2,236 matches
-
Pe baza acestor interviuri, Ericsson și colaboratorii săi au stabilit faptul că violoniștii cei mai buni au început mai devreme să studieze vioara și au exersat mai mult pe parcursul carierei. Interviurile, împreună cu jurnalele, au permis o estimare a volumului de exersare pe care au efectuat-o grupurile de violoniști de la începutul studiilor până la vârsta de 20 de ani. Grupurile s-au diferențiat mult din acest punct de vedere: s-a estimat că violoniștii cei mai buni acumulaseră, fiecare, peste 10 000
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
efectuat-o grupurile de violoniști de la începutul studiilor până la vârsta de 20 de ani. Grupurile s-au diferențiat mult din acest punct de vedere: s-a estimat că violoniștii cei mai buni acumulaseră, fiecare, peste 10 000 de ore de exersare, în comparație cu circa 8 000 de ore în cazul violoniștilor buni și cu 4 000 de ore în cazul viitorilor profesori de muzică. În plus, pe baza informațiilor despre durata ședințelor tipice de exersare și despre timpul suplimentar de somn al
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fiecare, peste 10 000 de ore de exersare, în comparație cu circa 8 000 de ore în cazul violoniștilor buni și cu 4 000 de ore în cazul viitorilor profesori de muzică. În plus, pe baza informațiilor despre durata ședințelor tipice de exersare și despre timpul suplimentar de somn al celor mai buni violoniști, Ericsson și colaboratorii săi au tras concluzia că violoniștii cei mai buni exersau până aproape de limita maximă suportabilă. Al doilea studiu, despre pianiști de nivel înalt, a confirmat concluziile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de asemenea, că există limite ale capacității de a efectua o activitate deliberată care implică eforturi mari și că persoanele care au ajuns la cel mai înalt nivel al măiestriei funcționează aproape de propria limită. Aceste rezultate arată că „prea multă exersare” nu pare să împiedice succesul. În domeniile studiate de Ericsson și colaboratorii săi succesul pare să depindă în mod pozitiv și uniform de exersare, nu apare acel U răsturnat din teoria tensiunii. Contradicția dintre această concluzie și studiul lui Simonton
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cel mai înalt nivel al măiestriei funcționează aproape de propria limită. Aceste rezultate arată că „prea multă exersare” nu pare să împiedice succesul. În domeniile studiate de Ericsson și colaboratorii săi succesul pare să depindă în mod pozitiv și uniform de exersare, nu apare acel U răsturnat din teoria tensiunii. Contradicția dintre această concluzie și studiul lui Simonton (1984) asupra relației dintre educație și succesul creator va fi analizată ulterior. Aceeași concluzie poate fi trasă din studiile bazate pe interviuri efectuate de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cercetate nevoia de creativitate este mai evidentă (de exemplu, sculptură, neurologie și matematică față de tenis, înot și cântatul la pian), tiparul anilor de pregătire s-a regăsit în toate. Problema creativității S-ar putea aduce obiecția că cercetarea pe tema exersării deliberate nu este relevantă pentru studiul creativității, deoarece unele domenii, cum sunt interpretarea muzicală sau sportul, implică un nivel minim de creativitate. Totuși, așa cum am arătat puțin mai sus, mai multe dintre domeniile cercetate de Bloom și colaboratorii lui (Bloom
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
despre interpreți și despre sportivi sunt relevante pentru înțelegerea gândirii creative. În plus, așa cum am remarcat mai devreme, studiile despre evoluția artiștilor și a oamenilor de știință pe care le-au efectuat Bloom și colaboratorii lui prezintă rezultate legate de exersare și de însușirea cunoștințelor din disciplina respectivă care sunt paralele cu cele obținute în cazul muzicienilor și sportivilor (Bloom, 1985). Importanța virtuală a rezultatelor obținute de Bloom, Ericsson și colaboratorii lor. demonstrează necesitatea analizării carierelor unor persoane din domenii care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
obținute în cazul muzicienilor și sportivilor (Bloom, 1985). Importanța virtuală a rezultatelor obținute de Bloom, Ericsson și colaboratorii lor. demonstrează necesitatea analizării carierelor unor persoane din domenii care implică în mod incontestabil gândirea creativă. Secțiunea următoare prezintă dovezi ale importanței exersării și acumulării de cunoștințe în domeniul componistic (inclusiv compoziția „în direct”, adică improvizația în jazz), care este, indiscutabil, o tehnică creativă. Nu este posibilă o estimare relativ directă a tiparelor de exersare și a altor activități în cazul unor personalități
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
