957 matches
-
A se vedea prezentarea lui Godelier la traducerea franceză a lucrării lui Polanyi & Arensberg, op. cit. Observăm de asemenea că abordarea lui P. Bourdieu prezintă altfel chestiunea interesului (Le sens pratique, Minuit, Paris, 1980). 10 Astfel R. Firth, unul dintre primii etnologi care și-au îndreptat atenția asupra "economiei primitive" în cadrul teoriei clasice, insistă în introducerea lucrării Themes in Economic Anthropology, din 1967, asupra unui fel de răspuns pentru Polanyi: "Contribuțiile [lucrării] în general presupun acceptarea punctului de vedere conform căruia logica
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
1981; La rumeur minière ou le travail retravaillé, Presses universitaires de Lyon, Lyon, 1985. 90 N. Gérôme, op. cit. 91 "Comprendre les organisations", nr. 20, martie-aprilie 1998. 92 De fapt, această prezentare ține mai degrabă de o neînțelegere între sociologi și etnologi. În Franța, etnologia nu și-a luat ca obiect de studiu organizația. Referința, dacă ar fi fost introdusă în acest dosar din Sciences humaines, ar fi trebuit să fie britanică (cf. S. Wright [ed.], Anthropology of Organizations, Routledge, Londra, 1994
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
această revistă. 93 M. Kilani, Introduction à l'anthropologie, Payot-Lausanne, Lausanne, 1996 (ediția I, 1992). 94 Efectele de modă la care sunt supuse titlurile lucrărilor sunt semnificative în ce privește evoluția genului. Succedând clasicelor de tipul Societatea X, acestea devin acum: Un etnolog la Y sau Un etnolog într-o instituție dată. 95 G. Lenclud arată deosebit de bine acest lucru când expune critica "marelui partaj", menținând totodată jocul opoziției dintre "noi" și "ei": ducând raționamentul până la capăt, suntem angajați într-o spirală care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Introduction à l'anthropologie, Payot-Lausanne, Lausanne, 1996 (ediția I, 1992). 94 Efectele de modă la care sunt supuse titlurile lucrărilor sunt semnificative în ce privește evoluția genului. Succedând clasicelor de tipul Societatea X, acestea devin acum: Un etnolog la Y sau Un etnolog într-o instituție dată. 95 G. Lenclud arată deosebit de bine acest lucru când expune critica "marelui partaj", menținând totodată jocul opoziției dintre "noi" și "ei": ducând raționamentul până la capăt, suntem angajați într-o spirală care se îngustează în mod fatal
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
comunicare și de schimb, ca suport al tuturor celorlalte transmisiuni și ca soclu al tuturor producțiilor literare și poetice, artistice și științifice. Astfel, datorită ei, cultura și creația artistică ar conduce viața spirituală a fiecărui popor. După cum ne-au arătat etnologii, în și prin limbă se afirmă singularitatea culturală și creativitatea fiecărui popor. Astăzi, această concepție o vedem exprimată atât în politica defensivă a "ariilor francofone", cât și în politica pro-tectoare a unei "excepții culturale" franceze în cadrul lumii europene, destinată să
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
originea inițiativelor de clasificare sau de înscriere sunt mobilizate durabil și reactivează bunurile pe care le estimează a fi de interes general și susceptibile de anumite tratamente specifice, printre care și conservarea; numeroase grupuri de experți, de profesioniști (arhitecți, arheologi, etnologi, geografi, istorici, universitari etc.) sunt solicitate în mod regulat în cadrul proceselor de înscriere și de clasificare (Lamy, 1990); publicurile patrimoniului se constituie în manieră disparată, sunt mai mult sau mai puțin ancorate pe teritorii, comemorând habitudini colective, reactivând serbări, animând
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
