614 matches
-
contemplația mistică, metodă inaugurată cu mare răsunet de Henri Bremond, e de natură să arunce o lumină mai înaltă asupra frumosului artistic și poate, să deschidă drumul unei ieșiri în larg din cercul tot mai strâmt în care se închide evaziva știință experimentală a esteticii modeme. Am vorbit în capitolul trecut despre negativismul culturii moderne și am spus că negația, neavând o subzistență proprie, nu poate sta prin sine și atunci e nevoită să creeze simulacre pentru a le substitui concepției
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ta domnie/De a noastrămpărăție?/ Că de mult ce ești avut/Bani de aur ai bătut,/Făr-a-ți fi de mine teamă,/Făr-a vrea să-mi dai seama." Intuind sensul și gravitatea acuzațiilor, precum și pericolul care-l pândește, Constantin Brâncoveanu răspunde evaziv, făcând referire indirectă la situația critică În care se află: ,,De-am fost bun, rău la domnie,/Dumnezeu singur o știe;/de-am fost mare pre pământ,/Cât-acum de vezi ce sunt.". Prin aceste vorbe, domnitorul Îi sugerează sultanului că
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
din umeri. - Eu, dimpotrivă cred că are foarte mare importanță. E bine să știm dacă e vorba despre aceeași persoană. Eu vorbesc despre Blanduzia, prietenul meu și al locotentului"369. Deși "descrierile de identificare"370 nu sunt obscure și nici evazive, totuși ele nu ajută la stabilirea identității referentului. Numele care funcționează (nu numai) ca abrevieri ale aceluiași grup de descrieri definite sunt Blanduzia și, respectiv, Iancu Gorovei în lumea propusă de Gologan. În termenii semanticii modale 371, numele este o
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
care funcționează (nu numai) ca abrevieri ale aceluiași grup de descrieri definite sunt Blanduzia și, respectiv, Iancu Gorovei în lumea propusă de Gologan. Deși "descrierile de identificare" cu privire la numele propriu al prietenului locotenentului de roșiori, nu sunt "obscure" și nici "evazive", totuși ele nu ajută la stabilirea identității referentului. Disputa cu privire la identitatea referentului (același, în toate lumile) se datorează faptului că fiecare și-l reclamă ca aparținând lumii propuse de el. În Ivan, numele arhetipal este un mijloc de desemnare a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
La un fir de vedere, la un pas de orbire/ țărmul începe să plece, recad în șuvoi;/ umbra et pulvis sumus, iubire./ Lumina se surpă hohotind peste noi". Imaginea se ivește între vedere și nevedere, abia întrezărită în apariția ei evazivă, mișcătoare. O imagine mișcată, care începe să plece, să treacă prin lucrarea propriei prefaceri. Lucrare a unei reducții absolute, dar și - complementar - a trans-formării25. Tot ce se reduce la beznă și praf, la pulberea nimicului dusă de vântul care suflă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
himerică irealitate a realității. Însă povestea e zămislită din transparențe; prin imaginile pe care le pro-pune se pune în vedere ceea ce este, ceea ce este cu putință prin ceea ce ar fi putut să fie. Nu imagini ale imposibilului unei irealități inaccesibile, evazive ori evanescente, ci ale inaparentului în care se (s)pune ceea ce apare. Se arată în fulguranța diafană a unei armonii reale. Viziune de o clipă care nu se împlinește decât în întredeschisul poemului, dincoace de care "neîmplinita armonie" măsoară sărăcia
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
va păstra o atitudine de expectativă. Așa cum am aflat dintr-o sursă privată, colegul meu francez nu era de fel convins că Franța putea realmente conta pe concursul Angliei. Chiar și pe 1 august, regele* îi dăduse președintelui** un răspuns evaziv. În telegrama sosită de la Berlin, în care se anunța că starea de pericol de război fusese proclamată, Anglia era nominalizată deja ca făcând parte dintre dușmanii noștri. La Berlin era deja considerată drept viitoare parte beligerantă. Pe 5 august, înainte de
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
plăcându-i, dar detestând-o în egală măsură. Apoi, aveam impresia că în spatele căsătoriei părinților săi se ascundea multă mizerie. Am refuzat să insist, sau să întreb dacă mai existaseră și alte fete în viața lui, deoarece constatasem că răspundea evaziv, atunci când deveneam prea curioasă. Taranca din mine se simțea însă ultragiata. Când, în sfârșit, a primit telefonul acela salvator, că trebuie să meargă acasă, la oraș, era speriat și emoționat. S-a simțit eliberat, am realizat imediat. Eram furioasă, dar
