977 matches
-
transmite trăsături importante ale fiecărui curent în parte, caracteristici care le pot contura o imagine (chiar dacă nu statică, ci în mișcare și nefinalizată). De altfel, aceste așezări opozitive ale modernismului și postmodernismului au fost destul de contestate; S. Connor observă ierarhia evaluativă implicită a schemei tabelare a lui Hassan, în care modernismul devine eticheta unui trecut obtuz, dominat de ideea totalitaristă a puterii absolute, în timp ce postmodernismul este descris numai prin trăsături dezirabile și seducătoare. Linda Hutcheon remarcă aceeași preferință explicită a lui
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
zauberisch aus der Einsicht in das Falsche der Bindungen die Erkenntnis der Wahrheit sich schwang.“ Conceptul este kantian, iar Benjamin ajunge să aducă o serie de obiecții teoriei romantice tocmai din această perspectivă. Pentru Schlegel, exercițiul critic nu este unul evaluativ, al unui subiect care se poziționează în raport cu opera de artă, ci este o dezvoltare a operei ca atare, o actualizare a potențialităților ei speculative. „Mediul reflecției“ este arta văzută ca formă a Absolutului, ca formă infinită, iar critica unei opere
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
dezvoltarea gândirii critice a elevilor, pe similarea (coordonator), Învățământul românesc azi, competențelor argumentative și a capacităților de comunicare dialogată. Reforma curriculară, demarată în învățământul preuniversitar românesc a fost însoțită de o reformare a sistemului de evaluare. Preocupările deosebite privind procesele evaluative au fost generate, pe de o parte, de nevoia de a compatibiliza învățământul românesc cu cel european, iar pe de altă parte, de a conștientiza rolul esențial al evaluării în activitatea didactică. Obiectivele principale ale reformei evaluării au fost prezentate
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
realizarea unor experimente de laborator; * investigații, proiecte de cercetare; * eseuri nestructurate și structurate; * referate, portofolii. Înființarea Serviciului Național de Evaluare și Examinare în februarie 1998 și structurarea pe semestre a anului școlar, începând cu 1998/1999, a urmărit redimensionarea procesului evaluativ. Serviciul Național de Evaluare și Examinare are atribuții în domeniul inițierii și implementării reformei sistemului național de evaluare a rezultatelor școlare. Pornind de la necesitatea profesionalizării evaluării curente și sumative, SNEE a elaborat Evaluarea în învățământul primar. Descriptori de performanță este
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
vedere al conținutului, discursul religios în mass-media are o evoluție. În dialogul purtat cu teleastul Titi Dincă în mai 2007, pe tema evoluției comunicării teologice în spațiul media, Domnia sa opina: "Limbajul a trecut de la un limbaj catehetic la un limbaj evaluativ, după aceea a trecut prin faza unui limbaj intelectualist, fiecare încercând să explice într-un anumit fel religia. Acum avem succes cu Universul Credinței pentru că eu tot timpul am crezut într-o rețetă, și anume: un material religios trebuie să
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
bătu" [P2] t2 "știu" [P3] t3 "deschise" [P3'] t4 "evită" [P4] t5 "căzu" [P4'] t6 "se rostogoli" [P5] t7 "îl imobiliză" Mai mult ca perfectul (MMCP) din [P6] induce o viziune retrospectivă asupra povestirii: este vorba de o propoziție tipic evaluativă care oferă o relectură a povestirii sub formă de "morală". [P1] este elementul declanșator al povestirii în care actorul A1 nu este identificat, nici numit: CINEVA, singurul predicat care îl definește pe A1 este un predicat funcțional (a face): "bătu
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
situație" (1989, p. 180). Cu alte cuvinte, organizarea ierarhizată a propozițiilor nu este întîmplătoare, ci orientată argumentativ în funcție de un scop. Cu atît mai mult pentru paratextul editorial: astfel, dimensiunea configurațională a descrierii este adesea legată de frecvența vocabularului axiologic (enunțuri evaluative, adjective afective...). Însă orientarea descrierii către o concluzie poate fi asigurată și de alți termeni asupra cărora vom reveni. Să analizăm prima frază din prezentarea cărții: (1) [P1] Cele două admirabile povestiri care alcătuiesc această carte sînt printre cele mai
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
întîmplării (rezumat eliptic, deoarece întrebarea finală va rămîne fără răspuns). Rezumatul este o practică scripturală foarte obișnuită pentru ultima copertă: are o logică descriptivă prin faptul că spune totul pas cu pas. De regulă, el este scurt, niciodată "pur" (remarci evaluative...), centrat pe tematică. De fapt, el nu reduce niciodată în totalitate povestea în ansamblul ei: înainte de toate este vorba de felul în care se pune problema și se incită la lectură; subliniem că alegerea textului (a rezumatului) are loc în funcție de
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
