1,082 matches
-
este expusă Mona Lisa lui Leonardo da Vinci. Lume multă, care se fotografiază și se filmează pe fundalul tabloului, deși este interzis oficial. Unii încremenesc minute în șir în fața picturii și sunt rugați să se ferească de către cei care așteaptă. Exclamații și comentarii în mai multe limbi: franceză, spaniolă, germană, japoneză, rusă... Apoi, clipe de tăcere, o tăcere murmurată. Gioconda provoacă, peste secole, un catharsis colectiv. Participi la el fără să sesizezi momentul alunecării în această sensibilitate afișată a mulțimii. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cu amabilitate sa intrăm, fiind considerați ca făcând parte dintr-o delegație regională spaniolă, care tocmai e sărbătorită la umbra unei verande impunătoare. Cred că am sosit după ce se rostiseră cuvântările de protocol. Acum răsună muzica - ritmuri iberice -, se aud exclamații, râsete și pot fi văzuți oameni la costum și cravată care se îmbrățișează și discută cu voce tare. Femeile sunt mici de statură și grase, îmbrăcate în culori aprinse. Suntem serviți cu bere și creveți. E minunat, mai ales berea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
guvern sau o fundație privată care să finanțeze o călătorie de o asemenea durată...” VITALIE CIOBANU: Cea mai fulminant-zgomotoasă primire pe care am avut-o până acum se produce în Gara Friedrichstrasse din Berlin. Lume multă pe peron, muzică și exclamații, flori și baloane colorate. Nu poți, nu ai voie să te arăți obosit și plictisit. O mulțime indescriptibilă, înghesuindu-se pe peron, „încălzită” pesemne de campania de PR a celor de la LiteraturWERKstatt. Au fost 45 de zile în care opinia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
servitoarele. La Sinaia cortegiul oficial se oprește și le face semn să treacă înainte. Se supuse, dar când se uită înapoi cele două auto-uri nu se mai vedeau. La București, merg direct la președintele Consiliului Gigurtu, care, cu mari exclamații și semne de indignare, le spuse că nu știa nimic de arestarea „lui Ionel“ și că peste două ore va fi liberat. De acolo fuseseră la ministrul de interne, g-lul David Popescu. Acesta confirmă arestarea din înalt ordin direct și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
îmi cumpărase o rochie din centru, o rochie colorată și veselă). M am lăsat împopoțonată de mama, coafată și fardată de mama, parfumată de mama. Mi-am primit musafirii veselă și am flecărit și râs întruna, am despachetat cadourile cu exclamații de bucurie, am dansat, am suflat în lumânări și am băut șampanie cu nemiluita. Am fost centrul atenției pentru o zi. Un centru gol, în care eu nu mă recunoșteam câtuși de puțin - dar care era ușor și frumos colorat
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
privirea spre chipul ei îmbujorat și să-i absoarbă toate nuanțele. — Aha! rostise ea, într-un târziu. Bobo înghițise din nou în sec. O cunoștea suficient de bine pe Clara ca să-și dea seama ce se ascunde în spatele acelei scurte exclamații. O gheară nevăzută i se înfipsese în gâtlej și totuși con tinuase, neclintit, să pună sare pe rană: — Vrea să se dddes-tindă. Spune cccă atunci cccând e cu-cu tine e ten-si-o-nat și asta îl o bbbosește... și-l ppplictisește
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
et cetera. Nimeni n‑ar fi suspectat vreodată o asemenea conspirație, și cu atât mai puțin ar fi știut cine se ascunde Îndărătul ei. Ravelstein, care mi‑a explicat toate astea, Întrerupându‑le Încoerent cu hohote de râs și cu exclamații de tțțț‑ah, tțțț‑ah, a adăugat: - Vine să discute cu mine tot felul de lucruri, tțțț‑ah, profund personale, dar niciodată nu face aluzie la celelalte urzeli ale lui. Dacă‑l trăgeai puțin de limbă, Ravelstein ți‑ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
o viteză surprinzătoare cînd nu avea nimic de făcut. Cornurile, cafeaua, bucățelele de zahăr Împachetate În hîrtie, ziarul de la Clermont-Ferrand... Maigret, În fotoliu, lîngă fereastră, fuma prima pipă, Îmbrăcat În pijama, bînd cafeaua cît putea de Încet. CÎnd Îi auzi exclamația, doamna Maigret ieși imediat din baie, În capot cu flori albastre și periuța de dinți În mînă. Ce s-a Întîmplat? — Uite... Pe prima pagină consacrată orașului Vichy: fotografia doamnei În lila. Era mai tînără cu cîțiva ani și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
nici o legătură cu nunta. E vorba despre Ennco. —Ennco? se miră Nieve. Ce-i cu Ennco? —Mike Horgan tocmai a fost arestat, zise Aidan. Prețul acțiunilor s-a prăbușit. A apărut la știri. —Ce? Ar fi trebuit să fie o exclamație, dar de-abia avu puterea unei șoapte. Glasul lu Nieve era neîncrezător. — Am văzut la televizor, zise Darcey. —Există vreun televizor în restaurant? întrebă Nieve cu voce slabă. Nu, dar este în barul de alături. —Vreau să văd cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
