558 matches
-
Polonia, SUA, Italia, Iordania, Thailanda, Slovenia, Croația, Azerbaijan, China, Egipt și Marea Britanie. Prințul Radu apare în mod regulat pe posturile TV și publică articole în presa scrisă din România. Conferințele Principelui Radu discută subiecte legate de integrarea României în structurile Euro-Atlantice, apărare și securitate, geopolitică și diplomație, cultură, economie și educație. A vorbit deasemenea și despre problema minorităților etnice, în particular despre cea rromă, un subiect important pentru România și Europa de Sud Est de azi, în cadrul unor conferințe din România
Radu, Principe al României () [Corola-website/Science/304445_a_305774]
-
din România, business intelligence, globalizare și securitate, cooperare regională etc. A prezentat de asemenea comunicări științifice la diverse conferințe și simpozioane internaționale pe teme de geopolitică și globalizare, securitatea Balcanilor în secolul XXI, cooperare regională: valoare adăugată la securitatea spațiului euro-atlantic etc. În anul 2006 a obținut gradul diplomatic de ministru plenipotențiar, fiind trimis la 21 martie 2007 ca ambasador al României în Emiratele Arabe Unite. După cum afirmă fostul adjunct al directorului Direcției de Informații Externe (DIE) din perioada comunistă, Ion Mihai Pacepa
Niculaie Goia () [Corola-website/Science/311509_a_312838]
-
Gărzii Naționale de Mediu” (iunie 2001 - aprilie 2002). În perioada aprilie 2002 - iunie 2004, generalul (r) Niculae Spiroiu a îndeplinit funcția de Înalt Comisar în cadrul Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO). Din mai 2005, el este Director Executiv la Consiliul Euro-Atlantic România, Casa NATO. Generalul Spiroiu este membru fondator și membru al următoarelor organizații neguvernamentale: Eurodefence-România, Eurrisc, Casa NATO, Dacia Revival International Society - New York (prim consilier), Propatria, Fundația Colegiului Național de Apărare etc. De asemenea, a îndeplinit pentru o perioadă și
Niculae Spiroiu () [Corola-website/Science/304801_a_306130]
-
Predoiu deține funcția de șef de direcție în cadrul SIE, conducând pe rând următoarele departamente: combaterea crimei organizate (2000-2004), antiterorism (2002-2003) și apoi protecție internă (2003-2004). Urmează în această perioadă o serie de programe de pregătire specifică organizate de servicii partenere euro-atlantice (2000-2003), în urma cărora este înaintat la gradul de colonel (2002) și general de brigadă - cu o stea (2004). După o scurtă perioadă (2004-2005), în care a fost șef direcție generală (contraspionaj și protecție internă), generalul Silviu Predoiu a fost numit
Silviu Predoiu () [Corola-website/Science/304818_a_306147]
-
Muzicologie”," precum și 2 articole de critică de artă plastică în săptămânalul "„România literară”;" ● 18 comunicări susținute la sesiuni/simpozioane de istorie culturală organizate de universități, muzee sau inspectorate de cultură județene. ● R.Homescu: " Poziția României și integrarea ei în structurile euro-atlantice: propuneri" "pentru garantarea securității în Europa," discurs (în franceză și engleză ) publicat în: "Compte Rendu Officiel" "Nr.5", Assemblée U.E.O., Paris, 5 iunie 1991; ● 3 conferințe susținute la (1) Dept.de Studii Politice și Relații Internaționale, Universitatea din Țel
Radu Homescu () [Corola-website/Science/305285_a_306614]
-
democratice din Bulgaria sunt legate de data de 10 noiembrie 1989. Procesul de colaborare politică și spirituală a Bulgariei cu alte popoare Europene a dobândit noi dimensiuni începând cu schimbarea democratica din 1989 și mai ales cu integrarea în structurile Euro-Atlantice. În 2 iulie 1989 a avut loc în catedrala din Vrața, oficierea liturghiei pontificată de Sanctitatea Sa Maxim, Patriarhul Bulgariei, iar cu ocazia aniversării a 250 de ani de la nașterea Sf. Sofronie Vraceanski, s-a dat citire Pastoralei Sinodului Bisericii Ortodoxe
Biserica Ortodoxă Bulgară () [Corola-website/Science/305376_a_306705]
-
