881 matches
-
resursă de cuvinte și de la cîmpul posibil format de relațiile dintre ele. Pe de altă parte, descrierea va fi reprezentativă prin componenta ei didascalică (cadrul aventurilor viitoare) și științifică (este vorba de a justifica prezentarea locuitorilor, animalelor, obiectelor... prin legea evoluționistă și adaptarea la mediul înconjurător). În cele două cazuri, este mai degrabă posibil ca totul să fie luat din sursele de informații pe care le pun la dispoziție enciclopediile, cărțile de geografie, de botanică și din romanele științifico-fantastice. Astfel un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
felul în care ideile și invențiile științifice sînt prezentate publicului larg. Studiul se concentra pe cuvîntul "secret", ca în expresia "secretul vieții". Cel de-al doilea studiu era despre limbajul pe care biologia continua să îl folosească în construcția teoriilor evoluționiste. Un concept esențial era acolo termenul de "competiție", relaționat în mod tradițional cu "lupta pentru viață" și cu "supraviețuirea celui mai bun". Prețul pentru atenția acordată competiției era neglijarea colaborării, un element evident indispensabil în reproducerea sexuală a organismelor. Nu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de păr \ mergea alături de o femeie care prezenta câteva caracteristici clar ihtiologice. Amândoi erau evident ființe umane, dar în codurile lor genetice intervenise o mână malefică ce le schimbase ireversibil. Trăsături ale unor forme de viață trecute reveneau din istoria evoluționistă a omenirii. Vederea lor îi trezea lui Marin un interes pentru taina lor pe care el însuși nu îl simțise niciodată. Totuși sentimentul era familiar, și asta îi aminti de ceva la care nu se mai gândise de mult: pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
173-174) numește "a coborî prin înșelătorie" este o formă de autoamăgire prin care o persoană renunță la o parte din respectul față de sine și astfel se adaptează mai ușor unei poziții de subordonat. Hartung, urmîndu-l pe Trivers, oferă o explicație evoluționistă a tendinței femeilor de a se auto-amăgi în pierdere și a tendinței bărbaților de a se auto-amăgi în cîștig, adică "mărindu-și respectul față de propria persoană pentru a ocupa o funcție pentru care nu au de fapt calificarea necesară". ... din moment ce
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
minciuna este însoțită de indicii vizibile, fiziologice sau comportamentale" (Orne et al. 1972:743) și că este mai greu să se disimuleze falsitatea unui mesaj prin limbajul gesturilor decît prin cuvinte. Gregory Bateson (1968:615) privește acest lucru din perspectivă evoluționistă: Se pare că discursul comunicării non-verbale se leagă în special de probleme relaționale iubire, ură, respect, teamă, dependență etc. între propria persoană și alți indivizi sau între individ și mediul înconjurător, iar societatea umană este de așa natură încît falsificarea
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Nu există „înainte“ și „după“. Toate registrele sunt simultane. Doar capacitatea noastră este redusă la a percepe și a se situa „local“, la nivelul unei trepte sau, cel mult, prin trecere, între două trepte din ierarhie. Astfel, orice abordare istorică, evoluționistă sau „degenerativă“, pornește de la un mod de înțelegere care are în vedere o viziune secvențială și deci limitată cu privire la spațiu și timp. O asemenea viziune va pune accent mai de grabă pe materializările treptelor, pe aspectul exterior al situării, pe
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
este mai prejos decât dezvoltarea unui domeniu sau a unei specializări pentru care este supra solicitată una dintre dimensiunile noastre ca oameni, prin renunțarea la celelalte și reducerea lor forțată la tăcere? Nu propun prin lucrarea de față nici o viziune evoluționistă și cu atât mai puțin revoluționară. Propun însă o luare de atitudine, a noastră, ca oameni, pentru noi, prin asu marea unei viziuni critice, realiste, pornind de la ceea ce știm deja sau ar trebui să știm în lumina rezultatelor științei care
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
de a imita sunete. Baza naturală comună a limbajelor locale și raporturile dintre ginți au condus la crearea a ceea ce lingviștii numesc „continuitatea lingvistică primitivă”. Această continuitate transpare în unitatea lingvistică a spațiului indoeuropean, preindoeuropean și euro-afro asiatic. RECUPERAREA GÂNDIRII EVOLUȚIONISTE Scoaterea cunoașterii istorice din blocajul neogramatic înseamnă reluarea gândirii realiste, care își are rădăcinile în antichitate. Heraclit (540-480) considera că „avem datoria să urmăm Ordinea generală comună tuturor ființelor”, să luăm gândirea ca pe o reflectare a realității căci, cum
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de neconceput pentru știința tradițională. Astfel Hasdeu a trebuit să se replieze și să-și mistuie geniul în căutări sterile. Eminescu este singurul care, aflat în imposibilitatea de a-și verifica gândirea în dispute științifice, a reușit să jaloneze perceperea evoluționistă a constituirii fenomenului etnolingvistic românesc. El a fost oripilat de minimalizarea până la anihilare a autohtonilor, de desconsiderarea implicării lor, cărora Roma le plătea cândva tribut, în constituirea neamului românesc. Vorbind de vechimea limbii române el are în vedere faptul că