E periculos! Dacă aluneci, cazi tocmai până-n vale! Încercară să-l oprească, dar omul escaladă peretele de piatră, agățându-se de vițe. Silueta sa părea a unei maimuțe În vârful muntelui stâncos. — O, nu! E Îngrozitor! strigă el pe neașteptate. Exclamația lui Îi surprinse pe toți cei de jos. — Ce este? Spune, ce vezi? Omul stătea tăcut ca și cum ar fi fost amețit. Unul după altul, ceilalți se urcară până În locul unde stătea. Când ajunseră În vârf, Îi apucă tremurul. Stând pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
lui Hideyoshi mergând pe țărmul dinspre miazănoapte, companie după companie. — Ei, uite-i! — Stindardul de comandant cu tigvele aurite. — Probabil Hideyoshi e Înconjurat de vasalii lui. Honda și oamenii săi, care călăriseră fără oprire, priveau spre malul celălalt, arătând cu exclamații zgomotoase și punându-și mâinile streașină la ochi. Cu toții tremurau de emoție. Distanța era atât de mică Încât, dacă oamenii lui Honda ar fi strigat, glasurile inamicilor ar fi ajuns Înapoi la ei. Chipurile soldaților dușmani se vedeau bine, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
lume / nu vă ia în seamă”. Cel mai frecvent, lirica lui U. se constituie în notații fulgurante, rezultat al renunțării la anecdotic, dar și la compunerea amplă, cu substrat „filosofic”. Atâta câtă există, această filosofie a miracolului se stinge în exclamația șoptită, care se vrea însă cât mai cuprinzătoare și mai esențială. Tiberiu Utan își are locul și nota lui originală, provenită dintr-o sensibilitate aparte pentru universul mic, plin de transparențe și suavități. Tonul elegiac al versurilor și atitudinea delicată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
intuiția sunt văzute și înțelese prin ochii poeților, filosofilor și oamenilor de artă deopotrivă pictori, sculptori etc. iubitori de fru musețe și sublim, care trăiesc mereu însoțiți de uimire. Dacă în fața unei opere de artă ne mulțumim cu o simplă exclamație de apreciere sau respinge‑ re pentru a o încadra în polaritățile frumos/urât, adică pentru a‑i dovedi valoarea artistică, este nevoie de argumente. Iar când opera are și valențe religioase, atunci ea trebuie supusă unei analize și unei înțelegeri
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
utile, frumosul, cunoașterea, binele, dreptatea socială, justiția. Sportul contemporan este altceva decât acum 50 de ani, subiectul se obiectivizează, obiectul se subiectivizează, semnificativă fiind valoarea de performanță și de recreere. Trebuie descoperită relația dintre sport și societate nu doar cu exclamația referitoare la frumos, estetic moral, ci și la jocul trăirii economice, care declanșează opoziția față de moarte, față de dușman, adversar, față de alt ego, ce poate să fie nihilist. Construirea limbajului sportiv contemporan, referitor la domeniul social al sportului depinde de circulația
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
sunt văzute și înțelese prin ochii po‑ eților, filosofilor și oamenilor de artă deopotrivă pictori, sculptori etc. iubitori de fru musețe și sublim, care trăiesc mereu însoțiți de uimire. Dacă în fața unei opere de artă ne mulțumim cu o simplă exclamație de apreciere sau respinge‑ re pentru a o încadra în polaritățile frumos/urât, adică pentru a‑i dovedi valoa‑ rea artistică, este nevoie de argumente. Iar când opera are și valențe religioa‑ se, atunci ea trebuie supusă unei analize și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
comentarea unor secvențe edificatoare. De cele mai multe ori urmează proba etică, și anume relația dintre discursul literar și realitatea din România. Finalul constă într-o concluzie clasificatoare, un îndemn spre lectură sau spre evaluarea aspră a textului, o judecată de valoare. Exclamațiile și interogațiile retorice prezente în majoritatea textelor ridică semne de întrebare ce-și găsesc răspuns concomitent cu receptarea lor de către ascultător. O asemenea interogație apare în cronica din 28 noiembrie 1964 intitulată E.M. Cioran și căderea în timp. Subiectul cronicii
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Gabriela Adameșteanu printre cei mai buni romancieri contemporani, poziție ocupată datorită romanului Dimineață pierdută. Plăcerea lecturii romanului se simte datorită implicării afective: În fața unei astfel de revelații încerc să drămuiesc epitetele, astfel aș risca o cronică doar de semne de exclamație. Să le drămuiesc și să explic impresia de stare de excepție pe care atât de rar am întâlnit-o"313. Termenii cu care operează în interiorul cronicii sunt recurenți: tehnici întrebuințate, personaje, strategii narative, procedee, ton, cititor, detaliu, atmosferă, discurs, personaje
