2,012 matches
-
nimicire a ultimelor reziduuri de umanitate ce i-au mai rămas. Suferința îndurată este imensă, pustiitoare, fără zecimale și fără milă...” (citat de Demostene Andronescu în De Veghe La Cumpăna Vremilor-articole, cronici, mărturii. Ed. Christiana, București-2011, p. 351-352) Virgil Ierunca exilat la Paris a scris lucrarea Fenomenul Pitești. Iată ce ne relatează printre altele: „Toată lumea cunoaște astăzi Arhipelagul Gulag. Toată lumea mai știe că, sub denumirea posibilă de Arhipelag M.A.I., el s-a întins și asupra României. Ceea ce nu a ajuns
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
Cuza, care nu numai că nu a luat măsuri în privința factorilor reacționari, ci, într-un discurs, s-a arătat dispus să renunțe la tron în favoarea unui principe străin (fapt susținut și de o scrisoare adresată unui diplomat străin). A fost exilat și a trăit la Viena și Florența. A murit în 1873 la Heidelberg (Germania), dar a fost adus în țară și înmormântat la castelul familiei sale de la Ruginoasa (județul Iași), apoi înhumat la Biserică Sfinții Trei Ierarhi din Iași. În
24 IANUARIE UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE de MIRON IOAN în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381216_a_382545]
-
aer. Exonerați de veștede poveri, Perpetuăm cu-același pașnic vaier, Un anotimp de groază și dureri. Ne-ncătușează demonii din minte: Mânia, ura, răutatea-n van. Of, dacă-am ști, săpându-ne morminte, Cum Scaraoschi râde pe divan! Ne-am exila în pripă orișiunde, Însă de noi nicicând nu vom scăpa! Sub sarcofagul grijilor profunde, O soartă crudă-n veci ne-o devora... (din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) ... Citește mai mult Ne-a înghețat privirea spre-nainteSau
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
aer.Exonerați de veștede poveri,Perpetuăm cu-același pașnic vaier,Un anotimp de groază și dureri.Ne-ncătușează demonii din minte:Mânia, ura, răutatea-n van.Of, dacă-am ști, săpându-ne morminte,Cum Scaraoschi râde pe divan! Ne-am exila în pripă orișiunde,Însă de noi nicicând nu vom scăpa!Sub sarcofagul grijilor profunde,O soartă crudă-n veci ne-o devora...(din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015)... XXXIII. NOAPTEA CLIPELOR, de Camelia Ardelean , publicat în
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
-mi mai trebuie dovadă sau gaj: / Voi crede pe loc privirile-ți pure, / Când freamăt de ciute-mi va curge-n obraji.” Astfel, având suficientă încredere în dragostea acesteia, își dezvăluie frământările sufletești, dezamăgirea și dorința sa de a se exila de lume, în liniștea naturii, a pădurii: Ia-mă de mână și du-mă în verde, / Să uit și să iert micimea umană, / Sărută-mă lung, de parcă m-ai pierde, / Și-apoi să mă lași desișului hrană.” Însă, după acest
LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]
-
al artelor, reactualizat în perioada postmodernistă. Discursul narativ adiționează întâmplări reale sau mitologice, povești exotice și senzaționale, impresii de călătorie, mici foiletoane despre spiritul de evaziune, reformulate și la orizontala geografică și pe verticala istorică - vezi convorbirea cu poetul Ovidiu, exilat la Pontus Euxinus, sau dialogul cu zeul Apollo. Conceptul tradițional de „fantastic” are o arie de semnificație restrânsă față de extensiunile narative ale doamnei Elisabeta Iosif. Chiar și meșteșugul estetic nu este doar o „ars combinatoria”, ci o alchimie magică. De
AURELIU GOCI ROMANUL VIEŢII ARTISTICE ŞI MUZICA LUMILOR PARALELE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380916_a_382245]
-