gândirea creativă. Secțiunea următoare prezintă dovezi ale importanței exersării și acumulării de cunoștințe în domeniul componistic (inclusiv compoziția „în direct”, adică improvizația în jazz), care este, indiscutabil, o tehnică creativă. Nu este posibilă o estimare relativ directă a tiparelor de exersare și a altor activități în cazul unor personalități cum este Mozart. Totuși, dovezile indirecte vin în sprijinul rezultatelor studiilor efectuate de Bloom (1985), Ericsson și colaboratorii lor (1993); cu alte cuvinte, cunoașterea profundă a unei discipline este o condiție necesară
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
activități în cazul unor personalități cum este Mozart. Totuși, dovezile indirecte vin în sprijinul rezultatelor studiilor efectuate de Bloom (1985), Ericsson și colaboratorii lor (1993); cu alte cuvinte, cunoașterea profundă a unei discipline este o condiție necesară pentru realizările creative. Exersarea și creativitatea în activitatea compozitorilor Cine a compus primele șapte concerte pentru pian ale lui Mozart? Analiza modului în care a compus Mozart concertele pentru pian și orchestră ne oferă o dovadă a faptului că exersarea deliberată este importantă pentru
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
necesară pentru realizările creative. Exersarea și creativitatea în activitatea compozitorilor Cine a compus primele șapte concerte pentru pian ale lui Mozart? Analiza modului în care a compus Mozart concertele pentru pian și orchestră ne oferă o dovadă a faptului că exersarea deliberată este importantă pentru a progresa în arta compoziției. Așa cum am spus mai devreme, prima capodoperă a lui Mozart identificată ca atare de Hayes (1989) a fost Concertul pentru pian nr. 9, K. 271. Lucrarea a fost compusă după mai
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fi declarată capodoperă. Acest tipar al evoluției arată că experiențele muzicale timpurii ale lui Mozart au implicat cunoașterea lucrărilor altora și, probabil, folosirea lucrărilor predecesorilor ca model de rezolvare a anumitor probleme componistice. Această activitate ar putea fi apreciată ca exersare deliberată, efectuată sub îndrumarea tatălui lui Mozart, muzician destul de cunoscut, care poate fi considerat profesor-maestru. În plus, deoarece Mozart era și pianist, a interpretat, probabil, aceste lucrări în concerte, ajungând să le cunoască și mai bine. Un tipar similar apare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ceea ce s-a făcut înainte (chiar pe ceea ce noi am făcut înainte), am fi condamnați la eșec de la bun început. Totuși, și în acest domeniu, capacitatea creativă apare abia după ce cunoaștem profund ceea ce s-a făcut deja, tot sub forma exersării deliberate. Interpreții de jazz, chiar și cei care au ajuns la cel mai înalt nivel al virtuozității și sunt celebri, afirmă că învață să cânte din înregistrări, executând, notă cu notă, bucățile solo ale maeștrilor din generațiile precedente (Berliner, 1994
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de Young și de alți interpreți de swing (de exemplu, Coleman Hawkins). Alte formule sunt ceea ce se poate numi „monedă curentă” printre colegii lui Parker, întrucât le foloseau mulți dintre ei. În sfârșit, Parker însuși a creat unele formule în timpul exersării și al concertelor. Prin urmare, capacitatea lui Parker de a cânta fluent și fără să se repete este pusă de autorii analizelor pe seama repertoriului lui de formule bogat și bine exersat (Kernfeld, 1995; Owens, 1995). S-a adus argumentul că
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
bazeze pe memorie într-un mod mai direct decât presupune Johnson-Laird. Rămâne deschisă problema modului cum funcționează memoria „în direct” în timpul improvizațiilor, despre care în prezent nu știm nimic. Cum se compun șlagărele: The Beatles Un alt exemplu al rolului exersării în dezvoltarea creativității poate fi cariera formației Beatles. Primul șlagăr semnat de John Lennon și Paul McCartney a fost „Love Me Do”, înregistrat în 1962, care a ajuns în același an pe locul 17 în topul britanic din decembrie. El
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Want to Hold Your Hand” (lansat pe 29 noiembrie, într-o săptămână a ajuns în fruntea topului, înlocuindu-l pe „She Loves You”). Ce fusese înainte de această erupție creatoare? Răspunsul este același ca la Mozart și la interpreții de jazz: exersare, exersare, exersare (Davies, 1968; Lewisohn, 1992). Formația Beatles a apărut din formația Quarry Men, o trupă creată de Lennon în martie 1957, când avea 17 ani, la puțin timp după ce a primit prima lui chitară. Lennon învățase puțină muzică de la
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
to Hold Your Hand” (lansat pe 29 noiembrie, într-o săptămână a ajuns în fruntea topului, înlocuindu-l pe „She Loves You”). Ce fusese înainte de această erupție creatoare? Răspunsul este același ca la Mozart și la interpreții de jazz: exersare, exersare, exersare (Davies, 1968; Lewisohn, 1992). Formația Beatles a apărut din formația Quarry Men, o trupă creată de Lennon în martie 1957, când avea 17 ani, la puțin timp după ce a primit prima lui chitară. Lennon învățase puțină muzică de la mama
