12,343 matches
-
cu zăltați urlând la marginea gropii, rănesc sensibilitatea familiei și a publicului. Ar putea ușor s-o violeze și ei, desigur, dar își respectă profesia, îi oprește bunul simț, educația, ceva foarte uman din orice om încă viu pe dinlăuntru. Exigențele publicului sunt și ele ceva mai ridicate”, scrie Dan Tapalagă. Jurnalistul povestește și el o întâmplare din 2005, când se afla, la fel ca Victor Ciutacu, în SUA. El făcea un intership la un ziar local din Albany, statul New York
Cum văd Ciutacu și Tapalagă presa americană, după cazul Sergiu Nicolaescu by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/80414_a_81739]
-
fost idealul nostru: să contestăm în numele celor ce vor veni după, pentru dreptul lor de a ne contesta, la rândul-le? În condiții de libertate e simplu să negi, să dai cu tifla, chiar să jignești - nu riști nimic. Singura exigență, după mine, este ca discuțiile să se poarte pe un ton civilizat, să excludă atacul la persoană. Cred că optzeciștii sunt primii care să înțeleagă asta. Or, ceea ce am văzut, de pildă, în revista "Vatra", în anumite perioade - atacuri înverșunate
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
Apostol Bologa pare legat printr-un cordon ombilical de alte personaje exponențiale din literatura Imperiului. Ofițer ca și cei din romanele lui Roth, Musil, Broch ș.a.m.d., pregătindu-se a deveni ofițer, el nu se abate de la normele și exigențele profesiunii. E personajul care circulă liber prin toate literaturile care definesc "Mitteleuropa romanului", de la Joseph Roth la Miroslav Krleza. Dar tot din primele capitole, el ne avertizează asupra dublei sale naturi: Pe cît inima îi clocotea de viață năpraznică, pe
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
creator afin, care i-a marcat poetului român propriile poeme de meditație asupra istoriei. Remarcabilă, în poezia lui Aurel Dragoș Munteanu, este intuiția că lumea vizibilă, pentru a se împlini în istorie, are neapărat nevoie să se acorde cu înaltele exigențe ale cunoașterii revelatorii, camuflată în adâncul conștiinței individuale.
Pelerinul neliniștit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8210_a_9535]
-
Ion Simuț Avem o dilemă: cum să numim astăzi mai potrivit exigențele ideologice conformiste impuse artei în perioada comunistă? În etape diferite, din 1948 până în 1989, s-au folosit ambii termeni. După 1989, în dezbaterile critice, există cel puțin două opțiuni clare. Sanda Cordoș, într-un articol publicat inițial în "Apostrof", nr.
Proletcultism sau realism socialist? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8211_a_9536]
-
tinde să se substituie artei pentru popor și, în al doilea rând, acuzau literatura modernistă, lipsită de un conținut ideologic explicit, partizan prezentului sovietic. Acestea erau carențe evidente într-o atitudine de evitare a realismului socialist, ignorând spiritul de partid, exigență formulată încă din 1905 de Lenin pentru o literatură angajată în sprijinul necondiționat al regimului proletar. Jdanov reamintește punitiv în 1946 necesitatea ca literatura și celelalte arte să reprezinte socialismul, sovietismul, poporul, spiritul revoluționar de construcție a unei lumi noi
Proletcultism sau realism socialist? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8211_a_9536]
-
dintre adversarii săi de opinie, școliți la școala dezinformării comuniste, mizează pe discreditarea omului aducând în discuții chestiuni care nu au nicio legătură cu discuția principală. Unul dintre puținele reproșuri care i se pot aduce este legat de contradicția dintre exigența cu care comentează creațiile literare ale lui Marin Sorescu și Nichita Stănescu și larghețea aproape necritică arătată în cazul unor poeți cvasinecunoscuți. Într-o parte Gheorghe Grigurcu pozează în critic fioros, în cealaltă, în bonom exeget descriptiv. Firește, au dreptate
Confesiuni incomode by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8212_a_9537]
-
prudent să intre în bătălie, asta dacă nu vrea să fie mereu înfrîntă. Apoi, dacă în cogniție nu are ce căuta, atunci măcar în lumea ideilor sociale să aibă ceva de spus. Din păcate, teologia nu este tolerată de grila exigențelor ideologice, fiind imediat expulzată sub bănuiala că, orice ar spune, va întreține fatal tendințe teocratice sau fundamentaliste. Și astfel, neajutorată în fața științelor, spășită în fața ideologiilor și marginalizată sub presiunea secularizării, teologia seamănă cu un univers paralel în ale cărui mreje
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
noi subiecte, ci se mulțumesc cu cele vechi, asupra soluției cărora acordul e deja unanim. Un ofițer dintr-o schiță a lui Gh. Brăescu (O carieră), ajuns căpitan grație exclusiv îndemînărilor lui gospodărești, se decide într-un tîrziu să înfrunte exigențele examenului de maior. Iată-l așadar la tema tactică, trebuind să ordone desfășurarea în teren a trupelor. în mintea candidatului, vid total. Minutele trec, generalii din comisie se impacientează: " - Hai, hai, căpitane... Dacă te-ai gîndi și la război atît