problema coridoarelor europene de transport, dar ascund și un conflict economic legat de exportul de electricitate spre Turcia și Grecia. O altă cauză identificată de cei doi ar fi fost rivalitatea diplomatică generată de aspirațiile României și Bulgariei de integrare euro-atlantică. La începutul anului 2000, Uniunea Europeană, prin intermediul lui Bodo Hombach, coordonatorul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, a început să se implice mai puternic pentru soluționarea disputei româno-bulgare. Pe data de 25 martie 2000, într-o vizită făcută la Arad
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
resurselor de expertiză în aceste domenii, a pregătirii unor specialiști pentru domeniul public, în sectoarele critice ale gestiunii proceselor economice, politice și sociale la nivel național și local, în condițiile reformei și ale strategiei de integrare în structurile europene și euro-atlantice. Un rol important în organizarea Departamentului că o structură modernă, dinamica a revenit primului Program Tempus în domeniul Studiilor Europene, desfășurat în cadrul sau începând cu 1991. Programul a permis desfășurarea unor semestre de studiu la universitățile partenere, precum și schimburi de
Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană din cadrul Școlii Nationale de Studii Politice și Administrative () [Corola-website/Science/319421_a_320750]
-
februarie 1991, Biroul Lărgit al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei ia hotărârea să acorde României statutul de invitat special. În plan extern, ca Prim-ministru, Petre Roman s-a manifestat cu claritate pentru strângerea legăturilor României cu țările din spațiul Euro-Atlantic. În iunie 1990 a transmis Secretarului general al NATO solicitarea de a stabili relații directe cu România și de a agrea acreditarea unui ambasador român pe lângă Comandamentul general al NATO. La 22 octombrie 1990 semnează Acordul comercial și de cooperare
Petre Roman () [Corola-website/Science/297339_a_298668]
-
nu suplinește un vocabular politic care să adreseze provocările reale ale secolului 21. Realizată în situația imperială, cultura națională a favorizat crearea unor circuite de schimb și a unor fluxuri de informație care o leagă (cu lanțuri) de metropolele lumii euro-atlantice, ignorând în același timp experiența similară a vecinilor săi sau a tovarășilor de peste mări și oceane. Este motivul pentru care experiența decolonială a continentului sud-american sau a Indiei nu a pătruns decât firav în practica organizațională de la noi. Prin deregularizare
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
a ideii de democrație și stat național - cum indică Boris Buden - Revoluțiile est-europene au fost interpretate ca duble dovezi atât ale înapoierii politice ale acestor societăți cât și ale aspirației și dorinței de a deveni cum trebuie, adică aidoma lumii euro-atlantice. Cu alte cuvinte, Revoluțiile au fost etichetate în discursul hegemonic al liberalismului anti-comunist ca niște evenimente rușinoase ce atestă ideea conform căreia istoria e importantă și tragică doar când se întâmplă la centru, iar atunci când are loc la periferie este
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
ce reproduce și multiplică aversiunea față de Celălalt. Colonialitatea funcționează astfel încât dorința de a deveni asemenea occidentalului caută ocazii de a mima această transformare. Întrebarea „să primim sau nu refugiați?” devine astfel o ocazie de a manifesta autoritatea decizională specifică lumii euro-atlantice, acea putere de a decide viața sau moartea altora. Flatată de această poziție, o societate periferică poate răspunde cu un generos și paternalist „da” sau cu un dur „nu”. Refuzul refugiatului este însă alegerea ce asigură disocierea fără echivoc de
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