INSEE, Ministerul Culturii), care impun reprezentările dominante asupra subiectului; profesioniștii, legați de instituții publice sau de industrii culturale, care au rațiuni diferite de a-și cunoaște publicurile și dezvoltă forme adecvate de investigare; în fine, universitarii, fie ei sociologi, economiști, etnologi sau istorici, ale căror interese de cunoaștere sunt variabile (aplicate sau nu). Toți acești actori au obiective și metode specifice pe care vom încerca să le prezentăm pe scurt. Statistica publică INSEE Optica INSEE (Institutul Național de Statistică și Studii
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
cvasiinexistentă în celelalte paradigme. Înainte de câmp Munca lui Bourdieu începe în toiul războiului din Algeria (1954-1962). "Ochiul său filozofic" (agregație în 1955) este dublat de o muncă etnografică. Demersul său se bazează pe noțiunea de "cultură" așa cum este elaborată de etnologi (în special de Lévi-Strauss), adică un ansamblu de practici și scheme care structurează acțiunea. Bourdieu a studiat, în acest cadru, organizarea spațiului domestic (casele), munca agricolă, sistemele de rudenie și ceea ce el numește deja schimburi de "bunuri simbolice": onoarea, economia
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și de altă parte desființează o școală despre care cu mândrie se poate zice că astăzi poate concură în ale învățămîntului cu oricare școală normală maghiară. Noi din parte-ne pomenim numai că maghiarii, cari după cum se știe sunt strașnici etnologi, pretind nu știm de unde și până unde că populația acestui ținut ar fi maghiară de origine. [5 august 1877] ["TELEGRAMELE AU SPUS... Telegramele au spus cumcă în vremea întrevorbirii de la Ischl amândoi împărații, cel al Austriei și cel al Germaniei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
rămas mai tot timpul ca autoritate de referință și cu prezență în manifestări literare, Gruia Novac, intelectual rasat, dar și prezentator de spectacole comuniste, un tip de comunicare deschisă, Dumitru V. Marin, directorul singurului grup de presă din județ, jurnalist, etnolog, romanciar, manager, editorialist, deci de decenii în atenția provinciei,... așadar oameni mereu expu și analizei publice "în balanță" cu Petru Necula, autor al "Dicționarului personalităților vasluiene" împreună cu Mihai Ciobanu, sau Daniel Grosu, cu trei romane mediocre, care n-au nici o
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
la liceu la Negrești, a scos revista Axa), cercetător, monografist și prezență activă la mari manifestații culturale și literare, Mircea Colo șenco, dar mai ales pe Theodor Codreanu, publicist, profesor, critic literar recunoscut, Dumitru V. Marin (singurul vasluian în Dicționarul etnologilor români și în Dicționarul presei române, cu activitate politică, educativă și socială unică), Ioan Baban, profesor, analist, romancier dar și Dan Ravaru, publicist, monografist, cercetător, etno folclorist, Corneliu Bichineț, publicist, prozator, om politic, Gelu Bichineț, publicist (director Biblioteca Județeană), Laurențiu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
a luat" și aproximativ 30 de intervenț ii telefonice. A fost printre cele mai dezbătute emisiuni, și probabil asta l-a determinat pe Corneliu Porumboiu să facă acest film, presupune Marin. Dumitru V. Marin era profesor la liceu și singurul etnolog vasluian. A transmis Revoluția pentru Radio Iași. Azi este patron al unui trust de presă care cuprinde două posturi de radio, un săptămânal și TV Vaslui. (Evenimentul Zilei, 21.12.2006, nr. 4670, pag. 19) Fragment: Interviu cu actorul Teodor
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
sunt: prof. dr. Teodor Codreanu (eminescolog, susținător și al A.C.V.), Teodor Pracsiu (recunoscut teatrolog și jurnalist), Dan Ravaru (veșnic tânăr și proaspăt în monografiile câtorva comune), Ioan Baban (bun romancier și spirit mereu activ), prof. dr. Dumitru V. Marin (etnolog, monografist, romancier, editorialist, animator cultural, conducător de partide etc.), Marin Rotaru (un creator cu mult mai presus de condiția învățătorului), Val Andreescu (exploziv ca jurnalist și poet), Ion Gh. Pricop, Costin Clit, Cristian Simionescu, Simion Bogdănescu, Gruia Novac, Mircea și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