mutare de maestru șahist - ea zgâriată, bătută și cu părul din cap smuls, în fapt tot ea câștigând prin încălcarea codului haremului de către prima cadână. Atunci, rămânea sultanul șocat, iar fiind drept situația îl determină să o indepărteze pe aceasta, exilând-o. Roxalinda îi ia locul tot prin numirea sultanului. De aci până la căsătoria cu acesta nu a fost decât un pas din două mutări: a cerut să fie pregătită și convertită la religia musulmană -lucru impresionant pentru sultan - după care
TRECEREA ... (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374528_a_375857]
-
gheață albastră, de pe-un meteor Și eram toată numai stele...pe piele-aveam tot Universul... Doar că-mi pierdusem Vieții sensul și eram una dintre Iele... Răvaș pe Soartă tu-mi scriai, "Goodbye" cu un sărut măiastru... Apoi te-ai exilat pe-un astru cu Poezie și cu Rai.... Spune acum, de ce-aș mai vrea diadema ta de Zee? ...De nu m-ai luat în Odisee, ard imortală-n lumea mea... Antonela Stoica 18 Martie 2017 © Referință Bibliografică: IMORTALĂ-N
IMORTALĂ-N LUMEA MEA de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373480_a_374809]
-
una dintre cele mai mari surprize ale anilor recenți, organizând concertul Al Bano-Romina Power. Unicitatea lui constă în aceea că e o solie de bucurie a reunirii în cântec și în numele cântecului a doi artiști iubiți cărora despărțirea le-a exilat muzica în singurătate, unde văpăile aplauzelor ardeau și de admirație și de dor! Acest concert va lăsa în urma lui nu numai gânduri pline de iubire și farmec, ci pline și de bunătate...! Date privitoare la achiziționarea biletelor se găsesc accesând
AL BANO ŞI ROMINA POWER DIN NOU ÎMPREUNĂ, LA SALA PALATULUI, PE 5 NOIEMBRIE 2014 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371549_a_372878]
-
lor nebună. Adăpostită sub un colț de lună, Încerc să evadez din amăgiri. La roata sorții n-am avut noroc, Destinul e un traficant de vise, Căci agățată-n clipele promise, Făcut-am și cu sufletul meu troc. M-am exilat, tăcută-n al meu zbor, Printre cuvinte sau iluzii mute. Zadarnic caut dimineți pierdute, Sunt risipite-ntr-un apus decor. Referință Bibliografică: TRAFICANTUL DE VISE / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1826, Anul V, 31 decembrie 2015. Drepturi
TRAFICANTUL DE VISE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375023_a_376352]
-
la muza aceea profundă, Afrodita Urania, care reprezintă erotismul spiritual. Simion Cozmescu surprinde zonele mentale ale erosului, îl diseacă, îl clarifică, îl cizelează: “scriu și fiecare literă este un suflet poemele mele sunt mai lungi decât numele tău iubita mea exilată în cerul flămând” ( Scriu poeme mai lungi decât numele tău) Am convingerea că Simion Cozmescu se află pe un drum clar poetic, rămâne selectivitatea, opțiunea, trierea la îndemâna tehnicii sale întru devenirea unei voci lirice autentice. Drum luminos! Cristina Ștefan, 10
POEME MAI LUNGI DECÂT NUMELE TĂU- SIMION COZMESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373818_a_375147]
-
atâtea limbi pe pământ?”. „Limba noastră-i o comoară/ În adâncuri înfundată/ Un șirag de piatră rară/ Pe moșie revărsată...” scria la 1917 A. Mateevici, poezie care din 17.08.1995 a devenit imnul Republicii Moldova. Regretatul poet basarabean N. Costenco, exilat în Siberia în perioada 1940-1955, scria: „Limba mea sfătoasă,/ Creangă ce-a iubit-o/ Și-a înaripat-o-n vers Alecsandri,/ Eminescu forma ți-a desăvârșit-o/ În cultura lumii spre a ne mandri”. Printre multele poezii dedicate limbii române
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
ce altceva știa să facă. Iar acesta a răspuns cu sinceritate că nu știa să facă nimic altceva. ,,Bine”, i-a spus Tiberius dând și el un răspuns pe măsură. Ești liber! Du-te și nu fă nimic! -A fost exilat din Roma? -Oh, nu! A plecat singur prieteni. Și noi de altfel... -Deci nu știa să facă nimic! Cam asta fac însă toți filozofii! completă procuratorul savurând un suc de citrice. Serviți, mai spuse el, disimulându-și sentimentele. Portocalele de