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
la moarte. "O operă trebuie să furnizeze cititorului mai degrabă întrebări decât răspunsuri, și ca atare el trebuie să fie pregătit să-i accepte caracterul neconcludent"412. Dacă partea 15 se încheie cu o interogație, finalul poveștii precedente este o exclamație ce exprimă starea afectivă a comunității terorizate de dorința străinilor de a fi îngropați în pământul gazdelor. Aici, ca pretutindeni în roman, autoarea testează rațiunea principiilor după care se conduce lumea reală până într-acolo încât depășește limitele verosimilului. Cu
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
hotarelor a autorului recenzat. De cele mai multe ori urmează proba etică, și anume relația dintre discursul literar și realitatea din România. Finalul constă într-o concluzie clasificatoare, un îndemn spre lectură sau spre evaluarea aspră a textului, o judecată de valoare. Exclamațiile și interogațiile retorice prezente în majoritatea textelor ridică semne de întrebare ce-și găsesc răspuns în orizontul publicului. Exercițiul interpretativ vizează toate domeniile culturii, fără să dea dovadă de abuz metodologic. Discursul Monicăi Lovinescu micșorează distanța dintre creație și destinatarul
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
coruri și orchestră. I. Texte după pretextul Bibliei”), semnat Marcel Bresliska și tipărit în 1938, în regia autorului, sub o înfățișare de rafinament cert (foiță aurie pe copertă, hârtie excelentă, caractere tipografice elegante, tipar deosebit de îngrijit), conținând poemele care suscitaseră exclamația argheziană din 1934 („un mare poet, și un poet complect”, care „a pus piciorul în lumea cealaltă și calcă pământul inconsistent al făgăduinței”), avea să-i aducă elogii peremptorii din partea criticii. Conform adecvatei caracterizări formulate de poetul însuși în niște
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
versuri, si care a devenit titlul unui film, nu este, prin urmare, un epitaf, ci un fragment din poezia unui preclasic al literaturii franceze. 2. Aud deseori pe stradă, în împrejurări în care apar trei persoane de sex feminin împreună, exclamația cuiva care le așteaptă sau nu: "Trei doamne și toți trei", chiar dacă cei trei nu sunt de față!!! Dar daca pe strada faptele se întâmplă, "că pe strada", altfel stau lucrurile la televiziune, unde, se presupune că cel care conduce
Erata... by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10122_a_11447]
-
bazat (,de ce te dai Ťbăiat bazatť?", bolero.ro). Succesul lui bazat se explică probabil și prin rolul pe care îl joacă neîncrederea în relațiile competitive din mediul în care se dezvoltă limbajul argotic; cuvîntul exprimă o afirmare care contrazice potențialele exclamații de neîncredere (ei, aș! aiurea! bărbi! las-o jos că măcăne! măi, să fie! etc.) - și răspunde oarecum tautologic întrebării "pe ce te bazezi?".
"Bazat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10765_a_12090]
-
alta, ele sunt construite prin aglomerarea de obiecte sonore provenind din lumea rurală : pocnete de lemne, bătăi de toacă, glasuri de fluiere și de păsări (inclusiv de buhă rău-prevestitoare), acordaje și pizzicato-uri de instrumente de coarde, clinchete de clopoței, exclamații și strigăte... Dacă țesătura lor n-ar fi atât de densă iar culoarea n-ar fi deliberat "arhaizantă", imaginile ambientale ar putea trece drept decupaje din lumea sonoră a satului maramureșean din totdeauna. În a treia categorie intră polifoniile de
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
supralicitare a descrierii, de deconstrucție a narațiunii, de accentuare a subiectivității, de manifestare a intertextualității, ironiei și parodiei (e semnalat, de pildă, antologicul pasaj al lui Groșan, din O sută de ani de zile la porțile Orientului", care începe cu exclamația "O, dulce plai al Moldovei!..."). Ar mai trebui pomenite comentariile despre marcarea funcției fatice în discurs, despre suprasemnificarea descrierii la Cărtărescu - și multe altele. E de presupus (și de sperat) că această carte inteligentă, elegantă și bogată în idei va
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
Humanitas, București, 2003. Preț: 160 000 lei. Adevărul îngropat Bogat în detalii istorice, complex în ceea ce privește relațiile dintre trecut și prezent și plin de răsturnări de situație, romanul este o capodoperă a suspansului. Titlul se confundă, pe de o parte, cu exclamația prin care se anunță descoperirea unui filon sau a unui bulgăre de aur, dar cuvântul este și numele unui orășel din California unde adevărul poate fi îngropat - cel puțin aparent - odată pentru totdeauna. William Diehl: Eureka. Editura RAO, București, 2003
Agenda2003-34-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281378_a_282707]