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Dispare pe terasa. El sade tăcut câteva minute, apoi o urmează. Pe urma scoate din buzunar o agendă, formează un numar și așteptând să i se răspundă, privește fix la ușă de la ieșire care pare să fi rămas întredeschisa, comunicând evaziv vocii de dincolo: - S-a rezolvat!.. CONSECINȚELE Cerul se înnorase puternic și începuse deja să picure. Pășeau amândoi pe strada îngustă printre cele două șiruri de case vechi cu balcoane pline de muscate multicolore. Vântul începea să legene tăcut frunzele
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
mult mai bine întrebările din ochi, privirile care se evitau, rezervele Laurei. Ceea ce trebuia să regăsesc pentru a putea vorbi limbajul acestui clan scriitoricesc nu erau normele obișnuite de conversație ale limbii literare ci, trebuia să recurg adesea la cuvinte evazive, fraze uneori neterminate, o adevărată artă între ceea ce trebuie spus și ceea ce nu se poate spune.Trăisem atât de mult în communism, încât unicul criteriu de judecată a vorbirii era acum gradul de pricepere al fiecăruia de a spune ceva
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Madonei nu poate fi sub nici o formă considerată "postmodernistă", în acest sens al cuvîntului. Dimpotrivă, atît videoclipurile mai realiste, cît și cele moderniste transmit semnificații și mesaje, deși în cele mai accentuat moderniste, precum "Express Yourself", semnificațiile sînt adesea mai evazive și mai dificil de surprins. Strategia modernistă de a adopta tehnici care să șocheze este un element de permanență în creația Madonei și deși ea face uz de ironie și umor temele și subiectele abordate sînt adesea serioase. Așadar, într-
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
său semiologic asupra obiectului America. Gane este, așadar, lectorul limitat care îmi interpretează cu totul eronat interpretarea, distorsionîndu-mi critica, oferindu-și apoi propria sa "interpretare" încîlcită care reflectă stilul lui Baudrillard în mod fatal sau poetic (p. 182). Gane, mereu evaziv, îl îndreaptă forțat pe cititor spre o notă de subsol pentru a descoperi ceea ce înțelege autorul printr-o formă "în mod potrivit superficială" a unei "interpretări fatale". Acesta este doar un moment din actul de interpretare: acela care urmează unei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
componente ale culturii. Variațiile în timp, în special privind gradul în care valorile "post-industriale" s-au răspândit în societăți, au ajuns și ele să fie explorate (Inglehart, 1990: 66-103). Ce este cultura politică? Ce este atunci cultura politică? Conceptul este evaziv, în mare parte datorită faptului că este atotcuprinzător. După Hofstede, "cultura este pentru o colectivitate umană ceea ce personalitatea este pentru un individ" (Hofstede, 1980: 25). Aceasta remarcă nu este foarte utilă, deoarece conceptul de personalitate în sine este oarecum evaziv
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
evaziv, în mare parte datorită faptului că este atotcuprinzător. După Hofstede, "cultura este pentru o colectivitate umană ceea ce personalitatea este pentru un individ" (Hofstede, 1980: 25). Aceasta remarcă nu este foarte utilă, deoarece conceptul de personalitate în sine este oarecum evaziv (Greenstein, 1969: 2-5). Principala problemă privește dimensiunea temporală. Personalitatea poate fi într-adevăr, conform lui Hofstede (citând lucrarea lui Guilford, Personality), "agregatul interactiv de caracteristici personale care influențează răspunsul individului la mediu" (Hofstede, 1980: 25), însă chiar dacă am considera că
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
că o organizație publică este condusă în cel mai eficient mod. Aceasta nu înseamnă (numai) aplicarea unui număr de reguli; ce se aplică sunt cel mult principii foarte generale, cum ar fi ideea de "interes public" un concept în sine evaziv. Acțiunea destul de independentă a managerilor sectorului public poate fi privită ca izvorând indirect dintr-o tradiție care a precedat democrațiilor liberale. Este legată de politicile intervenționiste ale monarhilor continentali din secolele XVII-XVIII, care au culminat cu despotismul luminat de la sfârșitul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
contrarie o susțin senatorii: Mișu Schina, Nicolae Fleva și alții. La Cameră, discuția asupra acestui amendament provoacă furtuna. C.A. Rosetti îl combate și face apel la Ion Brătianu, șeful guvernului, ca să apere libertatea presei. Ion Brătianu răspunde în mod evaziv, dar convingerea sa este pentru amendament. Atunci C.A. Rosetti, simțind că Adunarea va vota amendamentul Senatului, demisionează din Cameră ca o protestare. Acest eveniment ne aruncase și pe noi, studenții cu idei radicale, în tabăra opoziționistă. Pentru ziua închiderii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