D-ale examenelor by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9646_a_10971]
-
Monicăi Lovinescu, în termenii pe care i-am arătat. Astăzi, după trei decenii, la o lectură eliberată de inhibiții, de subtilitățile mesajului cifrat și de complicitățile cititorului exersat cu codurile secrete practicate în interiorul regimului comunist, romanul Orgolii rezistă la noile exigențe. Nu e o simplă "literatură cu șopârle", nu ilustrează, cum ar vrea să bagatelizeze unii, "curajul cu voie de la poliție". Scriitorul și-a încărcat patetic pagina și și-a delegat personajul să spună tot ce voia să spună, nu fără
Romanul conștiinței etice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9633_a_10958]
-
colecția de "Opere fundamentale", din punctul de vedere al unui cercetător exigent, constă în faptul că nu sunt integrale (cu câteva excepții) și nici nu rezolvă problemele de istorie literară lăsate în suspensie de edițiile anterioare. Cu alte cuvinte, ca exigență științifică maximă, bat pasul pe loc sau uneori chiar fac un pas înapoi față de o ediție critică anterioară din două motive: opera este prezentată selectiv, iar aparatul critic este simplificat - deci avem de-a face cu un fel de antologie
Ediții recapitulative by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9655_a_10980]
-
din periodice și din manuscrise) și IV. Dramaturgia, în îngrijirea asociată a lui Stancu Ilin cu I. Oprișan. Fundația Națională pentru Știință și Artă preia după 2000 această ediție critică Hasdeu, printre puținele care au mai putut continua cu vechile exigențe și vechiul format de la Editura Minerva. În 2004 apare volumul VII, în îngrijirea lui I. Oprișan, cuprinzând folclorul literar sistematizat de însuși B. P. Hasdeu, sărind volumele V și VI de Opere. Studii și articole literare, filosofice și culturale, apărute
Ediții recapitulative by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9655_a_10980]
-
însă, corec-ti-tudinea execuției tuturor dansurilor de ansamblu și a variațiilor soliștilor a fost remarcabilă. Prima concluzie care decurge din acest fapt este aceea că Baletul Operei bucureștene are foarte mare nevoie, pentru a se menține la un nivel tehnic corespunzător exigențelor unei mari companii de dans, de maeștri pedagogi de nivelul celor invitați pentru această repunere în scenă a baletului Corsarul. Dacă nu se va lua în calcul această necesitate, compania nu se va putea menține la verva și strălucirea de la
Secolul al XIX-lea resuscitat by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9664_a_10989]
-
de dans, de maeștri pedagogi de nivelul celor invitați pentru această repunere în scenă a baletului Corsarul. Dacă nu se va lua în calcul această necesitate, compania nu se va putea menține la verva și strălucirea de la recenta premieră, căci exigența maximă este singura soluție în această profesiune, în care instrumentul-corp trebuie continuu acordat. Revenind la interpreții spectacolului, fiecare solist, în parte, și-a dansat excelent partitura, ca rigoare tehnică, adăugându-i, după puteri, câte ceva din propria lui personalitate plastică. Este
Secolul al XIX-lea resuscitat by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9664_a_10989]
-
natură documentară demne de luat în seamă în 1938 (ediția a III-a), iar în 1964 apare a patra ediție, în care autorul operează numeroase modificări, de două tipuri: informații noi de istorie literară și intervenții de nuanță ideologică datorate exigențelor cenzurii. Care dintre cele patru ediții are drept de text de bază? Ediția de Opere G. Călinescu, vol. 11, Editura pentru literatură, 1969, a consacrat ca text definitiv cel din 1964, pentru că era ultima ediție revăzută de autor. După 1990
G. Călinescu în reeditări by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9681_a_11006]
-
care a eșuat într-un gen sau altul, proclamând critica "o activitate de înaltă simpatie între creatori pe diferite planuri ale spiritului", iar "obiectivitatea ei se bizuie pe cultură și pe simțul organic de valoare, refuzat celor sterili" (II, 204). Exigențele călinesciene față de critică sunt copleșitoare și la ele trebuie să luăm aminte: "Ca un critic să nu poată să fie artist într-un chip oricât de modest, ca el să nu aibă nici o competență într-un domeniu de erudiție, să
Modelul călinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9726_a_11051]
-
fiu vreo trei mandate "tatăl" micro-hoardei prozatorilor din Asociația București (vreo 300 prozatori legitimați). În romanul Turnul, pe junii optzeciști îi numeam chiar "hoarda de aur a literaturii române". Dar, drept să spun, n-am grija competiției. Scriu elaborat, cu exigență, dar fără grija competiției. Mă bucur tare de performanțele altora, de parcă prin ele m-ar scuti pe mine de o trudă. Mă bucur că Svetislav Basara (un sârb optzecist) a scris romanul subconștientului balcanic mai bine decât puteam s-o
