnificațiilor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
semnificațiilor, descurajante pentru orice cercetător. Reluând parcă o exclamație a lui Durkheim („Totemul este mai presus de toate un simbol, o expresie materială a ceva. Dar a ce?”), Sally Falk Moore (1977, p. 151) scrie: O ceremonie este o evidență etnografică, dar a ce? Numărul Înțelesurilor, explicite sau implicite, este imens și el solicită ceea ce Geertz numește „descrierea densă” pentru a putea ajunge la straturile profunde de semnificații. Dar cât de departe trebuie să meargă cercetătorul Într-o investigație etnografică totală
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
evidență etnografică, dar a ce? Numărul Înțelesurilor, explicite sau implicite, este imens și el solicită ceea ce Geertz numește „descrierea densă” pentru a putea ajunge la straturile profunde de semnificații. Dar cât de departe trebuie să meargă cercetătorul Într-o investigație etnografică totală, ca să poată oferi suficiente contexte pentru o interpretare? Altfel spus, un observator, chiar dacă total străin de acea societate, poate diferenția un comportament ritual de alte comportamente, poate sesiza diferența, ruptura dintre acțiunile uzuale și cele ceremoniale. Dar, dacă ritul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ei enunțare, o seamă de Înțelesuri. Chiar dacă acestea nu sunt cele mai profunde, mai subtile sau mai adecvate, ele permit un grad oarecare de interpretare spontană. Ritul este semantic obscur și, de aceea, el solicită acumularea, prin observație și anchetă etnografică, a unui mare număr de date, capabile să devină „contexte” care clarifică ritul, date care Îl integrează Într-un ansamblu de manifestări culturale și Îi conferă un anumit sens. De aceea, cadrele de interpretare a ritualului au variat enorm, oscilând
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
stabilirea unor categorii integratoare, cu o putere de generalizare mai mare, capabile să explice prin aceasta specificul acțiunilor rituale. Antropologii lucrează cu mai multe subclase de ritualuri, considerate autonome În plan conceptual (au definiții clare) și omogene În planul realităților etnografice (includ manifestări care, În ciuda diferențelor de epoci și culturi, sunt evident asemănătoare). Chiar dacă literatura de specialitate cunoaște numeroase dezbateri și polemici legate de acest mod de gândire sau de specificul uneia sau alteia dintre subspeciile de ritual, statutul teoretic al
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
prin excelență, a ajuns să fie gândită drept sistemul cultural care exprimă cel mai bine diferența dintre modern și primitiv, rațional și irațional, spiritual și material, tehnic și atehnic. Dincolo Însă de aceste aspecte legate de epistemologia antropologiei culturale, cercetările etnografice dezvăluie existența unui nucleu de trăsături comune prin care acest sistem Își poate revendica autonomia științifică. Astfel, magia se referă la: ...acțiuni pragmatice Întemeiate pe o știință ocultă. (R. Winthrop, 1991, p. 167) ...un mod de a face față unei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
colectiv modelat de aceste procese interminabile și vechile concepții medievale populare, acum deformate și demonizate. Cazul de mai sus nu trebuie Însă generalizat sub forma ideii că În societățile simple acuzațiile de vrăjitorie nu pot conduce la fenomene violente: textele etnografice oferă numeroase exemple În care o nenorocire ce afectează comunitatea este atribuită unei persoane bănuite de vrăjitorie, iar această „certitudine” conduce nu numai la forme de pedepsire corporală sau de deposedare materială, ci și la exilări sau la execuții rituale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
procedee trebuie transmis pacientului și comunității. Divinația implică numeroase performanțe rituale prin care cunoștința ocultă a divinatorului este comunicată grupului și, mai mult decât atât, transformată În reprezentări congruente cu imaginea acestuia despre boală, accident, dezastru natural, conflict social. Experiența etnografică arată că pacienții nu acceptă orbește soluțiile comunicate de performerul unui act de divinație. Dimpotrivă, ei le verifică prin solicitarea altor ședințe de divinație și a altor specialiști. Abia după ce obțin mai multe versiuni și le confruntă, prin „Încrucișarea surselor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
altor ședințe de divinație și a altor specialiști. Abia după ce obțin mai multe versiuni și le confruntă, prin „Încrucișarea surselor”, ei decid asupra versiunii convenabile și a soluției care trebuie adoptate. Iată un exemplu elocvent (pentru alte cazuri, vezi atestările etnografice din G. Harvey, 2003; P. Stewart, A. Stratchen, 2004; M. Winkelman, Ph. Peek, 2004) din experiența populațiilor Shona din actuala Africă de Sud: Gwambi, În vârstă de 40 de ani, a Început să aibă dureri abdominale În 1958. Întâi s-
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu un anumit obiect pe care vindecătorul Îl extrage din corpul bolnavului. În al doilea caz, vindecarea se face printr-o călătorie În altă lume, de unde persoana bolnavă revine cu puteri noi. Vindecătorii prin sugere au făcut obiectul unor cercetări etnografice nu o dată demistificatoare - ele au dezvăluit numeroasele trucuri prin care aceștia produceau obiectul malefic și creau iluzia extragerii lui din corpul bolnav. Esențială Însă În acest ritual nu este acuratețea medicală, ci trăirea magică: Seara Old Man Hay a Început
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
texte din bibliografia antropologică sau parapsihologică și prin exerciții repetate de obținere a ASC, au ajuns să-și controleze stările de transă și să exercite „ședințe” șamanice. Exemplul cel mai cunoscut este acela al antropologului Michael Harner, care, după studii etnografice În Peru, a Înființat „The Foundation for Shamanic Studies” și practică acum șamanismul În mod activ. Un alt caz, intens mediatizat și În egală măsură contestat de antropologi, este cel al lui Carlos Castenada, care pretinde că ar fi fost
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
antropologi, este cel al lui Carlos Castenada, care pretinde că ar fi fost inițiat de un șaman pe care Îl numește Don Juan. Cum Castenada nu a putut produce, În afara cărților sale, care dovedesc o mare forță literară, nicio probă etnografică pentru a-și justifica aserțiunile, ideile sale „nu pot aduce decât o contribuție imaginară” (M. Harris, 1974, p. 253; vezi sinteza bibliografiei pe această temă În J.M. Atkinson, 1992). După P. Johnson (2003, p. 349), neoșamanii se deosebesc de strămoșii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]