610 matches
-
le rămân deosebit de îndatorat a fost francezul Henri Jacquier. Mai apropiat decât alții, el nu-mi era doar un dascăl, ci un prieten mai mare pe care-l frecventam și în afara orelor de curs. Dar aceste cursuri erau de fapt excursuri continui, delectabile excursii în care ne antrena pe tărâmurile adeseori exotice ale neobositelor sale peregrinări. Maestru al digresiunii, glosator intemperant pe marginea multiplelor sale lecturi, era incapabil de a ieși din labirintul enciclopedic pe care-l săpa el însuși, cârtiță
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
fără doar și poate, și de aniversarea tricentenarului orașului din primăvara anului trecut, Ion Ianoși s-a pus pe "repovestit" Petersburgul, într-o variantă nouă, aceea de "eseu liber de constrângerile științei severe", atingând o dimensiune dublă față de cea inițială. Excursul, crescând în detalii, pe axa timpului, o dată cu apropierea de zilele noastre, este centrat, după cum subliniază autorul, pe literatură, muzica și pictura petersburgheze beneficiind deja de docte exegeze către care ne îndeamnă, iar arhitectura fiind doar simbolic amintită, "pentru a nu
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
era de așteptat de la un filolog de profesie, eseurile adunate sub titlul de mai sus cuprind nu atât impresii de călătorie cât, mai ales, o aventură a imaginației, a memoriei culturale a autorului, peregrinajul turistic propriu-zis devenind pretext pentru un excurs erudit, hedonist. Sunt aici însemnări prozaice, de turist grăbit, parcurgând clasicul itinerariu al muzeelor locale, urmate de zăboviri sibaritice asupra vreunui detaliu arhitectonic izbitor precum cel din mica așezare italiană Atrani: "De pe celelalte trei laturi se poate accede către interiorul
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13708_a_15033]
-
memoriei, spune că error communis facit ius - greșeala comună statornicește dreptul. Istoria nu este nici ea imună.", afirmă istoricul într-unul din cele mai interesante capitole ale cărții, Episoade din cronicul unei letargii asumate, în care face, printre altele, un excurs prin tezele unor candidați la admiterea în Facultatea de Istorie din București. Că istoriografia e și ea supusă istoriei, o arată, printre multe altele, un amănunt foarte interesant pomenit de un alt istoric, Luminița Murgescu, într-o carte despre educația
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
într-un stil strălucitor, impregnat cu maliție, ironie sau chiar aroganță. Nu valoarea literară a eseului, tipică „școlii franceze”, este totuși cea care ne preocupă, cât întemeierea demersului, valabilitatea lui. Pentru că Emmanuel Todd ajunge la concluzia „inutilității Americii” după un excurs istoric, o analiză economică și o prospecție demografică ce par corecte, la obiect, făcând previzibil inevitabilul eșec al unui posibil imperiu planetar. SUA, crede el, nu sunt pregătite pentru un rol pe care prăbușirea bruscă a comunismului li-l impun
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
unde Adam aruncase pactul semnat cu Diavolul, respectiva piatră a fost sfărâmata sub talpă christică (fantezie tacuciană!); Oricum, despre mitul facerii a curs multă cerneală. E tentant pentru că este vorba de începuturile biologice rămase încă în imperiul misterului. Și în excursul lui trist ajunge la prețuirea clipei alunecătoare, ceea ce au recomandat toți poeții de la Omar la Vergiliu și poate și la Constantin Clisu ( nu mă mai amintesc pe mine). Apoi sunt abordate teme deja cunoscute în genetică: involuția sau obținerea unor
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93038]
-
cu aproape 25 de ani în urmă. Andrei Oișteanu București, 26 iulie 2005 Omul cu etaje Oricine cunoaște volumul de debut al lui Andrei Oișteanu (Grădina de dincolo, 1980) va ralia imediat prozele ce compun Cutia cu bătrâni la acel excurs erudit în simbologia magic-alchimică de acolo. Ceea ce reprezenta pe atunci sondare a fabulosului totemic animalier, ținând de imagistica ocultă, de exorcismul heraldic sau de șamanism turnat în tipare de basm românesc devine chiar acum substanță reflexivă, matriță psihanalitică și plurisemie
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Vremea, frumosul album Panteo nul Național, vol. II, de Bogdan Peter Tănase, Ioana Manolache, Paul Filip, la Editura Tradiție (care scanează cimitirele Bucureștilor și ne dă lista comentată a monumentelor istorico-artistice de acolo, cu o puzderie de fotografii) și binevenitul excurs coordonat de Radu Călin Cristea, la Muzeul Național al Literaturii Române, prin vreo două sute de locuințe scriitoricești din istoria literară a Capitalei (Literaturile Bucureștiului, sau Despre memoria fără amintiri, fotografii de Ion Lazu și Dan Vatamaniuc). Despre acesta din urmă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