Europa măreață și glorioasă și cum să o legăm de istoriile reale - însă pierdute prin amnezia colonială - ale rezistenței în fața cooptării imperiale. Aceste istorii sunt de aici și de la alte, multe, margini la care se alătură politici și culturi subterane euro-atlantice ce au creat, la rândul lor, rezistență în fața logicii coloniale ale propriilor societăți. Haideți să vedem Europa doar ca o însăilare de iluzii ce, amăgind, produce nedreptăți de nesuportat și să relansăm ideea colectivității - în detrimentul ideii de națiune și europenitate
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
Comerțului, în 2004 ea a devenit membră a NATO iar din 2007 face parte din Uniunea Europeană. Liderii României postdecembriste au făcut declarații publice în ceea ce privește strângerea relațiilor cu alte țări europene și, de asemenea, în ceea ce privește ajutorul dat acestora în procesul integrării euro-atlantice, în special în cazul Moldovei, Ucrainei și Georgiei. Liderii români au declarat public în mai multe ocazii că se așteaptă ca într-o perioadă de aproximativ 10 ani, toate țările democratice postsovietice din Europa Răsăriteană și din Caucaz să acceadă
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
județ. Piața imobiliară orădeană a cunoscut în ultimii ani o creștere accelerată ajungând la cote relativ identice cu piețele imobiliare din București, Brașov și Timișoara. Trendul ascendent s-a accelerat odată cu invitația primită de România de a adera la structurile euro-atlantice. Oradea dispune de Aeroportul Internațional Oradea, ce deservește companii aeriene interne și externe, fiind principala poartă de intrare în țară din zona nord-vestică. În prezent de pe Aeroportul Internațional Oradea compania Tarom efectuează zboruri interne zilnice catre Aeroportul Internațional Henri Coandă
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
capacității Alianței de a-și asumă noi roluri și misiuni în domeniul prevenirii conflictelor și gestionării crizelor, intensificării eforturilor împotriva proliferării armelor de distrugere în masă și menținerii capacității de apărare colectivă Contribuția Alianței la securitatea și stabilitatea întregii zone euro-atlantice prin extinderea și intensificarea cooperării cu statele membre NATO. A fost al doilea după 1991, fiind desfășurat la Roma pentru a confirmă scopul esențial al Alianței de apărare colectivă a valorilor democrației, a drepturilor omului și a legiilor. A oferit
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord () [Corola-website/Science/296611_a_297940]
-
NATO consituie organismul operațional al NATO. România a solicitat formal aderarea la NATO în 1993. Un an mai târziu, România a fost primul stat care răspunde invitației lansate de NATO de a participa la Parteneriatul pentru Pace, program destinat cooperării euro-atlantice în materie de securitate, cu rol major în procesul de includere a noi membri în NATO. În aprilie 1999, NATO a lansat Planul de acțiune în vederea admiterii de noi membri (Membership Action Plan - MAP). În cadrul acestui mecanism, România și-a
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord () [Corola-website/Science/296611_a_297940]
-
procesul de dezvoltare a unor legături strânse instituționale și neprotocolare între acestea. Implementarea s-a realizat pe baza unor planuri de lucru, inițial stabilite anual, însă începând din 1995, acestea au cuprins perioade de câte doi ani. Consiliul pentru Parteneriat Euro-Atlantic a dus procesul mai departe, fiind un plan de acțiune că baza a viitoarei sale strategii de lucru. În 1991, au participat statele membre NATO și nouă state post-sovietice din Europa Centrală și de Est. În martie 1992, cele 11
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord () [Corola-website/Science/296611_a_297940]
-
În martie 1992, cele 11 state aflate pe teritoriul fostei URSS, formează Comunitatea Statelor Independente. În 1992 apar Georgia și Albania (care în 2009 adera la NATO). Până în 1997, Consiliul de Cooperare Nord-Atlantic a fost înlocuit de Consiliul pentru Parteneriat Euro-Atlantic, iar numărul statelor partenere de cooperare s-a extins la 22. Au apărut probleme regionale care au luat amploare în Moldova sau Georgia, izbucnind violente odată cu escaladarea tensiunilor, precum și în interstatele fostei Iugoslavii care puteau compromite realizarea unui nou mediu
