751 matches
-
putem respinge total acuzația lui Galerius care, la rândul ei, nu poate exclude inițiativa vreunui soldat creștin lăsat fără mijloace de existență, ca urmare a epurării din armată, ar fi fost vreunul care să fi comis vreun lucru necugetat din exasperare sau fanatism, asemenea acelui cezareean care printr-un zel temerar a smuls și a rupt edictul. Atât gestul unuia cât și al celuilalt ar putea fi amprenta pură a montanismului și, dacă ar fi trăit încă Tertulian, am fi putut
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
prin nenorocirile lor, îi va provoca cea mai mare suferință lui Constantin; crezând totodată că, Bisericile creștinilor doresc și urmăresc un singur lucru, și anume să-l aibă numai pe el ca împărat. Patimile geloziei, urii și invidiei, nutrite până la exasperare i-au intensificat creativitatea în inventarea răului care, accentuându-se neostoit, l-au făcut să lase deoparte acțiunile de ranchiună împingându-l la acte inumane, inspirate de propria-i natură brutală. Persecuția liciniană (320-324) s-a desfășurat în mai multe
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
miros iute în nas", văzând că un alt tuberculos voia să scrie despre "robustul" satiric latin. La îndemnul medicului, bătrânul Fritz își sacrifică punga pentru a-și trimite băiatul în Italia, la cură, iar Bizu acceptă darul cu indiferență, spre exasperarea părintelui contrariat de asemenea "tăcere" ingrată ("arma cea mai tăioasă, în duelul oricărei conviețuiri"). Cu aceeași resemnare primește Bizu și vestea bolii, "insuficiența egoismului său vital" scutindu-l "de o zădarnică iritare împotriva soartei". În fond, "tanatofilia lui prematură" îl
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
se complică o dată cu intrarea pe fir a lui Hugo Loebe, vărul Rosinei, personaj dubios, care încearcă să obțină de la Bizu avizarea unei licitații ilegale. Cu toate că refuză să dea curs oneroasei solicitări, tot firma reprezentată de Loebe va câștiga licitația, spre exasperarea cinstitului agronom, adus în minister pe un post pur ornamental, cu un scop încă neprecizat. Bizu o bănuiește mai întâi pe Rosina, fiindcă femeia pronunțase numele firmei în toiul unei partide de sex, înainte de a fi pusă pe roate mârșava
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
alergase la ușă trăgând zăvorul cu o mișcare febrilă, ieșind apoi în aerul nemișcat, în adormirea zăpezii cu sclipiri de platină, în raza molatecă trimisă complice de luceafărul de ziuă. Dar totul în jur era adormit, liniștit și calm până la exasperare, nu lătra nici măcar un câine și trebui să treacă un timp destul de lung până să-și dea seama că de fapt ea stătea cu picioarele goale pe zăpada înghețată, iar cum trupul ei puțin transpirat era parcă străbătut de mii
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
exilaților de a face parte dintr-un grup, de a adera la organizații și idei. Totuși, omul are nevoie și de lucruri care să se potrivească felului său de a fi. Neobținerea lor provoacă "horetită", maladie ce exprimă "tortura și exasperarea de-a nu putea făptui în acord cu gândul propriu"194. Ideologia comunistă cenzurează ființa liberă și îi dă un cod de viețuire. Atât exilul, cât și comunismul limitează în moduri specifice spiritul. Omul alege exilul în speranța că va
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Nicu, la vremea aceea ministru al Tineretului. În raportul său, profesorul Mazilu făcea o critică acerbă a regimului Ceaușescu. Iată una din frazele sale: "în România este cultivat în continuu un singur lider, un singur nume, cu insistență, pînă la exasperare acela al dictatorului". Conducerea de la București a interzis atît scoaterea raportului din țară, cît și plecarea lui Mazilu peste hotare. Raportul a ajuns, însă, în Occident, în iulie 1989 și a fost înaintat Națiunilor Unite 2552. În urma publicării acestuia, Bucureștiul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vreme senzorialul (determinând o anumită "gândire în imagini", "profund subiectivă") și cogito-ul (legat de "gândirea în noțiuni") trăsături invocate în Respirări se constituie în dimensiuni corelative, inextricabile. În cele 11 Elegii (publicate în 1966) obsedează vădit causa rerum, o multiplă exasperare a Eului contemplator (titlul Contemplare se repetă) posedat de nostalgia cunoașterii, balansând între înaintări și retrageri necontenite, sub perpetua presiune a relativismului universal. "Stau între doi idoli și nu pot s-aleg pe nici unul (...) // Stau cu o lopată în mână