paralel am continuat să compun, beneficiind de o serie de burse, premii, comenzi care au atras treptat alte burse (Mannheim, Baden-Baden, Schreyahn), alte comenzi (teatrele din Ulm, Freiburg, Mannheim, Schwetzingen, Radio Berlin, Munchner Biennale etc.). Dar și în incursiunile ori excursurile pedagogice, în care a descoperit acel miracol pe care trebuie să-l faci, vorba lui L. Jouvet, cu tine însuți și pe care, simplu, natural, îl numim vocație. Debutul meu didactic s-a petrecut la Heidelberg în 1986. Au urmat
Avantaj muzica românească by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8971_a_10296]
-
încă o notă bună pentru d-sa. Cu toate că extrem de atașat de locul natal, de Bîrladul pe care nu pregetă a-l aminti mereu, fie și prin mijlocirea unor inimoși ai locului, fără o prea mare notorietate, căruia îi închină un excurs istoric chiar în fruntea biografiei de care ne-am ocupat, C.D. Zeletin nu face niciun rabat măruntului provincialism cultural, de atîtea ori stînjenitor. Legătura d-sale cu toposul de baștină care e și cel al Elenei Bibescu e una decentă
O carte somptuoasă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8400_a_9725]
-
avalanșă murdară de cerneală menită a adumbri viziunea critică. Vezi nota 5. WOLFE, TOM Cap. 41, par. 6. Jocurile isterice în stil argotic sînt un Plagin din introducerea la o antologie, The New Journalism. XENOFON Cap. 45, 46, 47, 48. Excursul... fals-militar din acestea este un Plagdif extins al operei Anabasis. YOUNGHUSBAND, COL. STUKELEY Cap. 49, par. 49. „Să mergem în craterul Vezuviului în tramvai“ este o remarcă atribuită generalului Douglas Haig în Quips from the Trenches. ZOROASTRU Cap. 50, par
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
sigiliul mănăstirii de la Baia, precedent descălecării lui Dragoș în 1359, Vasile Lovinescu dezvoltă concepția sa cu privire la conservarea unei “arte regale” a unei tradiții inițiatice (Guenon o numește “știința sacră” a „vârstei de aur” din Hiperboreea ) prin intermediul miturilor și al heraldicii. Excursul hermeneutic asupra însemnului heraldic are ca pretext rememorarea stihurilor revelatoare din “Divanul...” lui Dimitrie Cantemir: “herbul” ales de cei “vechi” este bourul, iar numele său, mai puternic decât tunetul și ermeticul adevăr vor rămâne “moșie”, “scară” și “scaun” pentru cei
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
interpretărilor kantiene sau schopenhauriene, la care ne-am fi așteptat poate, ci și armele moderne ale structuralismului, deconstrucției, postmodernismului, pe Lacan și Derrida, pe Paul de Man și Jauss, așa încît o expresie ca 96 "pisicuța mea" prilejuia un eroic excurs în istoria simbolului pisicii de la sumerieni până la Allan Poe și Baudelaire, cărora, se arăta cu satisfacție patriotică, Eminescu le era evident superior. Extaze culturale de acest fel, încă majoritare la noi, nu arată nici admirație reală pentru un autor, nici
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Provincia este, și din acest punct de vedere, înnoitoare. Sigur că ne putem întreba cam care ar putea fi prioritățile pe care să le aibă în vedere dezbaterile noastre. Eu susțin că pe lângă cele legate de cultura politică, pe lângă binevenitele excursuri în istorie și istoriografie, pe lângă radiografiile amănunțite ale identităților culturale, ar trebui să avem în vedere Provincia de lângă noi, astăzi. Adică să nu rămânem numai în dosul fereastrei de la Biblioteca Centrală Universitară, ci să privim Provincia și altfel. Bunăoară în
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Îl ascultam și mi-l aduceam aminte în timpul "ședințelor de bloc" (eram o mână de oameni, șapte familii în toată casa, care ne știam de 20 de ani), când "lua cuvîntul" (venea uneori îmbrăcat în pijama) și începea cu un excurs despre "regulile conviețuirii socialiste". Cu lichelele publice lucrurile erau cât se poate de simple. Locurile lor de întîlnire erau volumele omagiale, ziarele, televiziunea și radioul, unde de asemenea erau omagiați "conducătorii" (de ziua nașterii sau cu ocazia altor zile naționale
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu care se lansa în povestirea insignifiantului. Pe Friedgard, care venise să-l cunoască pe marele "aforistician" și care credea că Cioran va revărsa de la bun început asupra ei o cascadă de panseuri inedite, o uimește, la prima întîlnire, lungul excurs al lui Cioran despre chiriile locuințelor pariziene, despre cearta sa cu proprietarul, despre lefurile profesorilor de liceu. Știam, apoi, în detaliu bucătăria în care Friedgard, în prima seară petrecută cu Cioran (Simone era în Vendee), curăță fasole verde și pune
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dar și a poeziei folclorice. Gazetele timpului, din Moldova, dar poate și de aiurea, Îi găzduiesc Încă - necercetate și neidentificate - produsele nopților... Prezentându-ni-l pe Alexandru Malin Tăcu În ,,Călătorul profund”, Aurel Ștefanachi notează: ,,Fără să-mi asum un excurs critic asupra atât de proaspetei scrieri a lui Sandu Tăcu Malin, În comparație cu nu știu care poet, fiecare Își are destinul său, independent de voință, sunt absolut convins că ne aflăm În fața unui caz de poezie adevărată, În fața unui destin poetic! Superbia acestei
