853 matches
-
pe care nu pot pur și simplu să-l îndepărtez. Cîntărindu-mi atitudinea, am rezolvat, sper, două dintre cele trei probleme menționate. Am schimbat tonul ori de cîte ori am avut posibilitatea, încercînd să subliniez mai apăsat rolul naratologiei de unealtă euristică, nu de grilă obiectivă cu oferta certitudinii. Există o singură excepție la acest punct. Am hotărît să mențin oarecari abrevieri iluzorii, cum ar fi NE = narator extern. Aceste abrevieri nu fuseseră înainte menite să sugereze o mai mare certitudine, ci
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
naratologie în sine, exceptînd cazul în care figurile comunicative, cum ar fi naratorul și focalizatorul, își au corespondenți simetrici adresantul lor. Pe de altă parte, trebuie să se înțeleagă că întreaga teorie prezentată aici este un dispozitiv "lizibil", un instrument euristic ce atrage atenția către așteptările cu care cititorii prelucrează narațiunea. În consecință, am inversat ordinea în care am prezentat cele trei nivele fabula, povestirea textul în condițiile anterioare. Prin intermediul textului cititorul are acces la povestire, a cărei fabulă este o
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
negativității" folosind un termen din logică, "o ostentativă definiție de sine prin negație". White scrie: Conceptele nu sînt tratate nici ca semne provizorii, adică ipoteze pentru direcționarea altor investigații în sfere specifice ale experienței umane, nici ca ficțiuni cu utilitate euristică limitată pentru a genera posibile căi de concepere a universului. Mai degrabă sînt complexe de simboluri, ai căror referenți se deplasează și se transformă ca răspuns la modelurile schimbătoare de comportament uman pe care sînt făcute să le susțină. Formularea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
evenimentelor trăite de cititor și percepute ca fiind natural și în concordanță cu anumite forme de percepere a lumii. Natura acestei omologii, ca și gradul de abstractizare pe care ea îl susține sînt chestiuni de interes ce pot avea valoare euristică: ele pot indica cititorului anumite subiecte ale textului, punînd accentul pe acest aspect în pofida unor principii, abstractizări ori generalizări. Cu alte cuvinte, "prezumpția realistă" este un termen de comparație, o măsură prin care putem înțelege ori, în mod alternativ, putem
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
mod de a induce în eroare se bazează pe presupunerile făcute în timpul interpretării unor informații. Majoritatea schemelor de analiză în științele sociale implică presupuneri simpliste cu privire la modul în care oamenii gîndesc și acționează. Deseori, aceste presupuneri sînt considerate doar mijloace euristice, simplificări necesare datorită imensei complexități a lumii reale. Astfel, se presupune, în scopul unei analize, că anumite decizii sînt determinate de un grup de "factori", iar efectele acestora acționează în mod liniar și aditiv. Știm că aceste presupuneri sînt doar
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
care le putem avea și ne putem da seama și în ce măsură se apropie de adevăr. Nimeni nu va fi înșelat, deși s-ar putea să ne lăsăm induși în eroare dacă uităm că rezultatele sînt doar aproximări. Totuși, dacă presupunerile euristice sînt incompatibile cu ceea ce observăm în jurul nostru, în lumea reală, și dacă practicanții se agață de aceste presupuneri în ciuda incompatibilității deja demonstrate, se poate considera că înșelătoria e prezentă. De exemplu, Wolozin (1974) susține că Omul Economic a devenit "marea
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
structural". Waltz a pornit de la două surse de inspirație intelectuală : modelul de construcție a teoriei propus de filozoful științei Imre Lakatos și teoria microeconomică. Primul l-a îndrumat să creeze o teorie cu asumpții mini-maliste, un set parcimonios de propoziții euristice puternice care puteau genera ipoteze verificabile empiric despre relațiile internaționale; cea de-a doua l-a încurajat să pună în evidență determinările structurale ale comportamentului statelor. Teoria neorealistă ce a rezultat s-a sprijinit pe două asumpții: aceea că sistemul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
i-au provocat pe teoreticienii critici să mute atenția acordată criticii teoretice înspre analiza substanțială a relațiilor internationale. În vreme ce teoreticieni critici importanți au condamnat motivele din spatele acestei provocări, constructiviștii au văzut-o ca pe o oportunitate de a demonstra puterea euristică a perspectivelor non-raționaliste (Walker 1989). În al doilea rând, sfârșitul Războiului Rece a subminat pretențiile explicative ale neorealiștilor și neoliberalilor, deoarece niciunul dintre ei nu a prezis și nici nu a putut înțelege în mod adecvat transformările sistemice ce dădeau
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Relațiilor Internaționale? În ce măsură pot duce perspectivele feministe la explicarea, înțelegerea și îmbunătățirea relațiilor internaționale? Acest capitol începe cu o scurtă trecere în revistă a dezvoltării curentului feminist în Relațiile Internaționale. Se diferențiază trei tipuri de teorii feministe care oferă instrumente euristice utile atunci când discutăm despre acest câmp de cercetare. Acestea sunt: (1) feminismul empiric, care se focalizează pe femei și/sau explorează genul ca dimensiune empirică a relațiilor internaționale; (2) feminismul analitic, care folosește genul drept categorie teroretică pentru a pune