VASLUIAN! Am participat ca jurnalist la Festivalul tradițiilor populare, organizat de o instituție unică în țară, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Am fost, însă și cu sufletul alături de organizatori dar și de participanți socotit că sunt, totuși, un etnolog recunoscut, devreme ce sunt inclus în Dicționarul Etnologilor Români din toate 179 timpurile ajuns la a 3-a ediție, pentru cercetările mele în domeniu. M-a reconfortat să fiu acolo ca specialist, ziarist și... vasluian! Acest Muzeu al civilizației populare
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
populare, organizat de o instituție unică în țară, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Am fost, însă și cu sufletul alături de organizatori dar și de participanți socotit că sunt, totuși, un etnolog recunoscut, devreme ce sunt inclus în Dicționarul Etnologilor Români din toate 179 timpurile ajuns la a 3-a ediție, pentru cercetările mele în domeniu. M-a reconfortat să fiu acolo ca specialist, ziarist și... vasluian! Acest Muzeu al civilizației populare tradiționale „Astra", cu o prezență zilnică de minim
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
absolvenți (grade, studii, comisii, etc.), ca autor de cărți sau diverse lucrări publicate, ca sportiv (fost vicecampion național la lupte în 1962, vicecampion la oină 1973 - 1974 și ... fotbalist) și ca personalitate mereu cu opinii (deci nu întotdeauna agreat), ca etnolog, membru în tot felul de jurii, poate, ca bun familist (trei copii foarte realizați), și chiar ca un om de afaceri, iată, argumente pentru prezența pregnantă în județ ul Vaslui, din 1970 încoace. La toate acestea se adaugă legăturile afective
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
dintr-o eternitate e mult pentru o viață, e puțin pentru istoria noastră culturală. Prin complexitatea preocupărilor și a realizărilor, ca deschizător de drumuri în media (inclusiv națională: Licența 001-TV.V., al 3-lea post TV din țară, etc.), ca etnolog ( în Dicționarul etnologilor români din toate timpurile), cadru didactic, om politic, activist social, om de presă ( în Dicționarul presei românești),ș.a. m-am încumetat mereu să fiu cât mai bun, de fapt să reușesc. Din 1958 (debut la Steagul Roșu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
e mult pentru o viață, e puțin pentru istoria noastră culturală. Prin complexitatea preocupărilor și a realizărilor, ca deschizător de drumuri în media (inclusiv națională: Licența 001-TV.V., al 3-lea post TV din țară, etc.), ca etnolog ( în Dicționarul etnologilor români din toate timpurile), cadru didactic, om politic, activist social, om de presă ( în Dicționarul presei românești),ș.a. m-am încumetat mereu să fiu cât mai bun, de fapt să reușesc. Din 1958 (debut la Steagul Roșu, Bacău) am fost
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
consemnată în lucrări de sinteză (Nicolae Manolescu, Istoria Critică a Literaturii Române, Pitești, 2008), P.S.Corneliu, episcop de Huși, doctor în teologie, director al Seminarului Teologic din Huși, păstor spiritual pentru aproximativ 400.000 de suflete, Dumitru V. Marin (Vaslui), etnolog, doctor în litere, monografist, romancier, lider în presa locală două decenii, nominalizat în Dicționarul etnologilor din toate timpurile și Dicționarul presei române (5 poziții), Theodor Pracsiu (Vaslui), reputat jurnalist, teatrolog, profesor, fost inspector școlar, prezență autoritară și autorizată în viața
