1,482 matches
-
-l reprezenta În chip de Napoleon, pe Satanovski. Apoi Își amintea cum, intrând În criptă, se Întinseseră toți trei dezbrăcați la piele, plini de confeti și de frișcă, el În dreapta, femeia la mijloc și inginerul la stânga (probabil că Bikinski se evaporase undeva pe drum), fumând dintr-o țigară de foi și bând din aceeași sticlă de șampanie. Acum Își aducea aminte și de rămășag: puseseră la bătaie un milion de lei că vor putea sta așa, Întinși unul lângă altul, fără ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
se legănau În văzduhul limpede, luminat de razele unei luni imense, sinilii. Trupul său, contorsionat de bătaia vântului, când se lungea, când se apleca la pământ. Oliver gemea, urla, Încercând să-și țină frunzele lipite de corp... Femeia-șarpe, care se evaporase din salon, urmărindu-l din umbră pas cu pas, se Încolăcea acum de gâtul lui, susurându-i șoapte ispititoare la ureche. Masterandul Însă nu se mai lăsa ca altădată dus de nas de mofturile unei femei care Încerca să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Cravata șerpuiește legată de rever. „Rever, revolver, rever... Ce-ar fi să fac o reverență! Cui? Propriului meu eu... Dar eul meu nu mai e al meu. Eul meu s-ar risipi, odată cu strigătele, În alte euri care s-au evaporat În aer”, gândește Noimann și gândurile Îi ies din cap și se agață de păienjeniș... Lilith, Lilith... „Eu și cu Lilith am fost totuna. Un singur corp, patru picioare, patru brațe, patru sfârcuri și două spinări, când deasupra, când dedesubt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
fața. Totul e neted, jilav. Asudat. Unde i-au dispărut trăsăturile? Trăsăturile s-au agățat de păienjeniș. Medicul Își privește cu atenție mâinile. Și mâinile sunt la fel de netede ca și chipul. Linia norocului, linia vieții, linia inimii i s-au evaporat din palmă. Atârnă acum, ca niște cabluri, deasupra copacilor stufoși. Șiruri de păsări s-au așezat pe ele, ciripind de zor. Palmele plutesc lungindu-se pe trotuar. Degetele se-agață de burlane. „Lilith! Lilith!” Noimann-cel-de-sticlă lunecă peste un Noimann-care-curge. Mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Degete grăsulii ce beau bere la halbă și mănâncă mititei și cârnăciori dați prin muștar pe terasa cârciumii Corso. „Unde-i Bikinski? Unde e Lawrence? Unde e inginerul Edward Satanovski? Unde e domnișoara Fundyfer?Unde au dispărut? Încotro s-au evaporat cu toții? De ce nu se află aici?” Zadarnic, zadarnic. Totul e mort, totul e stins, acoperit de pânze de păianjen, pentru totdeauna... „Lilith, Lilith? Încotro ai plecat? Umed ca un limax, mă târâsc pe străzi În căutarea ta... Lilith, Lilith...” Degete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
nebunie. Crește, crește și nu se mai opește din crescut... Dar o să vină și timpul când o să Înceapă să scadă. Acest balon umflat care-i materia trebuie să facă odată și odată fâs... Un fâs prelung și totul s-a evaporat ca și cum n-ar fi fost nimic. Și totuși, nimic nu se evaporă aiurea. Pe undeva rămâne o drojdie, un lest. E ca la mahmureală. Alcoolul s-a dus, dar visele rămân. Așa și-aici. Fâsul s-a evaporat În neant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
vină și timpul când o să Înceapă să scadă. Acest balon umflat care-i materia trebuie să facă odată și odată fâs... Un fâs prelung și totul s-a evaporat ca și cum n-ar fi fost nimic. Și totuși, nimic nu se evaporă aiurea. Pe undeva rămâne o drojdie, un lest. E ca la mahmureală. Alcoolul s-a dus, dar visele rămân. Așa și-aici. Fâsul s-a evaporat În neant. Dar În urma lui tot rămâne ceva. Și după un timp vezi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
s-a evaporat ca și cum n-ar fi fost nimic. Și totuși, nimic nu se evaporă aiurea. Pe undeva rămâne o drojdie, un lest. E ca la mahmureală. Alcoolul s-a dus, dar visele rămân. Așa și-aici. Fâsul s-a evaporat În neant. Dar În urma lui tot rămâne ceva. Și după un timp vezi că Începe să fâsâie din nou. E ca la hocus-pocus. Pocnește din degete și-am apărut. Mai face o mișcare și-am dispărut... trăim ca-ntr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
e s-o facă să vorbească. Până la urmă, tot ea se dezmetici prima. Sări În picioare, Își trase o pereche de pantaloni și o bluză direct pe piele, puse altă apă pe reșou pentru cafea (cea de mai Înainte se evaporase) zâmbi și se Întoarse cu spatele pentru că ghicise că lui Îi e rușine să se Îmbrace sub privirile ei. Își aprinse o țigară și, În timp ce le tot se mai Încurca În nasturii cămășii, nu nimerea adică butonierele, Începu să povestească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
