2,152 matches
-
evaluări ale acordării VMG au evidențiat focalizarea bună a acestuia și impactul pozitiv asupra sărăciei severe (vezi excluziune socială și sărăcie). La nivel conceptual, ultimii ani au marcat deplasarea accentului dinspre combaterea sărăciei, ca lipsă de resurse economice, înspre combaterea excluziunii sociale, înțeleasă ca fenomen multidimensional, de lipsă a accesului la diferitele servicii sociale (vezi sărăcie și incluziune socială). Această deplasare de accent a impus abordarea politicilor sociale într-un cadru mai comprehensiv, în care transferurile sociale să fie completate cu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ansamblul lor, însă este prezent în grade diferite, variind atât de la o societate la alta, cât și în interiorul acestora. Accesul la ICT este cu atât mai ridicat cu cât societatea/comunitatea este mai dezvoltată. Absența sa constituie un factor de excluziune de la dezvoltare (Castells, 1996-1998; Mansell și Wehn, 1998; Mansell et al., 2002), chiar dacă, cel mai adesea, comunitatea/societatea nu îl percepe ca atare. Boom-ul extraordinar cunoscut de Internet în a doua parte a anilor ’90 (Nadolu, 2004), l-a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
materii prime) dinspre „satelit” către „metropolă”. O altă formă de dependență este subliniată de HYPERLINK \l "Cardoso" Cardoso (1972) și HYPERLINK \l "Falleto" Cardoso și Falleto (1979) - cea a săracilor față de bogați sau față de suportul statului bunăstării, inegalitatea, sărăcia și excluziunea socială a acestora accentuându-se pe măsura ce crește decalajul dintre „centru” și „periferie”. Apare, astfel, un cerc vicios în care inegalitatea socială generează și, în același timp, este cauzată de subdezvoltare; cu alte cuvinte, un cerc al dublei dependențe
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
plan teoria globalizării. Același lucru s-a întâmplat cu „tranziția” de la dezvoltare economică la dezvoltare socială spre „dezvoltare sustenabilă”; sau de la analiza diferitelor categorii de resurse la analiza capitalului social ca resursă-cheie; sau mutarea discursului de la sărăcie la deprivare și excluziune socială spre incluziune socială și societăți coezive. Indiferent de teoriile folosite și de explicațiile furnizate, obiectivele pe termen lung ale dezvoltării sociale vizează îmbunătățirea calității vieții și bunăstarea socială a tuturor grupurilor sociale cu o componentă importantă referitoare la protecție
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
agenții au sarcini și atribuții prin care contribuie la promovarea valorilor sociale. În viitoarea Constituție a UE este prevăzut faptul că UE trebuie să acționeze în scopul asigurării unei dezvoltări durabile a Europei, bazată pe creștere economică echilibrată, să reducă excluziunea socială și discriminarea, să promoveze justiția și protecția socială prin dezvoltarea unei economii de piață sociale. Valorile fundamentale ale societății au făcut deseori obiectul unor studii și cercetări la nivelul populației. De exemplu, în 1999, percepția populației asupra justiției sociale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
din domeniul politicului, concepțiile marxiste fiind vizibile prin modul în care Habermas și cei care l-au urmat înțeleg atingerea acestui obiectiv final. Pentru partizanii acestor abordări, emanciparea nu este posibilă în absența eradicării „asimetriilor” sociale, inclusiv a formelor de excluziune datorate patriarhalismului, dominației etnice și rasiale ori inegalităților sociale (Linklater, 2001, p. 147). Habermas și urmașii săi intelectuali consideră că pentru traducerea în realitatea a emancipării trebuie înlăturată orice piedică pusă în calea participării politice a indivizilor. Pentru semnificația acestui
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
necesitate precizări teoretice privind tipologia riscurilor, precum și modele de soluționare a lor într-un anume context sociocultural în continuă dinamică și schimbare. Prin managementul de caz sunt stimulate activități sociale în echipă interdisciplinară pentru soluționarea cazurilor, metode de prevenire a excluziunii sociale prin servicii specializate, asistența socială asumându-și responsabilitatea pentru persoanele vulnerabile. Această misiune a practicii moderne în asistența socială nu s-ar putea realiza fără o legătură directă cu domeniul politicilor sociale. Acestea, prin modele și forme specializate de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
domeniu limitat ca arie de cuprindere a unor activități sociale care se desfășoară pe baza unor cunoștințe specializate privind identificarea nevoilor, suportul calificat pentru persoane/grupuri în dificultate prin beneficii și servicii, posibilități de prevenire și reducere a riscurilor de excluziune socială, fixarea priorităților care stau la baza politicilor sociale în domeniu. Acestea se referă la și acoperă o sferă importantă de activități sociale cerute de exigențele unei expertize specializate în urma unui proces educațional-formativ structurat în timp, care formează competențe pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