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Corneliu, episcop de Huși, doctor în teologie, director al Seminarului Teologic din Huși, păstor spiritual pentru aproximativ 400.000 de suflete, Dumitru V. Marin (Vaslui), etnolog, doctor în litere, monografist, romancier, lider în presa locală două decenii, nominalizat în Dicționarul etnologilor din toate timpurile și Dicționarul presei române (5 poziții), Theodor Pracsiu (Vaslui), reputat jurnalist, teatrolog, profesor, fost inspector școlar, prezență autoritară și autorizată în viața culturală, Dan Ravaru (Vaslui), monografist, profesor, folclorist, autoritate în mediu cultural și ziaristic, Constantin Teodorescu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
au operă cu reprezentativitate națională influențând hotărâtor localismul cultural, înlesnind circulația/recepția marilor valori naționale și europene din țară și din lume. Explozia cultural informațională din județul Vaslui, cu selecția valorilor în plan național (Theodor Codreanu - eminescolog; Dumitru V. Marin - etnolog, publicist; Theodor Pracsiu - publicist; Mircea Coloșenco - monografist; Cristian Simionescu - poet; Laurențiu Șoitu - filosof) ș.a., și universal (Marcel Guguianusculptor; ConstantinToma - biolog; Viorel Barbu - matematician; Radu Miron - matematician) ș.a. beneficiază de existența unui document autentic: MERIDIANUL. în ISTORIA PRESEI românești în care
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Organizator și conducător de cercuri și cenacluri literare; cel mai cunoscut "Mugurel 74" ¾ Onorat cu numeroase diplome, distincții și premii, Ordinul Ziariștilor, Clasa I; ¾ Invitat la BBC, în emisiuni speciale, și, în Turcia (Istanbul și Ankara); ¾ Singurul vasluian în DICȚIONARUL ETNOLOGILOR ROM+NI din toate timpurile pentru că "deschide o poartă către recuperarea integrală a acestui prețios element de patrimoniu" revista ION CREANG| și activitatea lui Tudor Pamfile. ¾ Mențiuni în DICȚIONARUL PRESEI ROM+NEȘTI DIN TOATE TIMPURILE (sub tipar) 1990, dec. 5
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
non stop. Director proprietar av. DanielCernat Marin, apoi Sergius Marin. Redactori: Cătălin Lența, Emil Lupu, Oana țuțu ș.a.. Redactor șef Timona Balmuș, ziaristă cu vechi state de serviciu. Proprietar: prof. dr. Dumitru V. Marin, jurnalist, romancier, realizator TV și radio, etnolog și editorialist. Colaboratori: toate instituțiile bârlădene și îndeosebi Casa de cultură, Teatrul și Biblioteca "Stroe Belloescu". Realizări de excepție în cadrul talk-show-rilor cu președinți de stat, prim miniștri, parlamentari, primari, oameni de afaceri, cetățeni inclusiv din localitățile învecinate. Rol cultural indiscutabil
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Iași. Expresie a Curentului cultural informațional din județul Vaslui, de la începutul sec. XXI, a avut permanent pagină culturală consacrată localismului creator, cultural MARIN, Dumitru V., n. 28 aprilie 1941, Giurgiuoana, com Podu Turcului - Bacău, stabilit în Vaslui, publicist, eseist, romancier, etnolog (în DICȚ. ETNOL. ROM., 1998, vol II, p.60), șef local de partid, consilier local și județean, Liceul Podu Turcului, Facultatea de filologie Iași, Limbi străine, București, Doctor în FILOLOGIE, doctorat cu M. Pop, Univ. din București (1998), colaborator la
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
sub semne" (J.M. Floch, 1995: 5). Abordare a formelor semnificante, travaliu minuțios cu textul (Hors du texte point de salut "Nu există salvare în afara textului", cf. A.J. Greimas), semiotica s-a născut în anii '60 din nevoia practicienilor (antropologi, etnologi, lexicologi) de a explica procedurile de analiză și a-și interdefini conceptele. Generată de o "tradiție de rigoare" (structuralismul lingvistic al lui Saussure, antropologia structurală a lui Claude Lévi-Strauss în Franța, logica peirciană și behaviorismul morrissian în America), semiotica oferă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]