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a studenților americani pentru efectuarea de stagii de pregătire în universitățile și laboratoarele de psihologie germane, care erau modele de precizie și de profunzime în educație și cercetare. Asupra gândirii americane a exercitat o deosebită influență filozofia germană și teoria evoluționistă a lui Darwin. Ca atare, înființarea laboratoarelor a avut un număr apreciabil, pentru acea vreme, de psihologi bine pregătiți în domeniul experimental la cel mai reputat laborator din lume. Cel al universității din Leipzig. Laboratorul de Psihologie experimentală al Universității
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
V. 1. Grafologia esperimentală. 2) Varietatea personalității, stabilită și studiată esperimental. Cazul lui Ludovic V. Mijloace materiale și psichologie (sugestia) pentru schimbarea personalității. PARTEA II Psihologia infantilă CAP. I. 1. Diferitele ramuri principale ale Psichologiei. Psihologia subjectivă și objectivă. Psihologia evoluționistă. 2. Studiu esperimental al copilului. a) metoda apelativă, b) a recunoașterii, c) dinamogenică (Baldwin). 3. Datele elementare și funcțiunile suflet ești. 4) Necesitatea teoriei prealabile și ipotezii în experiment. Ex.: esplicarea dextralității. CAP. II. 1. Caracteristica generală și familiară a
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
principiul său „nefuncția organului duce la atrofierea sa“ este valabil, cel al „funcției care creează organul“ este unanim considerat eronat, întrucât funcția doar îl potențează. De aici necesitatea mișcării, nu numai în medicina recuperatorie ci și în cea preventivă. Teoriei evoluționiste i se opune în epocă, medicul suedez Carl von Linné cu doctrina creaționistă potrivit căreia „Speciile sunt tot atât de diverse cât de diferite sunt formele create de la început de Dumnezeu“. Acest medic și naturalist reușește pentru prima oară o clasificare sistematică
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sale, prin evoluția sa neliniară. Arborescent în zig-zagul său ideatic, Diderot se apropie de teoria generației spontanee, după care organismele vii pot apărea din materia nevie, anorganică sau organică în descompunere, a lui Hristot, Paracellsus, Van Helmont, de teoria epigenetică, evoluționistă, cu accent pe transformările embrionare ale oului fecundat, a lui Buffon, de „iritabilitatea fibrelor“ a lui Glisson, de doctrina hilozoistă (hilos = materie în limba greacă și zoist, prin extrapolare = viață) a sensibilității universale susținută de matematicianul naturalist și filosof, Pierre
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Lévi-Bruhl, funcționalismul lui Malinowski, structuralismul lui Claude Lévi-Strauss, viziunile istorice integrative ale școlii franceze a Analelor sau chiar psihanaliza lui Freud (pe care Eliade îl consideră ultimul mare pozitivist, deși acesta se considerase un Mare Iluminat 62). Această extremă raționalistă, evoluționistă sau utilitaristă, creează evident și reacții contrare prompte, mai cu seamă din "tabăra" romanticilor. În plin tumult raționalist (deși poate că romanticii ar prefera termenul de "delir", acesta nu se pretează la asocierea cu câmpul semantic al conceptului de "raționalist
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
preocupă mai degrabă de efectele mitului asupra gândirii decât cu explicarea originii, a funcțiilor ori a conținutului său), este cea a lui Edward Burnett Tylor, antropologul britanic, un pionier al disciplinei însăși. Preocupat de fenomenul culturii și înscris în fluxul evoluționist al mijlocului secolului al XIX-lea, el propune o abordare animistă, considerând că mediul în care trăiește omul este încărcat cu forțe și ființe supranaturale, de care acesta depinde și pe care trebuie să le "îmblânzească". Pe același traseu evoluționist
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
evoluționist al mijlocului secolului al XIX-lea, el propune o abordare animistă, considerând că mediul în care trăiește omul este încărcat cu forțe și ființe supranaturale, de care acesta depinde și pe care trebuie să le "îmblânzească". Pe același traseu evoluționist se plasează un alt titan al tinerei discipline a antropologiei, Sir James George Frazer, care, la fel ca Tylor, consideră mitul o încercare (eronată) de explicare a lumii fizice și umane. El propune o abordare ritualistă, în principala și masiva
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