acțiunilor lui în schimbarea comportamentului celor în dificultate. Fundamentarea practicii profesionale pe standarde precise/repere științifice de înțelegere a problemelor sociale și a profilului nevoilor poate conduce în timp la refacerea capacităților de integrare a persoanelor/grupurilor cu risc de excluziune. Astfel, practicienii specialiști pot orienta persoanele asistate către o viață activă, motivată pentru refacerea normalității ei, care să reducă sau să elimine dependența de suportul social. Standardele profesiei de asistent social vor viza, pe de o parte, acele criterii de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
sprijin stabilite pentru integrarea normală în comunitate a persoanelor marginalizate. Pe baza formării lor profesionale în acord cu cerințele standard, asistenții sociali trebuie să fie capabili să identifice nevoile în creștere ale unor persoane, grupuri cu risc de marginalizare și excluziune socială care solicită soluții specifice și intervenții rapide, punctuale la situațiile de criză. De aceea, standardele profesionale în asistență socială vor avea în vedere trei domenii de competență legate de: 1. Cunoștințe profesionale care să asigure o înțelegere corectă a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
standardele profesionale în asistență socială vor avea în vedere trei domenii de competență legate de: 1. Cunoștințe profesionale care să asigure o înțelegere corectă a teoriilor centrate pe om și mediul său de viață: Identificarea situațiilor de marginalizare, risc și excluziune socială la nivel de individ, grup sau comunitate. Grija pentru individ și identificarea corectă a problemelor sale de viață. Evaluarea nevoilor și a stabilirii unui răspuns specializat la acestea. Întelegerea importanței prevenirii riscurilor fără neglijarea tratării efectelor. Acțiunea de suport
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
să producă și mari economii pe lângă avantajele aduse calității procesului de reformă socială. Aceasta întrucât sumele enorme alocate programelor ad-hoc de „training” vor putea fi orientate spre susținerea efectivă a serviciilor de suport pentru cei în dificultate, cu risc de excluziune socială. Bibliografie Alcoock, Pete; Erkine, Angus; May, Margaret (ed.), Dictionary of Social Policy, 2002. Bădescu, Ilie; Mihăilescu, Ioan; Zamfir, Elena; Sava, Nicu Ionel;, Mărginean, Ioan; Abraham, Pavel; Dungaciu, Sandra; Dungaciu, Dan; Degeratu, Claudiu; Baltasiu, Radu; Cotoi, Călin; Cristea, Darie, Geopolitica
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
I; Zamfir, C. (coord.), Starea societății românești după 10 ani de tranziție, Editura Expert, București, 2000. Zamfir, E.; Preda, M. (coord.), Diagnoza problemelor sociale comunitare. Studii de caz, Editura Expert, București, 2000. Zamfir, E.; Preda, M.; Dan, A., Surse ale excluziunii sociale în România, Revista de Asistență Socială, nr. 3-4, 2004. Zamfir, E.; Zamfir, C., Țiganii între ignorare și îngrijorare, Editura Alternative, București, 1993. Zamfir, E., Conflictul și modalități de soluționare a acestuia, Editura Cartea Universitară, București, 2004. Zamfir, E.; Zamfir
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
că lucrarea mea denotă o admirație necritică față de elementul local, de tradiție și de obiceiuri. Îmi dau seama că acele cunoștințe practice pe care le descriu aici nu pot fi, de multe ori, separate de practicile de dominație, monopol și excluziune ce lezează sensibilitatea liberală modernă. Ideea pe care o susțin nu este că aceste cunoștințele reprezintă produsul unei stări naturale egalitare, mitice, ci că proiectele formale de stabilire a unei ordini sunt imposibil de realizat În lipsa anumitor elemente practice pe
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
că socializarea joacă un rol fundamental în prevenirea și controlul violenței. Rezumând și deplasând problematica prevenirii și limitării violenței și a comportamentului antisocial în general la scară societală, putem enumera ca factori cruciali: strategii politico-economice de limitare a marginalizării și excluziunii sociale și a sărăciei; politici sociale de ajutorare a categoriilor sociale dezavantajate; reducerea recompenselor sociale pentru activitățile agresive, inclusiv în cazul celor despre care s-a crezut că au efect cathartic, și încurajarea activităților și instituțiilor prosociale; reducerea expunerii la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
excludere socială. Ca atare, protecția socială a persoanelor vârstnice se regăsește ca temă prioritară, inclusiv în documentele Comisiei Europene ce vizează elaborarea unor obiective și planuri de acțiune socială comune, în cadrul metodei deschise de coordonare a politicii de combatere a excluziunii sociale, enunțată la Summitul Consiliului European de la Lisabona din martie 2000. De altfel, în primul raport al CE privind sărăcia și incluziunea socială, s-a precizat că, în multe țări membre ale Uniunii Europene, „persoanele vârstnice au fost menționate ca
II. ÎNGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Denisa Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_628]
-
Lisabona din martie 2000. De altfel, în primul raport al CE privind sărăcia și incluziunea socială, s-a precizat că, în multe țări membre ale Uniunii Europene, „persoanele vârstnice au fost menționate ca fiind cele mai vulnerabile în ce privește riscul de excluziune socială, datorită nivelului insuficient al pensiilor”. Legea privind asistența socială a persoanelor vârstnice a fost primul act normativ care a reglementat serviciile sociale destinate unei anumite categorii de populație și a creat premizele dezvoltării infrastructurii necesare susținerii sistemului de îngrijire
II. ÎNGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Denisa Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_628]
-
prin negociere/parteneriat, Inundațiile masive pun în prim-plan nevoia de regularizare a cursurilor apelor. Cutremurele de amploare accentuează nevoia consolidării clădirilor și a introducerii unor condiții de securitate în construcții. Apariția unor factori cu efecte distructive importante - sărăcia și excluziunea socială, amenințarea războiului, mai ales a războiului nucelar, terorismul politic - face din acestea probleme manifeste, putând chiar să ocupe poziții centrale. Acumularea unor tensiuni în legătură cu respectivele probleme duce deci la creșterea voinței de a acționa: trecerea lor din potențial în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
European Economic and Social Commitee and Employment Policy, 2005, p. 12). Prin promovarea coeziunii economice și sociale, statele membre au în vedere implementarea seturilor de acțiuni care să asigure oportunități pentru toți cetățenii UE și, în consecință, să reducă riscul excluziunii sociale. După cum am arătat deja, modelul social european este un concept des întâlnit în documentele oficiale europene, mai ales în lucrările cele mai recente care evaluează progresele sociale și economice înregistrate în procesul de implementare a obiectivelor strategiei de la Lisabona
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
membre - sunt: „promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă, (Ă) protecția socială adecvată, dialogul dintre management și muncă, dezvoltarea resurselor umane, având în vedere o ocupare înaltă și trainică a forței de muncă și combaterea excluziunii” (European employment and social policy, 2000, p. 4). Scopul politicii europene în domeniul social și al ocupării forței de muncă îl reprezintă promovarea calității vieții prin asigurarea unui standard decent al vieții pentru toți cetățenii statelor membre. Articolul 125 al
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care a fost lansat un nou concept - acela de incluziune socială -, a cărui promovare a devenit oficial un obiectiv comun prioritar al tuturor statelor membre. Cu ocazia summitului de la Nisa din același an, s-au stabilit obiectivele de luptă împotriva excluziunii sociale și a sărăciei: promovarea participării la muncă și accesul la toate resursele, drepturile, bunurile și serviciile; prevenirea riscului excluziunii sociale; inițiative pentru grupurile cele mai vulnerabile; mobilizarea tuturor actorilor. Consiliul European a stabilit că toate statele membre să dezvolte
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prioritar al tuturor statelor membre. Cu ocazia summitului de la Nisa din același an, s-au stabilit obiectivele de luptă împotriva excluziunii sociale și a sărăciei: promovarea participării la muncă și accesul la toate resursele, drepturile, bunurile și serviciile; prevenirea riscului excluziunii sociale; inițiative pentru grupurile cele mai vulnerabile; mobilizarea tuturor actorilor. Consiliul European a stabilit că toate statele membre să dezvolte strategii antisărăcie și de promovare a incluziunii sociale și să elaboreze planuri naționale de acțiune în acord cu obiectivele adoptate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Zamfir, 1995, p. 12). Confruntate cu o serie de presiuni externe și interne legate de schimbările rapide din sfera tehnologică, trendurile demografice, dublate de opțiunea femeilor de a se integra activ pe piața muncii, riscul din ce în ce mai crescut de sărăcie și excluziune socială și procesul globalizării, statele bunăstării europene au dezvoltat strategii diverse de răspuns, mai mult sau mai puțin capabile să facă față provocărilor actuale. În ciuda suportului populației pentru principiile comun împărtășite de pluralism, respect pentru drepturi individuale, economie de piață
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și standarde de viață decente sau corecte, prioritatea pentru ocuparea forței de muncă; menținerea serviciilor de interes general; oportunități egale și lupta împotriva discriminării (Vaughan-Whitehead, 2003, pp. 6-10). O altă caracteristică a modelului european este lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale prin diferite măsuri precum mobilizarea resurselor spre susținerea regiunilor mai puțin dezvoltate. (Comité économique et social européen, 2004, p. 14). Schimbările din politica socială europeană nu sunt mereu orientate spre diminuarea drepturilor sociale, iar reacția defensivă a statelor membre
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
niște programe de care nu beneficiază. Furnizarea bunăstării în perioada comunistă și postcomunistă Scopul sistemului de furnizare a bunăstării în societățile comuniste era să asigure un anumit nivel de omogenitate socială, pe fondul unei societăți prospere, în care sărăcia și excluziunea socială erau inexistente (Zamfir, Zamfir, 1999, p. 21). Astfel, politicile sociale încercau să stabilească un anumit nivel sub care, teoretic, nimeni nu trebuia să ajungă, dar impunea și un plafon superior pe care nimeni nu trebuia să îl depășească. În
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]