8 mai. Alarmată de acțiunile antisemite de după Congresul Studențesc de la Târgul Mureș, Duduia își părăsește locuința și ,,de trei săptămâni doarme la palat. Într-una din zile, voievodul Mihai a găsit-o și a întrebat: « Cine este ? La un răspuns evaziv al aghiotantului voievod a replicat: «Mi se pare că e doamna pentru care a plecat mama din țară !» De altfel și col. Marinescu îmi spusese... că voievodul cunoaște această chestiune și începe să-și manifeste rea dispoziție”, relatează Armand Călinescu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
tequila într-o limuzină albă care avea megafoane atașate pe aripile din față în timp ce gonea prin Texas. „De ce a lipsit Bret de la lectură?“ era luat la întrebări Paul Bogaards. După un interval de tăcere Paul răspundea cu obișnuita lui franchețe evazivă. „Hm, oboseala...“ Altă abordare: „De ce a amânat Bret întreaga etapă a turneului?“ O nouă tăcere îndelungată, apoi: „Hm, alergii“. Apoi o pauză și mai lungă înainte ca jurnalistul confuz să remarce timid: „Dar suntem în ianuarie, domnule Bogaards.“ Finalmente, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
tot ceea ce doream eu a fost desființat și a trebuit să accept acest lucru. A trebuit să mă supun impozițiilor de moment.) Mi-am petrecut vara aceea încercând să înțeleg acest băiat trist, mereu îngrijorat și alert, care dădea răspunsuri evazive la întrebări care cereau claritate și precizie, și în același timp s-o înțeleg pe Sarah, care avea acum șase ani și mă informa mereu cât de plictisită era de toate cele. Cum contramandasem vacanța de camping, Jayne și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
New York, alt roman mediocru și politicos (Lamentația lui Millipede) care urma să primească în mod sigur o serie de cronici respectabile ca apoi să fie definitiv uitată. Citatul pe care l-am conceput în cele din urmă era dibaci și evaziv, o înlănțuire de cuvinte vagi care s-ar potrivi oricărui alt roman: „Nu cred să fi citit vreodată în ultimii ani un roman atât de decisiv concentrat asupra propriului subiect“. După care am parcurs rapid o proză scurtă scrisă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
și m-am dus la telefonul din holul restaurantului, sunându-l pe tov. Dumitru Ghișe, de curând adus de la Cluj și numit șeful secției literatură a c.c. Întrebându-l direct ce se aude cu romanul și primind un răspuns evaziv, m-am aruncat în prima minciună ce mi-a trecut prin minte: - ...Știți că tocmai m-am întors din R.F.G., tovarășe, i-am spus și, nu vă ascund că am adus cu mine o mașină de copiat, un Gestätner, cum
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
la cingătoare, să facă prea multe popasuri pentru a contempla floricele și biete ființe umane care peste puțin n-aveau să mai fie acolo. Totuși, cum poate cineva să povestească așa, fără să descrie? De altfel, localizarea e tot mai evazivă pe măsură ce povestirea se apropie de deznodământ. Perioada galileeană a lui Isus cel tânăr cuprinde la Marcu și la Matei cele mai multe descrieri; după care, evenimentul pare a nu mai avea nevoie de niciun fel de adjuvant. Copiii Bibliei își învață geografia
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de la Nazaret și Cenaclul din Ierusalim sunt asimilabile cu niște locuri rău famate, niște așezăminte cam dubioase pe care-i mai bine să le ocolești, gen Moulin de la Gallete sau Crazy Horse. Cu care ei întrețin, de altminteri, aceleași raporturi evazive ca și parizianul din tată în fiu cu Turnul Eiffel, ca un Cézanne în fața șevaletului cu Sainte-Victoire de pe o carte poștală. 4. Templul, mereu Templul Și socotind că este împreună cu tovarășii lor de drum, au venit cale de o zi
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
războiu Sfântul Mucenicu Dimitrie, călare și într-armatu ca un viteazu, fiindu-i întru ajutoriu și dând vâlvă oștii lui, că iaste de a și credere, de vreme ce au zidit biserica”. Pierderile armatei polone au fost însemnate. O recunoaște Wapowski, dar evaziv. Regele a trecut trupele în revistă după ce au trecut Codrii Cosminului. „Și așa mare mulțime de oameni era, încât părea la început că nimeni n-a căzut sau n-a fost prins în luptă și, în realitate, mulți din șirurile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sau angajamentele luate prin tratate, convenții, înțelegeri sau alte documente semnate de factori politici de seamă din conducerea de la Moscova. La unele sesizări ale statelor vizate, Ministerul de Externe rus/sovietic nu a răspuns sau a răspuns într-o manieră evazivă”. Noul volum referitor la Tezaur, scris de Viorica Moisuc, este un volum de referință, bogat în conținut, echilibrat, într-un stil clar și concis, scris cu talent, ca toate celelalte lucrări ale autoarei. Documentele oferă pentru cititor toate amănuntele asupra
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]