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
sat, cu o condiție căreia trebuia să-i rămân fidel - toți cei din jur să-mi devină prieteni sinceri și onești. Îmi trebuia oameni indiferent de vârstă cu virtuți morale autentice pentru a-mi realiza proiectele. Dacă Îmi fac un excurs prin amintiri, după ani mulți, pot afirmă fără jenă că toate scopurile au fost atinse. Într-adevăr, am muncit serios, dar am reusit! Notez aici din succesele de atunci. - Câteva cuvinte despre mine. Făceam o tristă studenție - fără frecvență la
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Vrancei a avut loc din cauza expansiunii capitalismului - este incompletă, adăugându-i câteva ipoteze. Al doilea obiectiv este acela de a extrage din analiza cauzală întreprinsă factorii structurali (endogeni) de natură să crească rezistența și reziliența unei entități politice locale. Totodată, excursul în procesul de integrare economică și instituțională a entităților politice locale va prilejui mai multe observații și considerații colaterale ale căror implicații nu vor putea fi urmărite până la capăt aici. În vederea îndeplinirii acestor obiective, materialul de față reinterpretează datele și
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
dumneavoastră, ce este actorul? Ce ne puteți spune despre arta actorului și despre existența actoricească ca dimensiune a condiției umane? C.M.: Despre arta și despre condiția actorului s-a scris mult și nu este locul într-un dialog să fac excursuri teoretice. Nici nu am bosă teoretică, de altfel. Evident, dată fiind specialitatea mea, cunosc literatura respectivă. Acum îmi vin în minte doar câteva expresii celebre (aparținând lui Shakespeare, Diderot, Kierkegaard, Caragiale, Camus, Nichita Stănescu) care sintetizează condiția actorului, această "oglindă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
comentat, motivul se structurează după aceleași linii de forță. În timp ce lucrează la ridicarea unei construcții „speciale” (mănăstire, corabie „năzdrăvană”), eroul demiurg se rănește (la mână sau picior) ca urmare a comiterii unei (unor) greșeli rituale de construcție (82). În urma acestui excurs comparativ, motivul epic „rănirea lui Noe”, din legenda românească a potopului, capătă semnificații mito-simbolice inedite care, chiar dacă nu sunt explicite în textul propriu-zis, sunt totuși confirmate de acesta : Noe se rănește la mână înainte de a fi îndeplinit canoanele rituale (alegerea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Eu unul știu solomonii și nu mă prea tem nici de balauri”. „Da’ ce-s acele solomonii ?”, îl întreabă curioasă Malca. „Asta nu se poate spune”, zice tranșant Moș Nichifor, cu un aer de mare inițiat (206). Desigur, tot acest excurs cronologic își are rosturile sale, dar datele privind primele atestări (când ? unde ? ce ?) nu pot fi luate în valoare absolută, ci relativă. În general, data primei atestări a unui cuvânt (sfârșitul secolului al XVIII-lea, în acest caz) nu este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
categorii, forme a creativității este formală și cumva conjuncturală. Pentru Croce, totul la drept vorbind, nu știu dacă și critica literară era poezie. Așadar, depinde de unde privim. Aș putea să susțin deopotrivă identitatea de esență a oricărei creativități, într-un excurs care să pornească de la impulsul originar, unul de natură ontologică chiar atunci când este proiectat în artificiu, text, construct, ipostază, ca și ruptura dintre genuri, cu atât mai mult dintre critică literară și restul literaturii. Căci, dincolo de impulsul originar, de va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de structuralisme. Ca june asistent, conduceam și seminarii în direcția buclucașă, îl confruntam pe Hugo Friedrich cu analizele lui Heidegger din Hölderlin, cu reflecțiile lui Valéry despre Mallarmé și Baudelaire, nu-l neglijam nici pe Manolescu, auctor al unor incitante excursuri în conștiința de sine a poeziei românești, nici pe Noica, necum cercetările asupra izotopiei autoreferențiale ori asupra autotelicului kantian. Serioasa cunoaștere a praxelor teoretice îmi surpa semețirea antiromânească, ajutându-mă să am o bună distanță față de fenomenul poetic. Pricepeam altfel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
consecventă, asupra căreia voi insista pe parcursul și mai ales în finalul acestui text. Așa însă, totul s-a încurcat și încurcat a rămas până astăzi. Septuaginta și textul masoretic Analiza mea va fi susținută de exemple. Voi începe cu un excurs istoric, al cărui scop nu este de a furniza cititorului nespecialist o serie de informații brute, ci de a scoate în evidență un fapt esențial, și anume coexistența separată a celor două versiuni vetero-testamentare, ebraică și greacă. Se cuvine spus
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]