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Douăzeci și trei de propoziții-definiții încep, aproape toate, cu: "Omul este". Un record în materie de enumerări deținea răzvrătitul Tristan Tzara care în încheierea unuia dintre cele șapte Manifeste "dada" repeta de 147 de ori același cuvânt: urlu. Semn de exasperare paroxistică! O mostră stănesciană de curat letrism e finalul la Bruscă vorbire cu articulații bizare ca următoarele: "Halerib, khaa / Halerib, Khiiii. / Hoora, loro, oro / nu-nțeleg, aero, loro, oro". În momente de relaxare, Nichita se preta la astfel de "experimente
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în transferul de informații și tehnologie către China. Aceasta se teme de o revenire a protecționismului și de o serie de războaie comerciale care i-ar fi defavorabile. De asemenea, nu cedează presiunilor privind convertibilizarea totală a monedei sale, spre exasperarea partenerilor occidentali. Introducerea nedeclarată a capitalismu-lui a transformat profund societatea chineză. Aparatul de stat nu a reușit să se adapteze, în timp ce fiecare grup social își apără interesele, de unde multitudinea de conflicte. Oamenii cer, uneori violent, indemnizații sociale, posibilități de recalificare
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
o prăbușire depresivă. În unele momente poate fi, din contra, foarte seducător, folosindu-se de aspectul său fizic încă foarte infantil și căutând cu aviditate o relație afectivă exclusivă. El provoacă interlocutorului său, în mod alternativ, sentimente de înduioșare și exasperare. O singură dată, în timpul unei consultații, va evoca gestul său, amintindu-și că în momentul în care hainele sale au luat foc n-a încercat imediat să-l stingă și a fost invadat de ideea morții. Rezultatele la scările de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
violențe verbale și chiar la acte de agresiune corporală. Din categoria unor astfel de oameni se recrutează așa-numiții procesomani, care asaltează organele judiciare cu nenumărate sesizări și reclamații, și care aduc climatele familiale și profesionale într-o stare de exasperare. Atât delirul de „persecuție”, cât și cel de „revendicare”,, sunt puternic susținute afectiv și volițional în cadrul „sindromului paranoid”, știut fiind că paranoicul este un aprig luptător pentru realizarea dezideratelor sale imaginare. Argumentarea paranoicului este uneori așa de bine făcută, încât
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
soarta? Eu nu mi l-am văzut. Din scepticism sau din lașitate? Cercetarea arhivelor mai are un aspect, de astă dată comic, un fel de revers al feței tragice a medaliei. După lectură, mulți au fost consternați, cuprinși de o exasperare ironică în fața derizoriilor observații din „notele informative” - „X a cumpărat din piață morcovi și a vorbit cu țăranca de la care i-a luat” - sau în fața numeroaselor greșeli de ortografie: supraveghetorii, agenți cu doar câteva clase, nu știau să scrie! Arhivele
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
apucă pe căi greșite sau, cum se întâmplă la Strindberg, își constată eșecul total, de altfel ultimul din viața lui. Puterea „supraveghetorului” Gustav se convertește în disperarea „supravegheatului” Adolf. „Din spatele ușii”, prin mișcări bruște, necontrolate, acesta din urmă își exprimă exasperarea, iar semnalele lui o alertează pe Tekla, căreia Gustav, ca să o liniștească, îi va spune, cinic: „Cine știe, o fi vreun câine închis acolo” (p. 361). Acest spațiu-capcană pe care îl reprezintă o pensiune banală i-a permis lui Strindberg
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
de la locul de muncă, inclusiv stresul pozitiv al oportunităților provocatoare, duce inevitabil la apariția a tot soiul de sentimente. Un superior poate să fie roșu la față de furie când un contract important e pierdut și să își manifeste dezamăgirea sau exasperarea în preajma oricui îi iese în cale. Dar exprimarea acestor sentimente nu constituie în mod automat un abuz verbal. Oamenii și-au exprimat dintotdeauna sentimentele la locul de muncă și vor continua să o facă, inclusiv sentimentele de amărăciune sau frustrare
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
de a transmite faptul că mesajul transmis este urgent și (în general) plin de mânie. „Mă jur pe Dumnezeu, John, mai bine m-ai ajuta să duc recolta asta la piață” este o formulare care denotă o puternică notă de exasperare. Cele mai severe blesteme (precum „Să te ia dracu’” ori „Sper să ajungi în iad”) sunt modalități penetrante de a rupe orice relații cu cineva, sau cel puțin de a amenința cu ruperea lor. Formula „La naiba” a devenit o
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
negativ. Laș, violent, înfricoșat de moarte. Prin urmare, cui să-i fie frică de Emil Cioran? Oricum, nu celui care se recunoaște în el. Sau celui ce recunoaște în el inconsistența devenită forță și hăul devenit lume. Tocmai de aceea, exasperarea poartă în spate masca exasperării, iar conștiința ironică a mimării, masca acestei conștiințe. Scrisorile sunt documentetc "Scrisorile sînt documente" Adevărul și postulatele contradictoriitc "Adev\rul [i postulatele contradictorii" Când este vorba despre un sceptic, așa cum e Cioran, care, în plus