brutalizat verbal sau fizic sunt total dizolvate, curățate de razele de lumină alb strălucitoare. Toate temerile noastre, legate de a nu fi răniți de ceilalți sau tendințele de a-i ataca pe ceilalți sunt toate făcute să dispară, să se evapore. La final, după ce am curățat perfect toată sala, lăsăm ca lumina alb strălucitoare ce se revarsă permanent din creștet, în valuri, să inunde spațiul inimii și să se reverse din acesta în sute de raze de lumină, în întreaga încăpere
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
ce provoacă stări de agitație și de confuzie mentală, nevoia exagerată de a avea o familie sunt total dizolvate, curățate de razele de lumină alb strălucitoare. Toate preocupările noastre excesive legate de sexualitate sunt toate făcute să dispară, să se evapore. La final, după ce am curățat perfect toată sala, lăsăm ca lumina alb strălucitoare ce se revarsă permanent din creștet, în valuri, să inunde spațiul inimii și să se reverse din acesta în sute de raze de lumină în întreaga sală
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
din partea mea. Și duși au fost, Încântați, fără Îndoială, că reușiseră să scape. M-am Întors și am văzut că mai rămăseseră numai câțiva oameni pe trotuar, care vorbeau la mobil, aparent nepăsători dacă mai intră sau nu. Mulțimea se evaporase pur și simplu și mi se permitea În sfârșit să intru. —Vai, mersi. Mi-ai fost de mare ajutor, am spus, trecând pe lângă silueta masivă a paznicului și prin cordonul de catifea pe care-l dăduse la o parte. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
important, nu oferea voluntar nici un fel de explicație. —Plimb câinele. Iau aer proaspăt. Știi tu, chestiile obișnuite, am spus eu, dându-mi seama că par destul de defensivă. Pentru un motiv sau altul, abilitățile mele de a face conversație politicoasă se evaporaseră pur și simplu. Da, și eu la fel, spuse el, intimidat și ușor jenat. Când a devenit clar că nici unul dintre noi nu reușea să găsească nimic altceva de spus, am extras-o pe Millington din poala lui Sammy, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
buni amici ai mei și e petrecerea lui. Trei mese sunt de căcat. Vreau șase mese, fiecare cu câte două sticle, pentru Început și toată lumea să intre. Acum. Am văzut că Sammy Își terminase conversația și am Încercat să mă evapor din față cât mai discret, ca să mă pot pierde În mulțime; eram disperată să nu mă vadă cu Philip. Peste tot În jurul meu, oamenii butonau la celulare, sunând pe oricine și pe toată lumea care l-ar putea convinge pe paznic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
singur comentariu răutăcios despre lipsa cărnii sau despre abundența de mâncare naturală, dar asta mai degrabă pentru că nici n-am observat. Toate grijile mele În legătură cu potențialul penibil al situației În care Sammy stă la aceeași masă cu părinții mei se evaporaseră până când am terminat salata de paste. Sammy strălucea datorită laudelor constante cu care era scăldat din toate părțile și devenise vorbăreț și fericit așa cum nu-l mai văzusem niciodată. Înainte să-mi dau seama ce se Întâmplă, strângeam singură masa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
cinele. Un mulatru gras, într-un costum cu revere late, veni la bar, arborând zâmbetul servil destinat autorităților. Mulatrul zise: — Credeam că-i știu pe toți băieții de la secție. Danny spuse: — Sunt de la Departamentul Șerifului. West Hollywood. Zâmbetul mulatrului se evaporă. — De regulă avem de-a face cu Șapte-Șapte, domnu’ șerif. — De data asta e treaba comitatului. — Da’ nu e teritoriu’ comitatului. Danny își propti cu degetul mare în spatele mulatrului și îi făcu semn spre spoturile minuscule. — Ai niște alcool fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pe Marty Goines? — Pot să-ntreb. — Fă-o. Nu te deranjează? Femeia dădu ochii peste cap, desenă în aer semnul dolarului și arătă spre decolteu. Danny își simți mâinile strângând marginea tejghelei și mirosi alcoolul de azi-noapte, care i se evapora prin piele. Era cât pe ce să explodeze, dar își aminti că era pe teritoriul municipalității și pe lista neagră a șefului. Se căută prin buzunare și scoase o bancnotă de cinci dolari, pe care o trânti pe tejghea. — Fă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