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
expunerii sau de care se vor folosi ulterior în pregătirea lor. Conversația activizează elevii dacă li se pun în față probleme succesive, care să-i ajute prin cercetare, observare și experimentare să ajungă la cunoștințe noi. Variantele moderne ale conversției euristice - problematizarea, colocviul, mențin rolul conducător al învățătorului care-i determină și-i stimulează pe elevi în cercetare, lăsând spațiu suficient independenței și creativității acestuia, care solicită gândirea, imaginația, curiozitatea. Metoda demonstrației având un caracter concret și mobilizator se îmbină cu
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
în nici o formulă și de a fi în același timp prezentă în orice act intelectual convingător"24, se relevă deopotrivă ca principiu metafizic și estetic inefabil. Orice teoretizare a spiritului ironic în filosofie începe, neîndoielnic, cu Socrate și cu aventura euristică a cunoașterii de sine. Privind lucrurile din perspectiva lui Jankélévitch, am putea vedea, în dialogurile socratice, starea ideală a disputei de idei cu funcție paideică sau, poate, doar aspirația lăuntrică a oricărui intelect veritabil de a-și manifesta constructiv propensiunea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
antisemit etc., pentru a se plasa în dimensiunea argumentativă a discursului în care, fără îndoială, conceptele și principiile dobândesc valențe noi. Astfel, vizionarismul său utopic devine, la nivelul textului, printr-o fertilă metamorfoză a Istoriei în istorisire, o ficțiune explicativă, euristică, după inspirata formulă a Monicăi Spiridon. Scrisul jurnalistic se naște, la Eminescu, dintr-un imbold etic și presupune, înainte de toate, o atitudine sacerdotală în fața ideii de Adevăr. Acest Adevăr, legitimat istoric, se cere imperativ reafirmat, în condițiile în care prezentul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
strategia de fictivizare (parțială sau integrală) a obiectului vizează, în esență, latura emoțională a lectorului, stârnindu-i imaginația, lăsându-l perplex, invitându-l la meditație, angajându-l în dispută, urmărind să-i zdruncine letargia intelectuală. Eminescu, angajat într-un demers euristic, caută să obțină adeziunea cititorului prin infailibilul demonstrației. Elocința discursului său rezidă în combinația infailibilă dintre argumentația punctuală și exemplul edificator, o combinație construită arhitectural dintr-o informație pluridisciplinară. Textele sale polemice sunt în esență o pledoarie pentru dezbaterea ideatică
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
alta e ca el să participe la producerea unor cunoștințe sau la descoperirea lor. În clasă pot fi aflate însă avantajele și limitele unor metode precum: expunerea (cu variantele ei: povestirea, descrierea, explicația, prelegerea), conversația (conversația catehetică, tip dezbatere, conversația euristică), demonstrația, exercițiul, observarea, experimentul, studiul de caz, jocul de rol, problematizarea, brainstorming-ul etc. Unii spun că metodele se schimbă, alții le consideră mereu "învechite". Cert este că transformările din știință, tehnică, societate, cultură, comunicare impun noi moduri de prezentare
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
un anumit context socio-istoric, încercând să ajungem astfel la natura socială a cunoașterii noastre 202. Înainte de a ne grăbi, așadar, să judecăm ideologia după consecințele pe care le are în plan social, poate fi mai interesant, sub aspect epistemologic și euristic, să înțelegem care sunt principiile ideologice ordonatoare ale vieții sociale în general, ale celei contemporane în particular și cum anume modelează acestea atât realitatea socială, cât și cunoașterea noastră asupra acestei realități. Drept urmare, consider că percepția relativă la legătura existentă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
tocmai acest caracter contradictoriu pare să fie "fundamentul" postmodernității, ceea ce face ca procesul cunoașterii să se desfășoare într-o manieră "fragmentată", într-un cadru în care abundă punctele de vedere diferite și în care tehnica "bricolajului" este preferată unei incursiuni euristice etapizate și progresive. În aceste condiții, "sfârșitul cunoașterii" predicat în teoriile contemporane, pandant al perspectivelor referitoare la "sfârșitul ideologiei" sau "sfârșitul istoriei" nu se dovedește a fi altceva decât un nou tip de abordare a problemei cunoașterii, ceea ce presupune și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a programelor, platformelor și doctrinelor elaborate de persoane calificate și medii specializate. În opinia noastră, ideologicul nesistematizat, extrinsec logic, aparține nivelului protologic al gândirii, iar ideologicul sistematizat folosește doar instrumente și operații ale nivelului logic. Noțiunile, judecățile, raționamentele cu funcție euristică și conținut neutral aparținând nivelului logic al gândirii sunt "exploatate" și deturnate în ideologicul sistematizat, fiind folosite pentru a argumenta pozițiile și interesele specifice ale diferitelor parțialități sociale angajate politic. Această situație ne face să admitem existența unui nivel specific