Vasile Andru "Vedetele sunt mașini de făcut bani" by Angela Baciu-Moise () [Corola-journal/Journalistic/9730_a_11055]
-
le apropie. Cele trei se regăsesc în nefericirea comună, în încercarea disperată de a da sens și speranță unor existențe cvasi-eșuate. Frumusețea se fanează, de visurile adolescentine se alege praful, romantismul devine zgură, grobianismul și agresivitatea celor din jur, compromisul, exigențele tot mai scăzute, dispariția respectului de sine fac parte din noua realitate a vieții. Cu cinism și autoironie toate aceste femei își asumă noua condiție. Ea le apropie mai mult decât ar putea să le despartă statutul lor social atât
Decalogul nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9699_a_11024]
-
se poate spera/ de la răbdarea celuilalt/ împinși rătăciți împăcați/ precum frunzișul" (nici nu vreau să știu). Un asemenea exercițiu al discreției, de sorginte în fond barocă, avansează treptat spre o caligrafie severă, spre o gesticulație grațios austeră. I se suprapun exigențele disciplinei, ale unei înalte discipline care este răbdarea. Răbdarea și tehnica sa specifică, perseverența, ne-ar putea oare apropia de idealul, cu fruntarii metafizice, al actualizării tuturor latențelor verbului? Ne-ar putea apropia cu adevărat? "Citește și nu te speria
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
1965-1985, de peste 10.000 de ori, pe scenele noastre. La fel, obscura Săracul Gică, reprezentată, timp de 25 de ani, pe scena de la Fantasio. Iar Adi Minune face furori, la nunți, În fiecare sîmbătă seara. Depinde de cultură, bun-gust și exigență, să aderi la unii, ori la ceilalalți... CÎnd confundăm liniștea, cu tăcerea, Înseamnă că avem probleme de comunicare. Just! CÎt de greu reușesc să tacă pe scenă, anumiți actori! Și ce rar se ascultă unul, pe celălalt, În anumite spectacole
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
care l-a avut România: „De la Visul lui Brook n-am mai avut o asemenea explozie de inventivitate teatrală”(David Richards, Washington Post); „LC orchestrează seara cu siguranța unui virtuoz”(Mel Gusow, The New York Times); „LC a introdus În teatrul australian criteriile exigenței profesionale și măiestria imaginii teatrale”(David Marr,The National Times);„Spectacolul este magnific”(Richard Eder, The N-Y Times); „C vizualizează În termeni care-ți taie răsuflarea”(David Richards, Washington Star) ș.a. Regia și scenografia românească modernă, Întemeiată de Ion
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
aibă urmași, În virtutea teoriei conform căreia resursele globale sunt finite, putând asigura un standard optim de viață doar unui număr limitat de indivizi. Există multe forme de prostituție deghizată, chiar forme respectabile, pentru ca această ocupație să răspundă cât mai adecvat exigențelor impuse de societate. Localurile de lux sau barurile de noapte angajează deseori „animatoare” (În Occident „B girls”ă care țin companie clienților stimulându-i să consume cât mai multă băutură și primind un anumit procent pentru fiecare sticlă comandată. Ele
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
mai sărace țări africane: Benin și Togo. Cea mai Îngrijorătoare tendință este Însă scăderea mediei de vârstă În rândul victimelor traficului, tendință ce se manifestă În mai multe locuri. Încă odată, aceste schimbări reflectă cererea clienților, bazată pe percepțiile și exigențele acestora considerând că sexul cu copii reduce riscul contractării bolilor cu transmitere sexuală. Prostituția reprezintă un subiect intens dezbătut În forurile legislative din România, preocuparea pentru izolarea fenomenului regăsindu-se până și În legea Învățământului (Legea nr. 84 din 24
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
reușesc să acceadă la o oarecare stabilitate economică, veniturile obținute din activitatea lor constituind un veritabil paliativ al situației materiale precare În care ele se regăseau. Specificul ocupațional al „profesiei” lor pare a fi unul accesibil, care să nu solicite exigențe insurmontabile, și poate de aceea foarte multe tinere se lasă absorbite de mirajul unui astfel de serviciu. În realitate Însă, succesul În branșă este condiționat de adaptarea lor la acest mediu, de Însușirea și cultivarea unor „calități” fizice și, mai
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
activități specifice deoarece interesul colectiv primează În fața celui personal. La fel și În cazul libertății de a Întreprinde, libertatea muncii face obiectul anumitor limitări legale (incompatibilități); unele țin de persoana lucrătorului (condiții de vârstă, naționalitate, de aptitudini fizice), altele de exigențele specifice profesiei (diplomă de licență, certificat de studii, admitere În acel post profesional). Noțiunea de libertate a muncii trebuie nuanțată deoarece are multe aplicații În realitatea socio-economică. O primă aplicație este alegerea liberă a profesie și ocuparea unui loc de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]