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Hold Your Hand” (lansat pe 29 noiembrie, într-o săptămână a ajuns în fruntea topului, înlocuindu-l pe „She Loves You”). Ce fusese înainte de această erupție creatoare? Răspunsul este același ca la Mozart și la interpreții de jazz: exersare, exersare, exersare (Davies, 1968; Lewisohn, 1992). Formația Beatles a apărut din formația Quarry Men, o trupă creată de Lennon în martie 1957, când avea 17 ani, la puțin timp după ce a primit prima lui chitară. Lennon învățase puțină muzică de la mama lui
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cântecele. Elvis Presley, unul dintre primii lor idoli, nu a făcut aceasta, însă Buddy Holly, Chuck Berry și Little Richard, alți preferați de-ai lor, se numărau printre cei care o făceau. Nu există informații amănunțite despre programul efectiv de exersare al formației Beatles, dar ne putem face o impresie despre activitatea lor urmărind concertele. Cu toate că Ericsson și colaboratorii săi (1993) au făcut distincție între spectacol (ca muncă) și exersarea deliberată, această diferențiere s-ar putea să nu fie prea clară
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care o făceau. Nu există informații amănunțite despre programul efectiv de exersare al formației Beatles, dar ne putem face o impresie despre activitatea lor urmărind concertele. Cu toate că Ericsson și colaboratorii săi (1993) au făcut distincție între spectacol (ca muncă) și exersarea deliberată, această diferențiere s-ar putea să nu fie prea clară în cazul Beatles. Se pare că ei au folosit concertele de la început ca ocazii de a-și îmbunătăți execuția, pe lângă exersarea deliberată și repetițiile pe care se poate să
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
au făcut distincție între spectacol (ca muncă) și exersarea deliberată, această diferențiere s-ar putea să nu fie prea clară în cazul Beatles. Se pare că ei au folosit concertele de la început ca ocazii de a-și îmbunătăți execuția, pe lângă exersarea deliberată și repetițiile pe care se poate să le fi făcut în alte momente (Lewisohn, 1992, p. 23). În concerte, ei cântau de mai multe ori același cântec, având astfel ocazia să rezolve problemele de interpretare ca grup și să
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sfârșitul anului 1962. Chiar dacă fiecare dintre ele n-ar fi însemnat decât o oră pe scenă, ceea ce reprezintă, fără îndoială, o subestimare, tot ajungem la aproape 2 000 de ore de spectacol, fără să luăm în calcul nici o repetiție sau exersare în afara scenei. Trebuie să notăm că acest timp cumulat este inferior celui stabilit de către Ericsson și colaboratorii săi (1993) în cazul tinerilor violoniști și pianiști. Deoarece cariera lor era în domeniul muzicii ușoare, activitatea membrilor formației Beatles implica mai puțină
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
colaboratorii săi (1993) în cazul tinerilor violoniști și pianiști. Deoarece cariera lor era în domeniul muzicii ușoare, activitatea membrilor formației Beatles implica mai puțină tehnică decât interpretarea și compunerea unor lucrări de muzică clasică, astfel încât era nevoie de mai puțină exersare pentru a ajunge la cel mai înalt nivel. În orice caz, membrii formației Beatles au muncit din greu înainte de a ajunge la glorie. Am văzut deci că începutul carierei formației Beatles poate fi considerat o perioadă de exersare intensă. Următoarea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mai puțină exersare pentru a ajunge la cel mai înalt nivel. În orice caz, membrii formației Beatles au muncit din greu înainte de a ajunge la glorie. Am văzut deci că începutul carierei formației Beatles poate fi considerat o perioadă de exersare intensă. Următoarea întrebare este: ce exersau ei? La fel ca în cazurile celorlalți artiști despre care am vorbit, eforturile inițiale intense ale membrilor formației vizau aprofundarea lucrărilor altora. Figura 12.2 prezintă în rezumat, pe parcursul carierei de interpretare în concerte
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
carierei pur și simplu nu avuseseră timp să compună multe cântece, așa încât le-au cântat pe ale altora. Din acest unghi de vedere sceptic, singura diferență între primele și ultimele cântece ale formației Beatles este cantitativă. Poate că anii de exersare nu au avut alt efect decât să le dea lui Lennon și McCartney timpul necesar pentru a compune mai multe cântece. Totuși, există dovezi că, pe lângă faptul că sunt relativ puține, primele cântece compuse de Lennon-McCartney sunt considerate inferioare calitativ
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]