fișe de interogare pentru toți cei găsiți pe stradă după 10 seara - ora cea mai probabilă la care iubitorul de wolverine umbla prin zonă. Dacă acele fișe mai existau... Danny răvăși întreaga arhivă, aruncând cutiile goale. Alcoolul de la prânz se evaporă din el odată cu transpirația. I se lipiră de piele pânze de păianjen și se murdări cu mucegai și fecale de șoareci. Găsi o cutie marcată cu „FI ’41-’43”, frunzări câteva fișe și descoperi cu surprindere că erau aranjate cronologic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cu o forță care depășea cu mult puterea lui Uzun Hassan. Cel mai ciudat lucru dintre toate, Însă, era dispariția călătorului cu ochi albaștri. Două zile la rând fusese semnalat În interiorul caravanei, iar Într-o noapte pur și simplu se evaporase. În zori, semnalele iscoadei Oilor Albe anunțau dispariția. Oamenii lui Uzun Hassan fuseseră nevoiți să oprească grupul de negustori și să verifice fiecare călător. Nu, omul căutat nu se mai afla acolo. Urmaseră trei zile de goană prin stepele fostului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
rochii viu colorate. Știa că orașul va fi un loc teribil, dar abstract vorbind, grozăvia lui i se prezenta ca o provocare excitantă, căreia trebuia să-i faci față strângând din dinți și spunând rugăciuni, o provocare care se va evapora în fața dârzeniei ei scoțiene, transformându-se într-un răsărit creștin armonios, cu muncă grea și fețe tuciurii, zâmbitoare, strălucind în lumina Domnului. Hamalii de la Apollo Bunder, sutele de cerșetori care o trăgeau de rochia albă de bumbac, căldura insuportabilă, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pământul sub picioarele lor este ars de soare și crăpat la suprafață. De pe șaua sa care se balansează, Jonathan se uită cu ochii pe jumătate închiși prin căldură la lumea care pare a fi permanent pe punctul de a se evapora. Treptat, nivelul solului se ridică și se întrerupe într-un strat de bolovani și piatră rotundă. Trec prin gâtul unei văi, urmând cursul secat al unui râu. Stâncile abrupte se ridică de o parte și de cealaltă, unde tufișuri noduroase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
visezi doar la legumele proaspete din piață. — Cum pot să pretind că sunt excitată când nu sunt? — Prefă-te! E un afurisit de rol! Partea cea mai proastă e că atunci când ajungi la perfecțiune ești deja prea bătrână. Tinerețea se evaporă precum roua care se naște dimineața și moare după-amiaza. Patroana se aruncă într-un scaun. Pieptul ei saltă ca și cum ar fi fost pe punctulo de a se îneca, iar acum își trage suflarea. Cele două fete stau deoparte cu chipurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
la mine criticarea opoziției este absentă, necunoscută, ininteligibilă și invizibilă. Și tot chestii din acestea, a dat pe goarnă, încât simțeam cum tot entuziasmul meu, de curată sorginte curat proletară, dotat cu atribute precum: dârz și hotărât, începe să se evapore. Însă noroc, de și mai vechiul meu prieten, nenea Iancu Caragiale, care mi-a făcut complice cu ochiul și mi-a șoptit: „Bravos, națiune! Scrie mai departe fiindcă oricum, tot ce scrii este pentru regimul Băsescu, exact ca frecția Diana
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
aveam de ales. ― Bine, o lună, am spus strângând din dinți. Nenorocitule! Chipul Îi fu luminat de un nou zâmbet. Mam strâmbat la el. ― Ești satisfăcut? ― Da, spuse el calm. Deocamdată. Toată afecțiunea mea anterioară pentru puștiul ăsta enervant se evaporase la fel de repede cum apăruse. Am hotărât să mă retrag În camera mea. ― Să nu dai foc la casă! am strigat de pe scări. ― Mda, mamă! spuse el batjocoritor. ― Idiotule! ― Tu ești cea idioată! Atunci am simțit-o. Picătura care a umplut
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
TEMPUS FUGIT Azi poemul va intra în agonia pașilor pierduți pe calea victoriei înfrânte pe bulevardul libertåții închise pe trandafirilor uscați bis pe muchiile tåioase ale gropilor în care sunt aruncate flori dimpreunå cu lacrimile evaporate în parfumul descompunerilor råsunând pe dunga clopotului Mâine situl A4 își va aråta viscerele aburinde și arheologul va pune în fața areopagului fragmente din cuvintele descifrate cu carbon 14 și un primus inter pares va conchide textele urmåtoare au fost considerate
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1641]