astfel de date care să îi atace teoria, tocmai pentru a se asigura de robustețea acesteia).278 Dar, în multe scrieri istoriciste, constată Popper, de multe ori este greu de distins unde încetează metaforele și unde începe teoria "serioasă". Filozofia evoluționistă, de exemplu, îi apare ca întâlnirea dintre "o teorie bună despre natură și o teorie metafizică, parte a unei credințe religioase"279, ceea ce face ca translația acesteia din câmpul științelor naturale în al celor umane să îi denatureze total sensul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Cratițe și găleți în baie. Frigiderul pe scară. Măsuța de cafea din sufragerie construită din patru cutii albastre de lapte și o bucată de placaj. Înțelegeți! Chestii de genul ăsta. O bucătărie ca atinsă de fulger sau în care procesul evoluționist era pe cale să înceapă din nou, perdele date la o parte și căzute de pe galerie, transperantele rupte atârnând de ferestre, cutii de bere strivite pe jos, cada din baie pe post de distilerie. O, da, credeți-mă, am avut partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
general este, în schimb, sistemul bazat pe forțele de producție, care nu ține seama de granițele naționale. Clasificarea marxistă este fără îndoială cea mai faimoasă, secționând istoria în șase stadii succesive: comuna primitivă, sclavagism, feudalism, capitalism, socialism, comunism. O periodizare evoluționistă, de genul celei marxiste, dar fundamentată pe criterii tehnologice a propus și G. Lenski (2002), acesta distingând între societăți de culegători-vânători, societăți horticulturale, societăți agrare și societăți industriale. Pe aceleași coordonate se situează și structura tripartită a istoriei umane propusă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoriei, care înseamnă că istoria își "pierde functorii, marele erou, marile primejdii, marile aventuri și marele scop" (Lyotard, 1993, p. 15). Renunțarea la prezentarea teleologică a istoriei, abandon evidențiat prin restructurarea non-cronologică a informației istorice, semnalează delimitarea de o filosofie evoluționistă a istoriei, care prezenta contemporaneitatea ca încununarea inexorabilă a destinului istoric al "ființei naționale românești". Ca atare, concentrația de naționalism prezentă în discursul istoric suferă o diluare considerabilă. Prăbușirea cronologică a temporalității românești, pe care am semnalat-o ca producându
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorice, pe măsură ce biografia lor personală le este încastrată în biografia colectivă a comunității naționale (Zerubavel, 1996). Sub aspect teoretic, analiza empirică asupra construcției, deconstrucției și reconstrucției discursive a memoriei istorice românești suportă, în general, ceea ce am numit a fi "modelul evoluționist al memoriei colective". Simplificat la extrem, acesta enunță că schimbările majore la nivelul ordinii socio-politice încetățenite (sub forma revoluțiilor politice de pildă) pun în mișcare un proces subiacent de restructurare semnificativă a ordinii consacrate a memoriei. În funcție de magnitudinea seismului politic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un practicant creștin prin excelență. Așa se explică susținerea fără rezerve a creaționismului științific la fundamentarea căruia a contribuit decisiv, demonstrând existența reală a sufletului prin logica științifică și raționamentul prin analogie. Așa se explică atitudinea lui tranșantă față de teoria evoluționistă a lui Darwin pe care, prin demonstrație, o etichetează ca antiștiințifică și antisocială, pentru că a stat la baza ideologiilor materialist atee care au zguduit secolul al XX-lea prin atrocitățile și barbariile sale. Iată de ce Paulescu privește etica medicală prin
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
creșterii valorii adăugate a produselor. Punctul în care investițiile în străinătate egalează investițiile în țară în „paradigma gâștelor zburătoare” coincide cu trecerea de la etapa a 3-a la etapa a 4-a a ciclului de dezvoltare investițională. Este o teorie evoluționistă, confirmată, la rândul ei, pentru multe sectoare de activitate dintr-o serie de economii emergente, de la China (Kwan, 2002) la Europa de Est (Kalotay, 2004). Figura 2.3 - „Paradigma gâștelor zburătoare” - perspectivă sectorială De la nivel sectorial, se poate face saltul la nivel
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
care înțelegem în mod curent etică? Sugestia c] ar putea fi a fost avansat] recent de c]tre scriitoarele feministe; dar ce ar însemna o etic] feminin]? Poate etică lua forme care variaz] în funcție de gen? Semnificația evoluției MICHAEL RUSE Teoria evoluționist] a lui Darwin susține c] existența noastr] se datoreaz] milioanelor de ani de evoluție în care organismele care au l]sat mai mulți urmași au supraviețuit, iar cele care nu au făcut acest lucru au disp]rut. Poate fi reconciliat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Facult]ților de Filosofie și Zoologie ale University of Guelph, Ontario. Cea mai recent] carte a sa este The Darwinian Paradigm: Essays on Its History, Philosophy and Religious Implications. În prezent lucreaz] la o carte pe tema progresului în biologia evoluționist]. J.B. Schneewind, șeful Catedrei de Filosofie a Johns Hopkins University, este autorul lucr]rii Sidgwick’s Ethics and Victorian Moral Philosophy și coordonator al c]rții Moral Philosophy from Montaigne to Kant. George Silberbauer a deținut în trecut funcții administrative
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]