1,763 matches
-
etc., indicând astfel un program de adunare a creațiilor populare, văzute, herderian, ca însemne ale identității etnice și lingvistice. Cu vremea, scrie și despre muzică și coregrafie, port și așezări, despre cultura estetică și gustul popular, stimulând publicarea studiilor de etnografie. În dorința de a afla calea cea mai potrivită pentru propășirea literaturii, pentru a preîntâmpina manifestările păgubitoare, își inițiază cititorii, stabilește un dialog cu ei. Ca și Heliade, face incursiuni în estetică, în teoria și în critica literară, comentează scrieri
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
București (1949- 1969), unde timp de nouăsprezece ani deține funcția de șef al sectorului literar. Colaborează la „Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul de folclor”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Ateneu”, „Flacăra”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Revista de folclor”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista Fundațiilor Regale”, „România literară”, „Satul”, „Sociologie românească”, „Steaua”, „Tribuna”. Prin rigoare, caracter larg comprehensiv și varietate a operei sale de culegător, exeget, metodolog, istoric al folcloristicii și editor, B. continuă activitatea pleiadei de folcloriști alcătuită din P.
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
tutela literaturii, a eseisticii literare și a diletantismului, de a o dota cu instrumentele de lucru necesare, îndelung așteptate. Spre deosebire însă de D. Caracostea, care a abordat și „disciplinele adiacente”, sau de I. Mușlea, care a fost acaparat de etnografie, B. și-a delimitat cu fermitate, din dorința de a-l cunoaște în profunzime, domeniul cercetării, restrângându-l la fenomenul folcloric, pe care îl studiază în toată complexitatea lui. Cunoașterea profundă și nemijlocită a folclorului românesc în evoluția lui, ca
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
Făt-Frumos, București, 1967; Rumänische Volks Märchen, Düsseldorf-Köln,1969 (în colaborare cu Felix Karlinger); Horea și Iancu în tradițiile și cântecele poporului, București, 1972 (în colaborare cu Ioan Șerb). Ediții: Povești din Transilvania, pref. edit., Cluj-Napoca, 1975; Petru Caraman, Studii de etnografie și folclor, postfață Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997 (în colaborare cu Ion H. Ciubotaru). Repere bibliografice: N. Bot, Studierea și editarea științifică a prozei populare, ST, 1967, 1; Pavel Ruxăndoiu, Ovidiu Bârlea, „Antologie de proză populară epică”, REF, 1967, 1
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
Perpessicius, Opere, VII, 123-126, VIII, 43-46, 398-400; Petru Comarnescu, Urme românești..., RFR, 1936, 11; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 283-284; Ralea, Scrieri, II, 536; George Muntean, Corespondența dintre Liviu Rebreanu și Marcu Beza, RITL, 1970, 1; Tache Papahagi, Grai, folclor, etnografie, îngr. și pref. Valeriu Rusu, București, 1981, 393-403; Constantin Darie, Marcu Beza. Amintiri, „Magazin istoric”, 1985, 6; Marcu Beza, UVPA, 197-199; Petru Comarnescu, Kalokagathon, îngr. Dan Grigorescu și Florin Toma, introd. Dan Grigorescu, București, 1985, 255-258; Scarlat, Ist. poeziei, IV
BEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
la Paris (1930-1932) și în filosofie cu Martin Heidegger la Freiburg (1932-1933). Lucrează ca bibliotecar la Facultatea de Litere din București (1927-1930), secretar al secției de monografii sociologice a Institutului Social Român (1933-1935), asistent (1935-1940) la Catedra de geografie și etnografie condusă de S. Mehedinți, ținându-și primul curs de etnologie la Universitatea din București. Între 1940 și 1944, este director-adjunct la Direcția Presei, apoi director în Ministerul de Externe (1944-1947). Între anii 1949 și 1954, cu unele intervale de libertate
BERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
Cercetarea civilizației tradiționale sătești însemna pentru acuzatorii săi „negare a importanței mișcării muncitorești”. În 1984, va fi din nou anchetat și bătut crunt de către Securitate, care îi confiscă șapte manuscrise. Este, între 1965 și 1978, consultant științific la Institutul de Etnografie și Folclor din București. A fondat, în 1935, împreună cu Dumitru C. Amzăr, Ion Ionică și I. Samarineanu, revista „Rânduiala”. Deși a publicat și poezie (Gând și cântec, 1939, Colina lacrimilor, 1943) și eseuri (Preludii, 1940, Îndemn la simplitate, 1941), B.
BERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
București, 1943; Firide literare, București, 1944; Maramureșul, țară românească, București, 1944; Civilizația română sătească. Ipoteze și precizări, Craiova, 1944; Nunta în Țara Oltului. Încercare de sociologie românească, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 51-135; Poezii populare în lumina etnografiei, București, 1976; Cadre ale gândirii populare românești. Contribuții la reprezentarea spațiului, timpului și cauzalității, postfață Ovidiu Bârlea, București, 1985; Cel ce urcă muntele, București, 1996; Crist și condiția umană. Încercări de antropologie creștină, București, 1996; Spațiu, timp și cauzalitate la
BERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
Ion Taloș, București, 1972, 7-28; I. C. Chițimia, Cântece populare funerare, RITL, 1959, 3-4; I. C. Chițimia, Bocetul românesc în interpretarea lui George Coșbuc, LL, 1966; Gheorghe Vrabie, Folclorul, București, 1970, 250-275; Ist. lit., I, 41-53; Ernest Bernea, Poezii populare în lumina etnografiei, București, 1976, passim; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, 1976, 192-217; Dicț. lit. 1900, 106-107; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, 446-496; Ion H. Ciubotaru, Cântecul funerar și contextul său etnografic (Moldova), în Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova
BOCET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
se impune ca moment cardinal în cultura română, primul moment de importanță majoră, când spiritul românesc a radiat asupra altor culturi. Geniu pozitiv, C. a fost un întemeietor în varii domenii de manifestare a spiritului, în teologie, istorie și geografie, etnografie, imagologie, sociologie, filosofie, retorică, pedagogie și, nu în ultimul rând, în literatura de ficțiune alegorică și satirică. Voievod luminat, ambițios și blazat, om de lume și ascet de bibliotecă, intrigant și solitar, mânuitor de oameni și mizantrop, iubitor de Moldova
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
Adăscăliței, Suceava, 1969 (în colaborare cu Vasile Adăscăliței); Cântece și strigături din județul Botoșani, pref. edit., Botoșani, 1980; Ediții: Petru Caraman, Literatură populară, introd. edit., Iași, 1982, Descolindatul în Orientul și în sud-estul Europei, postfața edit., Iași, 1997, Studii de etnografie și folclor, postfața edit., Iași, 1997 (în colaborare cu Ovidiu Bârlea). Repere bibliografice: Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; I.C. [Ion Cuceu], Folclor poetic. Cântece și strigături din județul Botoșani, AAF, 1981; Ion
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
și că toba făcută din fructul lemnos al baobabului era încărcată de virtuți cosmogonice în miturile și riturile dogonilor (10, pp. 417-418). 72. Romulus Vulcănescu, Etnologie juridică, Editura Academiei, București, 1970, p. 75. 73. Vladimir Trebici, Ion Ghinoiu, Demografie și etnografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986. 74. Paul Henri Stahl, „L’Organisation magique du territoire villageois Roumain”, în L’Homme, XIII, 3, 1973, pp. 150-162. 75. Victor Kernbach, Miturile esențiale. Antologie de texte, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978. 76
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Cizek, Editura Minerva, București, 1973, p. 23. 113. Pentru rituri și gesturi magice similare, atestate la comunitățile rurale din Europa Occidentală, vezi 94, pp. 60 și urm. 114. Ion Ghinoiu, „Considerații etnografice asupra fenomenului de «întemeiere» a așezărilor”, Revista de Etnografie și Folclor, nr. 2, 1979, pp. 197-204. „Baterea stâlpului [în centrul noii așezări] echivala cu situarea și determi narea așezării în cosmos, pornind de la un punct fix de iradiațiune” (ibidem, p. 199). 115. Cristea Sandu Timoc, Cântece bătrânești și doine
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nou potop (121, p. 126). 121. Robert Graves, Raphael Patai, Hebrew Myths. The Book of Genesis, New York, 1989. 122. Stelian Dumistrăcel, „O problemă de etnoarheologie : Argeaua de țesut în locuințe din sec. I-XI de pe teritoriul României”, în Revista de Etnografie și Folclor, nr. 4, 1989, pp. 329-359. Cu sensul de „colibă” și „casă”, cuvântul argea este atestat prima dată într-un lexicon slavo-român din 1673 (ibidem, p. 330). 123. Claudiu Paradais, Comori ale spiritualității românești la Putna, Editura Mitropoliei Moldovei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
poporană... a lui Simeon Fl. Marian a rămas, în mod inexplicabil, inedită (11). Abia de curând, în 2008-2010, la peste un secol de la trecerea folcloristului Marian în neființă, a apărut Botanica poporană română în trei volume (13). O operă de etnografie botanică românească de amploarea și de valoarea celei elaborate de folcloristul bucovinean nu a mai fost scrisă și, foarte probabil, nici nu va mai fi. În 1907, la moartea lui Simeon Florea Marian, Nicolae Iorga făcea o afirmație care-și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și scopurile propuse. Deosebirile sunt evidente pentru oricine este familiarizat cu operele celor doi autori și, în mic, pentru oricare cititor al articolelor despre mătră- gună scrise de unul și de celălalt. Textul lui Marian este un studiu clasic de etnografie botanică și folclor medical în spațiul românesc. Pentru Mircea Eliade, astfel de studii sunt abia o prima materia. Articolele sale despre mătră- gună (despre medicina populară, în general) sunt studii de mito- logie comparată și de istorie a mentalităților mitico-religioase