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord () [Corola-website/Science/296611_a_297940]
-
Consiliul de Cooperare Nord-Atlantic-NACC și altor state prezente la Conferință pentru Securitate și Cooperare în Europa. Sunt elaborate programe individuale de parteneriat prin care fiecare partener își asumă activitățile elaborate în comun. Toți membrii PfP sunt membrii ai Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic și asigura cadrul general al cooperării NATO și statele partenere. Programul cuprinde cooperarea în probleme de apărare, creșterea stabilității, diminuarea amenințărilor la adresa păcii și relații de securitate de cooperare practică și angajamentul față de principiile democratice. Documentul cadru al PfP a
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord () [Corola-website/Science/296611_a_297940]
-
de acțiune pe 2 ani, se axeaxa pe consultări și cooperare în problemele legate de securitate și politică, jucând un rol important că for consultativ în cadrul războiului din Kosovo și susținând seminarii în Georgia, Lituania, Slovacia, Bulgaria și Uzbekistan. Centrul Euro-Atlantic de Coordonare a Măsurilor împotriva Dezastrelor a fost creat în 1998 destinat crizei refugiaților din Kosovo și ajutorului umanitar în Ucraina. La Sintra, în 1997, NACC este urmat de EAPC.Se reunește într-un forum care asigura consultări și cooperări
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord () [Corola-website/Science/296611_a_297940]
-
de la Washington (1999) s-au dezbătut: "Către un Parteneriat pentru secolul XXI - Parteneriatul Extins și mai Operativ", EAPC a jucat un rol important că forum consultativ pentru criză din Kosovo. O realizare importantă a EAPC a constituit-o înființarea Centrului Euro-Atlantic de Coordonare a Măsurilor împotriva Dezastrelor (EADRCC) care : Din 1991 se inițiază cooperare în cadrul Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică. În 1994, Rusia s-a alăturat programului Parteneriatului pentru Pace și a fost de acord să continue "lărgirea și îmbunătățirea dialogului și
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord () [Corola-website/Science/296611_a_297940]
-
Bulgaria a fost printre țările fondatoare ale OSCE în 1975. A aderat la NATO la 29 martie 2004, a semnat tratatul de aderare la Uniunea Europeană la 25 aprilie 2005, și a devenit membru al Uniunii la 1 ianuarie 2007. Integrarea euro-atlantică a devenit o prioritate pentru Bulgaria după căderea comunismului, deși conducerea comunistă dorea și ea părăsirea Pactului de la Varșovia și aderarea la Comunitățile Europene încă din 1987. Relațiile Bulgariei cu vecinii sunt în general bune, după 1990. Țara joacă un
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
în zona majoritar albaneză a țării. Cu toate acestea, s-a stabilit ulterior un dialog între Uniunea Democrată pentru Integrare și partidul VMRO-DMPNE în încercarea de a discuta divergențele dintre cele două părți și pentru a sprijini aspirațiile europene și euro-atlantice ale țării. După alegerile parlamentare anticipate din 2008, VMRO-DPMNE și Uniunea Democrată pentru Integrare au format o coaliție de guvernare în Macedonia. În aprilie 2009, alegerile prezidențiale și locale din țară s-au desfășurat în mod pașnic, ceea ce a fost
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
în locul președintelui Rexhep Meidani. Alegerile legislative din iulie 2005 l-au adus pe Sali Berisha, fost membru al Partidului Comunist, înapoi la putere în fruntea Partidului Democrat. Actualul președinte Bamir Topi a fost ales de parlament în iulie 2007. Integrarea euro-atlantică a Albaniei este scopul principal urmărit de guvernele post-comuniste. Aderarea Albaniei la UE este considerată și ea una din prioritățile Comisiei Europene. Albania, împreună cu Croatia, a aderat la NATO la 1 aprilie 2009, ele devenind al 27-lea și al
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]