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
Valerius Audanius. Tăcerea se adânci în sala Augusta. Cineva făcuse semn cântăreților să tacă. Apoi procuratorul rupse tăcerea. -Mi-aduci aminte tinere de ilustrul Publius Cornelius Scipio cel care l-a învins pe Hannibal din Cartagina, și care înainte de a fi exilat a rostit aceste cuvinte: ,,Ție popor ingrat, nu-ți va rămâne nici cenușa mea”! Făcu apoi un semn cu mâna către Simbinacus să-și continue spusele. -M-am luat cu vorba și am uitat să vă spun de fapt ceea ce voiam
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
reviste gălățene precum „Pagini Dunărene” ș.a. Din paginile lucrării rezultă cu pregnanță că, în pofida atitudinii opresive a vechilor autorități comuniste gălățene din perioada lui Constantin Dăscălescu, care l-au silit pe reputatul universitar și împătimitul fiu al Galaților să se „exileze”, conducerea postdecembristă a urbei i-a acordat titlul de „Cetățean de Onoare”, iar una din principalele școli gimnaziale a adoptat numele academicianului, devenind patronul spiritual al acesteia. Dar profesorul Comșa, în lucrarea pe care o investigăm, reliefează, cu pregnanță, contribuția
UN GĂLĂȚEAN PENTRU GALAȚI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371907_a_373236]
-
Frumusețe, Simplitate, Noblețe, toate acestea, ne spune Platon , sunt “în înaltul cerului”. Iar noi suntem cât se poate de jos, un amestec de ființe și experiențe monstruase, dar și miraculoase, venite din alte zone ale cosmosului printre plante și animale. Exilați dintr-un tărâm mai înalt într-unul inferior. Santem asemenea unor arbori de carne răsturnați pe o corabie a sufletului ce plutește într-un ocean de eter-aer-foc. Capul, datorită creierului bicameral, reprezintă partea prin care noi, oamenii, ne avem rădăcinile
SCRISOARE DESCHISA ADRESATA ROMANILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371176_a_372505]
-
în care se îmbină talentul scriitorului de vocație cu documentul istoric irefutabil. Autobiografia emoțională a doctorului Ganea este cu totul diferită de cărțile de aceeași factură apărute în ultimele două decenii. Mihai Ganea nu înduioșează povestindu-și începuturile de carieră, exilat în vreun cătun lipsit de drumuri, unde medicul este nevoit să acționeze ca un biet felcer aproape analfabet sau este solicitat să intervină deopotrivă în cazurile de îmbolnăvire umană, ca și în cele în care viața animalelor din curtea consătenilor
VIAŢA CA O CURSĂ PE UN CÂMP MINAT, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345819_a_347148]
-
naționalist de linie dură dar am încercat să duc cu mine, în cutiuța inimii, țara în care m-am născut. Și nu e greu! De ce am plecat!? Așa a fost atunci... prin 1979... când mi-am depus actele să mă exilez la capătul lumii! Nu am plecat de plăcere și nici de bucurie. Am plecat de necaz, de supărare. Ar trebui să umplu zeci de pagini cu această motivație... așa că mai bine să sărim peste... Nimeni nu părăsește meleagurile strămoșești de
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
zonei Vrancea, de numele său legându-se protestele din anul 2010 ale credincioșilor care au ¬ma¬nifestat în fața Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei. Supranumit „al doilea Vasile de la Poiana Mărului”, părintele Macarie Beșliu trăiește în schitul de la Muntioru, unde a fost exilat în urmă cu patru ani de la Mănăstirea Poiana Mărului, unde a slujit aproape două decenii. „Am urcat într-o iarnă, cu senzația acută că drumul până la schit devenise infinit și că nu voi mai ajunge niciodată la destinație. Totul în