european care a trăit în Africa nu a scris-o despre acest continent. Superlativele nu lipsesc pentru a descrie această carte. Putem vorbi chiar de o inflație de adjective alese pentru a prezenta cartea din punct de vedere promoțional. Adjectivele evaluative reflectă subiectivitatea enunțătorului: după C. Kerbrat-Orecchioni, sînt subiective "în măsura în care reflectă anumite particularități ale competenței culturale și ideologice a subiectului vorbitor" (1980, p. 94). KAREN BLIXEN Ferma mea africană "Am avut o fermă în Africa la poalele Ngong. Ecuatorul trecea prin
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
elementele esențiale și putem cere vorbitorului să facă un rezumat; 49 ¾ să punem întrebări și să reformulăm cu cuvintele noastre, ideile vorbitorului; ¾ să luăm notițe pentru a nu uita ceva; ¾ să repetăm ce am auzit și să rezumăm. bă Ascultarea evaluativă Ascultarea evaluativă corespunde vorbirii cu intenția de a influența pe cineva. Pentru perfecționarea ascultării evaluative trebuie : ¾ să căutăm informațiile necesare înainte de a ne spune părerea; ¾ să nu dăm atenție apelurilor emoționale ce pot influența luarea unei hotărâri. că Ascultarea empatică
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
și putem cere vorbitorului să facă un rezumat; 49 ¾ să punem întrebări și să reformulăm cu cuvintele noastre, ideile vorbitorului; ¾ să luăm notițe pentru a nu uita ceva; ¾ să repetăm ce am auzit și să rezumăm. bă Ascultarea evaluativă Ascultarea evaluativă corespunde vorbirii cu intenția de a influența pe cineva. Pentru perfecționarea ascultării evaluative trebuie : ¾ să căutăm informațiile necesare înainte de a ne spune părerea; ¾ să nu dăm atenție apelurilor emoționale ce pot influența luarea unei hotărâri. că Ascultarea empatică Ascultarea empatică
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
să reformulăm cu cuvintele noastre, ideile vorbitorului; ¾ să luăm notițe pentru a nu uita ceva; ¾ să repetăm ce am auzit și să rezumăm. bă Ascultarea evaluativă Ascultarea evaluativă corespunde vorbirii cu intenția de a influența pe cineva. Pentru perfecționarea ascultării evaluative trebuie : ¾ să căutăm informațiile necesare înainte de a ne spune părerea; ¾ să nu dăm atenție apelurilor emoționale ce pot influența luarea unei hotărâri. că Ascultarea empatică Ascultarea empatică se referă la vorbirea cu intenția de a acorda sprijin. Pentru o bună
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
o pagină (microplan de studiu individuală; bă o citire analitică (de înțelegere în profunzime cu un ritm lent și concentrat la maxim, în care să desprindeți ideile fiecărui capitol, subcapitol, paragraf, ipoteze, principii etc.Ă; că o lectură analitico-sintetică și evaluativă sau de consemnare (rezumare, conspectare, luare de notițe, elaborare de fișe de studiu individuală; 54 dă o repetiție pe baza de recunoaștere (repetați materialul parcurs, ajutat de conspectă; eă o repetiție pe bază de reproducere (repetiție fără conspectă; fă o
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
singură secvență. În acest caz trebuie să luăm totuși în considerare două situații reprezentative: * Textul nu prezintă decât o secvență. În acest caz, nu putem vorbi decât de o cvasi-omogenitate, în măsura în care, într-o povestire minimă, de exemplu, propoziții descriptive și evaluative apar adesea alături de propoziții narative (așa cum vom vedea în capitolul 2); dacă într-o descriere nu apar astfel de intruziuni, nu de puține ori însă se întâmplă să găsim în ea propoziții evaluative sau chiar un plan de text argumentativ
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
povestire minimă, de exemplu, propoziții descriptive și evaluative apar adesea alături de propoziții narative (așa cum vom vedea în capitolul 2); dacă într-o descriere nu apar astfel de intruziuni, nu de puține ori însă se întâmplă să găsim în ea propoziții evaluative sau chiar un plan de text argumentativ, cu rol de organizare a diferitelor momente ale secvenței. * Sau, mai mult, textul e format dintr-un anumit număr (n) de secvențe de același tip (toate narative, de exemplu). În acest moment putem
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fi definită ca fiind narativă sau descriptivă sau de altă natură, decât în lumina dublului joc al caracteristicilor gramaticale și al inserției acesteia într-un cotext, într-o succesiune de propoziții pe care interpretantul le leagă între ele. O propoziție evaluativă ca cea din exemplul (17) nu poate fi interpretată fără a lua în considerare cotextul. La fel se întâmplă cu toate propozițiile construite cu perfectul simplu care impun o succesiune de alte forme la perfect simplu sau un imperfect ce
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de lectură, evenimentele din lumea reală se interpun, iar tot ceea ce numim ansamblu, totalitate, se distruge într-o clipă" (1951: 986). Pe baza tuturor acestor observații, devine posibilă completarea prototipului secvenței narative de bază printr-un model care integrează macro-propoziția evaluativă finală (sau "morala" = Pn Ω) care dă în mod explicit sau nu și, în funcție de genurile narative, mai mult sau mai puțin ușor deductibil, plecând de la indicii ce trebuie decriptate de către cititor sensul configurațional al secvenței: Scriitorii pun clar în evidență