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Noua schemă dominantă de interpretare a istoriei românilor este cea a europenismului. Meta-povestirea românității în meandrele istoriei este reașezată de pe linia împlinirii idealului național pe traseul intrărilor și retragerilor din "Europa". Rămâne metafora oceanică a fluxului și refluxului ca dispozitiv euristic de descifrare hermeneutică a sensului ascuns în destinul istoric românesc, însă apele naționalismului purtate de curenții independenței și unității naționale sunt înlocuite de mareele europenismului. Jaloanele simbolice sunt date acum de cotiturile istoriei naționale înspre și dinspre Europa. Iată, schematic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
făcute posibile de recursul la metaforă. Astfel se explică idealul estetic existent în matematică și logică înțeles ca simplicitate. Nu e deloc greu de argumentat existența unei poetici a științei sociale în care metafora este utilizată pe post de dispozitiv euristic (Rusu, 2013b). Ca specie a analogiei, metaforizarea este procedeul stilistic responsabil de producerea unora dintre cele mai spectaculoase efecte poetice. Creațiile estetico-literare sunt, în mare parte, dependente de metaforizare pentru livrarea mesajului și captarea interesului publicului cititor. Însă metaforizarea nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mesajului și captarea interesului publicului cititor. Însă metaforizarea nu este proprietatea exclusivă a operelor literare. La rândul lor, științele sociale capitalizează conceptual metafore și analogii, utilizând aceste procedee literare nu ca figuri de stil cu efecte estetice, ci ca dispozitive euristice cu efecte epistemice. Faimoase sunt "mâna invizibilă" a pieței pentru care a militat atât de ardent A. Smith, "cușca de fier" a birocrației asupra căreia a avertizat M. Weber, profeția necropolară făcută de K. Marx cum că proletariatul va fi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este o metaforă hibridă, în care sunt integrate elemente masonice cu elemente de inspirație administrativă arhiva fiind, materialmente, o construcție în interiorul căreia se derulează procese de organizare și reorganizare a fondului pe care îl găzduiește. Fără să minimalizăm din meritele euristice ale analogiilor de ordin constructivist și administrativ în luminarea naturii memoriei colective, am păstrat pentru finalul acestei cărți metafora despre care credem că surprinde cel mai bine dinamica istorică a fenomenului memoriei. Face aceasta întrucât reușește să pună în evidență
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de raționalitate pe care aceștia le iau în considerare, la presupozițiile lor, la teoriile explicite pe care le avansează"46. În măsura în care sunte definite drept "(...) motivații care nu sunt strict reductibile la inferențele logice, fiind ghidate, mai curând, de anumite aspect euristice cu privire la care gânditorul însuși să nu fie întotdeauna pe deplin conștient"47, acestor strategii le-ar putea fi asociat un atribut ideologic, întrucât ele își extrag resursele din cadrul social și politic valorizat inclusiv la nivelul imaginarului social în care ideile
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ale lui Adrian Păunescu. Civilizația modernă aduce cu sine și o sciziune a sinelui, înstrăinarea, o ruptură a unității eu-lume, de aceea starea încercată este de neputință sau de regret după puritatea pierdută. Uneori poemele adoptă maniera dialogului filosofic și euristic ( Un bătrân student cercetător de astre către magistrul său) ori a reportajului ironic (Dați ordin să înflorească magnolia). Odată cu Viața la treizeci și trei de ani (1981) se înstăpânește tematica desacralizării, care duce la o lirică născută nu din beatitudine, ci din
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
lor formative le recomandă susținut în acest sens. Este cazul, în special, al investigației, proiectului și portofoliului, care în afara faptului că reprezintă importante instrumente de evaluare, constituie în primul rând sarcini de lucru a căror rezolvare stimulează învățarea de tip euristic. Având în vedere considerațiile de mai sus putem avansa o serie de exigențe și cerințe spre care ar trebui să evolueze metodologia de instruire : Punerea în practică a unor noi metode și procedee de instruire care să soluționeze adecvat noile
METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Dumitru Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_885]
-
Din complexul de metode de predare - învățare, care permit individualizarea actului educațional am selectat metoda problematizării încercând să evidențiez avantajele folosirii ei în cadrul orelor de chimie pentru sporirea eficacității procesului instructiv-educativ. Problematizarea este o metodă euristică mult recomandată în predarea și învățarea chimiei datorită capacității sale formative, caracterului ei solicitant. Esența problematizării constă în crearea situației-problemă și dirijarea gândirii elevilor pentru rezolvarea ei. Se va realiza o situație conflictuală între cunoștințele elevilor și sarcina de îndeplinit
EFICIENŢA METODEI PROBLEMATIZĂRII ÎN PREDAREA – ÎNVĂŢAREA CHIMIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_893]