CIPRIAN VOICILĂ, SFINŢII DE LÂNGĂ NOI, (ÎNTÂMPLĂRI. PORTRETE. REFLECŢII), EDITURA AREOPAG, BUCUREŞTI, 2014, 272 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347939_a_349268]
-
rostogolesc pe pământ Furtuna pune stăpânire pe împărăția cerului soarele devine prizonier este surghiunit în temnița tenebroasă a nemiloasei furtuni din fericire însă totul este temporar curcubeul cavalerul în armură policoloră se arată la orizont afișând un zâmbet larg care exilează furtuna neagră și grea curcubeul a descătusat soarele exilat și i-a readus cerului zâmbetul celest... Referință Bibliografică: Plânge cerul / Viorel Vintilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1128, Anul IV, 01 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
PLÂNGE CERUL de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347314_a_348643]
-
Rusia șiSUA” - 99,99% dintre românii m-ar fi declarat nebun. Și paznicii lui Ceaușescu m-ar fi bătut, arestat și închis pentru spionaj împotriva statului și tentativă de evadare din lagărul comunist. Chestiunea este că eu chiar am fost exilat pe pământ și în cer și bătut de soartă și la propriu și la figurat, pentru că vedeam acest “unghi de incidență”, aveam astfel de “viziuni celeste”, dar și pentru că am încercat apoi să evadez de trei ori de sub “Cortina de
AGONIA UNIUNII EUROPENE (4) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347331_a_348660]
-
trecut și casele mute albeau în jurul bisericii ridicată ca un semn de întrebare Caii își pășteau cozile și pete de ceață le ieșea pe nări îngreunând circulația Tunelul din fața noastră- gâtul unei sticle din care Dumnezeu a băut infinitul- mă exilează în trecut. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Poezii de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 734, Anul III, 03 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348804_a_350133]
-
20%). Poporul și limba dacă sunt deci cu mult mai vechi decât poporul roman și limba latină, dar cele două limbi erau foarte asemănătoare, și de aceea asimilarea s-a făcut atât de repede, în câteva secole. Ovidiu, poet roman exilat la Tomis pe malul Mării Negre, nu numai că a învățat dacă imediat, dar în șase luni scria deja versuri în limba lui Zalmoxis! Invadarea Daciei, de fapt a unui coridor spre Munții Apuseni, a avut ca scop precis cele 14
PUNCT DE VEDERE: ISTORIA ADEVĂRATĂ A DESCENDENŢEI NOASTRE de MARIA LUMINIŢA ROLLE în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348820_a_350149]
-
vikingilor din Scandinavia , cade sub puterea Romei Papale. Renașterea italiană apare ca o consecință clară și directă a căderii Constantinopolui (1453), cu emigrarea în masă a savanților Bizantini către Italia. De exemplu, numai Cosimo de Medici primește 5000 de savanți exilați din Bizanț într-un singur an la Florența, acolo unde în curând vor scrie Petrarca, Dante și Boccacio, și unde vor picta Michelangelo și Leonardo da Vinci. Între timp, cultura Bizantină este păstrată și cultivată în țările Române (de exemplu
PUNCT DE VEDERE: ISTORIA ADEVĂRATĂ A DESCENDENŢEI NOASTRE de MARIA LUMINIŢA ROLLE în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348820_a_350149]
-
prin tine și-n alții, la biruință finală, Duhul lui Hristos împotriva duhului veacului acestuia, care pe atâția îi amăgește și-i duce la pierzare!“ (Păr. Arhim. Timotei Aioanei - Ziarul “Lumina” al Patriarhiei Române). “Șicanat, umilit, epurat din scaunul episcopal, exilat la o mănăstire, urmărit de Securitate, Dr. Nicolae Popoviciu va rămâne fidel valorilor laice, ecleziastice și politice în care s-a format, le-a apărat cu convingere, s-a sacrificat pentru ele. În anul 1992, cum am mai spus, într-
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]