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fizic absent" (1981: 292). Consecințele acestei atenții speciale acordate destinatarului povestirii (co-enunțiator de fapt) sunt considerabile pentru domeniul naratologiei. Regăsim la Bathin esența ideii care va sta la baza teoriilor lui W. Labov și J. Waletzky (1967, 1972), în ceea ce privește propozițiile evaluative: "Astfel, orice enunț (discurs, conferință etc.) este conceput în funcție de un auditor, adică de posibilitățile sale de înțelegere și de a da un răspuns nu un răspuns imediat, bineînțeles, deoarece nu se cuvine să întrerupem un orator sau un conferențiar cu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sale de înțelegere și de a da un răspuns nu un răspuns imediat, bineînțeles, deoarece nu se cuvine să întrerupem un orator sau un conferențiar cu observațiile noastre personale, ci, în funcție de acordul său, de refuz sau, altfel spus de percepția evaluativă a auditorului, pe scurt, în funcție de auditorul celor enunțate" (Todorov, 1981: 292). Naratologia modernă a avut nevoie de mult timp pentru a ține seama de astfel de ipoteze care dinamitează, într-un fel, unitatea monologică a povestirii. Din această perspectivă, W
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Acest exemplu contrastează cu povestirea unui palavragiu pe care o regăsim în Belle du seigneur de Albert Cohen. În acest text, mișcările de anticipare ale reacțiilor auditoriului, modul de a alipi în corpul povestirii un ansamblu de propoziții descriptive și evaluative lasă în suspensie cursul evenimentelor și contrastează cu discursul lapidar din Les Justes sau neputința naratorului din Ni les ailes ni le bec. Odată cu abordarea pragmatică și textuală, schimbarea majoră din domeniul naratologiei are loc într-o dublă direcție: pe
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
extraordinar! Te cred și eu că-i minunat! Îți dai seama, aterizat dintr-o dată în secția A! [...] Albert Cohen, Belle du seigneur, Gallimard, 1968: 90-91. Spre deosebire de povestirea lui Camus, acest pasaj amplu din Belle du seigneur este saturat de digresiunile evaluative ale personajului-narator și de parantezele comentarii ale naratorului-autor. Poate fi divizat totuși în două secvențe, în funcție de același procedeu al inserției pe care-l regăsim în Cei drepți de Camus. Din lipsă de spațiu, mă voi rezuma la detalierea decupajului narativ
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pe de o parte, continuarea lui 28, pe de altă parte) care au drept agent S1 și pacient S2, predicatele (a lua) și (a mânca) sunt completate printr-o localizare spațială: "în fundul pădurii". Versul 29 poate fi considerat o propoziție evaluativă a lui Pn4. Conform modelului prescris mai sus, putem spune că Situația finală Pn5 (eliptică aici) poate fi dedusă cu ușurință din Pn4, un final care inversează practic predicatul inițial [S1 viu] și [S1 mort]. În Pn4, lipsa (foamea din
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
un text este compus, de cele mai multe ori, din secvențe eterogene, și secvența narativă presupune prezența unor propoziții descriptive (în Pn1, mai ales, și în Pn3 care nu este, în general, decât o descriere de acțiuni, dar și a unor propoziții evaluative sau, mai mult, a unor secvențe dialogale mai mult sau mai puțin dezvoltate, care au funcția de a complica structura compozițională a secvenței. În stadiul actual al cercetării noastre, credem că suntem în măsură să enumerăm o serie de mărci
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
descriptive dezvoltate la nivelul 2, 3, 4 etc.): Este necesar să subliniem aici complementaritatea celor două componente ale procedeului de aspectualizare: dacă alegerile operate de către descriptori sunt restricționate datorită efectului urmărit, alegerea proprietăților (PROPR) impune, la rândul său, problema orientării evaluative (argumentative) a oricărei descrieri. Adjectivele selecționate pot fi relativ neutre: afirmația că o minge este rotundă sau galbenă, de exemplu, nu este nevoie să fie asumată neapărat de către descriptor. Nici a spune despre un personaj că este căsătorit sau celibatar
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
calificându-l drept mare sau mic, frumos sau urât, zvelt sau slab, emoționant sau cu caracter, aceasta implică o alegere și luarea în considerare a unei scări de valori pe care descriptivul a ales-o drept reper. Astfel de adjective evaluative, care implică o judecată de valoare etică sau estetică și prin care se arată deci o asumare enunțiativă (modus-ul care se asociază dictum-ului) se numesc adjective axiologice 21. Valoarea axiologică a unor adjective, precum "primitor" și "direct" este relativ comună
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]