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dovedit-o cu toată evidența. Atât dialectul din Istria cât și cel macedoromân sunt varietăți a limbei dacoromâne, cu mici deosebiri fonologice și cu mari și hotărâtoare asemănări. Ne rămâne numai să admirăm ignoranța grecilor moderni în privirea istoriei și etnografiei unor țări asupra cărora pretind a avea drepturi. Dacă se află români în Macedonia cari vor redeșteptarea poporului lor și readucerea lui la conștiința națională ei au cuvânt să lucreze în acest senz și nu injuriile foilor grecești [î]i
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
e vorba să căutăm a câștiga amici pe acolo, desigur nu ne vom îndrepta privirile nici la Cettinie nici la Belgrad, ci numai la București. Austria și România au marele interes comun de-a mănține pana pe care istoria și etnografia a înțepenit-o între Rusia și slavii de sud; pentru Austria conservarea României e aproape tot atât de importantă ca și pentru România însăși. Așa ceva nu se schimbă întru nimic prin discursuri superflue a d-alde d. Grădișteanu și acei oameni din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
presa Gianfranco Pasquino, Curs de știință politică Flaviu Călin Rus, Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice Dorin Popa, Mass media, astăzi Denys Cuche, Noțiunea de cultură în științele sociale Robert A. Dahl, Despre democrație Marcel Mauss, Manual de etnografie Emil Stan, Spațiul public și educația la vechii greci Mircea Agabrian, Sociologie generală Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot, Călătorie în marea burghezie Flaviu Călin Rus, Relații publice și publicitate. Metode și instrumente John Wilson, Să înțelegem jurnalismul Andrew Goodwin, Garry Whannel
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Ion I. Ionescu • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de analiză Macro Macro Macro Micro Micro Concept cheie Competiție Consens Conflict Comunicare Conexiuni Metode de studiu specifice Recensaminte, chestionare, analize statistice Observație participativă, analiză comparativă Observație participativă, date despre venit, mod de locuire, componența claselor sociale Observație participativă, biografii, etnografie, analize calitative Studii bazate pe interviuri, chestionare, observații; date privind forma și numărul conexiunilor sociale. Interacțiune Mediată de mediu Bazată pe roluri guvernate de norme Conflict, ideologie, alienare Bazată pe simboluri, negociere de semnificații, definirea situației Relații sociale ce formează
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ale progresului tehnic (I și II) în Transilvania, nr. 7-8 și respectiv nr. 12. Bucur, Corneliu. 2006. Identitate etnoculturală. Conștiință națională și afirmare universală. Sibiu: Editura "Astra Museum". Budiș, Monica. 1992. Tipuri și structuri de gospodării, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu", tom 3. Budiș, Monica. 1996. Mentalitatea populară și gospodăria tradițională, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu", tom 7, pp. 65-70. Bulzan, Carmen. 2005. Schimbarea socială în colectivitățile rurale și efectele ei asupra mentalităților
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Conștiință națională și afirmare universală. Sibiu: Editura "Astra Museum". Budiș, Monica. 1992. Tipuri și structuri de gospodării, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu", tom 3. Budiș, Monica. 1996. Mentalitatea populară și gospodăria tradițională, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu", tom 7, pp. 65-70. Bulzan, Carmen. 2005. Schimbarea socială în colectivitățile rurale și efectele ei asupra mentalităților (o analiză de sociologie regională), în Iluț, Petru, Nistor, laura și Rotariu Traian (coord.). România socială. Drumul schimbării și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Social Participation, Sense of Community and Social Well Being: A Study on American, Italian and Iranian University Students, în Social Indicators Research, vol. 89, 1. Ciobănel, Alina, Ioana. 1995. Reședința maritală contexte culturale, economice și juridice în Anuarul Institutului de Etnografie și folclor "C-tin Brăiloiu", tom 6, pp. 37-44. Ciobănel, Alina, Ioana. 1996. Tipologia relațiilor de rudenie, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu", tom 7, pp. 19-35. Ciobănel, Alina, Ioana. 2002. Înrudire și identitate. București: Editura Enciclopedică
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
vol. 89, 1. Ciobănel, Alina, Ioana. 1995. Reședința maritală contexte culturale, economice și juridice în Anuarul Institutului de Etnografie și folclor "C-tin Brăiloiu", tom 6, pp. 37-44. Ciobănel, Alina, Ioana. 1996. Tipologia relațiilor de rudenie, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu", tom 7, pp. 19-35. Ciobănel, Alina, Ioana. 2002. Înrudire și identitate. București: Editura Enciclopedică. Cobianu-Băcanu, Maria. 1988. Inovație și tradiție în dezvoltarea culturală. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Cobianu-Băcanu, Maria. 1993. O perspectivă socio-culturală asupra tranziției
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]