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
moarte. Prin urmare, cui să-i fie frică de Emil Cioran? Oricum, nu celui care se recunoaște în el. Sau celui ce recunoaște în el inconsistența devenită forță și hăul devenit lume. Tocmai de aceea, exasperarea poartă în spate masca exasperării, iar conștiința ironică a mimării, masca acestei conștiințe. Scrisorile sunt documentetc "Scrisorile sînt documente" Adevărul și postulatele contradictoriitc "Adev\rul [i postulatele contradictorii" Când este vorba despre un sceptic, așa cum e Cioran, care, în plus, face și figură de cinic
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Că alege legumele în apă e altceva. Își spune: „Dar într-o bună zi mâna mea va fi în stare totuși să se ridice împotriva trupului meu, ca să mă izbăvesc în sfârșit de el” (idem). Se însumează aici stările de exasperare, iar Cioran, cu atât mai disperat, se simte neputincios să profite de aceste experiențe teribile. Iată: „E trecut de miezul nopții. Tensiune nervoasă vecină cu epilepsia. Îmi vine să țip. Mă dor toate membrele. Mă stăpânesc că să nu explodez
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de contradictorii, s-au neutralizat reciproc” (III, 378). De aceea, aproape persiflant-ironic, spune: „N-am fost niciodată «sănătos», dar am reușit, ca bolnav, să fac o figură destul de onorabilă” (II, 360). Prin urmare, deși crizele îl duc uneori în pragul exasperării și al sinuciderii, Cioran face din boli sensul propriei existențe. Este cauza pentru care singura biografie a cuiva, spune el, ar trebui să fie aceea a bolilor lui: „Ar trebui să fie o singură biografie: a bolilor noastre” (II, 61
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
frământările lui transpuse în alegorii cu miez politic și de o tensionată investitură morală. În fiecare din piesele lui Constantin Popa se percepe un zbucium în care revolta și disperarea se cheamă și-și răspund. Din idealism contrariat, din freamătul exasperării se zămislește o inconfortabilă dramaturgie, ce nu se rezumă la textele incluse în acest volum.** Calul verde... Ce-o fi asta? O năzăreală poznașă? O trăsnaie surrealistă? Dar varianta (de titlu) Unu plus unu fac trei? Nu-i cumva, așa
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
totală, se aude: Parcă era un cîntec pe-aici...") Cavou bar In memoriam Sfîntului Corneliu Coposu IAȘI aprilie-iunie 1995 Constantin Popa: Cavou bar sau numele dezamăgirii. Măștile absurdului În gama de stări a acestui teatru, un diez la cheie poartă exasperarea. Exasperările, antrenînd escaladarea în iluzoriu sau, dimpotrivă, căderea în apatie, au, după cum se poate constata, o dublă motivație dramatică, propagîndu-se în cercuri concentrice. În Cavou bar, însă, piesa de care urmează să ne ocupăm, politicul se dispensează de învelișurile în
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
se aude: Parcă era un cîntec pe-aici...") Cavou bar In memoriam Sfîntului Corneliu Coposu IAȘI aprilie-iunie 1995 Constantin Popa: Cavou bar sau numele dezamăgirii. Măștile absurdului În gama de stări a acestui teatru, un diez la cheie poartă exasperarea. Exasperările, antrenînd escaladarea în iluzoriu sau, dimpotrivă, căderea în apatie, au, după cum se poate constata, o dublă motivație dramatică, propagîndu-se în cercuri concentrice. În Cavou bar, însă, piesa de care urmează să ne ocupăm, politicul se dispensează de învelișurile în care
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
să-i ajute să meargă mai departe. A unor înțelesuri, a unor adevăruri... Dar, ca sub un blestem, e o zbatere în deșert, un ritual în gol, patetismele care-i încearcă pe cei adunați în "Salon" nefiind decît o vană exasperare. O căutare ce duce spre niciunde și, oricum, nu spre un orizont al limpezirilor de conștiință. Cu strîngere de inimă, după clipa de amuzament, descoperi mai curînd o caricatură a detectării unui liman anume, trimițînd totul în caraghioslîc, în derizoriu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pe care o face critica la I. L. Caragiale este valabilă. De-altfel, vocația de dramaturg a lui Sorescu se vădește și în construcția poemelor. Autorul morții ceasului surprinde instantanee, momente în suita sentimentelor și caracterelor omenești: suspiciunea, în poemul "Pânda", exasperarea celui " Care aduce nămol", adică spiritul dogmatic în "Echerul", absurdul în "Cămila", incertitudinea, singurătatea, disperarea: Există tristețe la toate nivelurile,/ Dumnezeu este deznădăjduit,/ Mă uit în ochii lui goi și mă pierd în ei./ El alunecă vâjâind în prăpastiile morților
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]