596 matches
-
nevoiți să acționăm sau dificultății sarcinii cauze externe). Mecanismele noastre de apărare intră în acțiune, ferindu-ne să ne asumăm responsabilitatea unei greșeli. Diferențele între femei și bărbați nu lipsesc însă. Deși în situația autoevaluării managerilor intervin semnificativ factori ca expectanțele de rol în atribuirea performanțelor, eroarea de gen apare și de această dată. Chiar femeile în funcții de conducere atribuie propriul succes mult mai puțin abilităților proprii decât o fac bărbații! 6.2. Perspectiva propusă 6.2.1. Principii ale
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
asumă această responsabilitate, speculând, totodată, oportunitatea de aduce ceva nou pentru "lumea cititorilor". De altfel, sintagma aceasta, "lumea cititorilor", folosită în mod justificativ în prefața cărții sugerează, în mod evident, că încă de la începutul demersului sau Wurmbrand are în vedere expectanțele cititorilor săi. Următoarea precizare a autorului devine însă fundamentală: "nu am scris ca un istoric care relatează pur și simplu faptele"20, el refuzând postura de simplu "istoric", refuzând să renunțe la amprenta subiectivă, ba mai mult decât atât, câteva
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
gestuale. Motivul pentru care ne propunem să abordăm gestul în comunicarea didactică a pornit de la anumite aspecte școlare și sociale actuale, vizibile la nivel național și pentru întreg corpul profesoral, cu privire la diminuarea rezonanței intervenției educative asupra elevilor, erodarea consistenței și expectanței relației profesor-elev, denigrarea statutului și imaginii profesorului, demotivarea școlară și acapararea timpului elevilor de tehnologia informațională și mass-media. În acest sens, relevanța problematicii dezbătute în volumul de față se justifică din dorința amplificării ecoului constructiv al comunicării didactice prin intermediul registrului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
formă primară, spontană și inconștientă de comunicare umană, limbajul gestual este prelucrat în emisfera dreaptă a creierului (emisferă care localizează trupul în spațiu; interpretează tonul vocii, toate mișcările, pozițiile și gesturile corpului). Prin intermediul gesticii se pot exprima sentimente, gânduri, intenții, expectanțe etc., dar interesant este că se pot transmite toate acestea fără intenție sau fără ca emițătorul să-și dorească să exprime ceva celorlalți. Din punct de vedere temporal, numeroase dovezi atestă ca primă formă de limbaj între oameni limbajul semnelor, veritabil
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
judecarea personalității acesteia pe baza parametrilor nonverbali; • aspecte nonverbale în prezentarea de sine; • studiul înșelătoriei și detectării minciunii; • influența socială și manipularea cu ajutorul comunicării nonverbale; • aspecte nonverbale implicate în interacțiunile interpersonale; • elemente nonverbale în atracția interpersonală; • rolul nonverbalului în comunicarea expectanțelor (de către judecători, doctori și profesori); • studii și cercetări ale influenței media și profesorului prin intermediul comportamentului nonverbal. Grație cercetărilor realizate până în prezent și lucrărilor de specialitate publicate în domeniul comunicării nonverbale, se constată o dezvoltare a empatiei și atenției acordate interlocutorului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de cap, tremurături, ticuri etc.), atât la adulți, cât și la copii. Dacă la adulți, ticul poate să fie simptomul unei stări nevrotice, adesea obsesionale, la copii, ticul apare și se manifestă în situații de stres, insatisfacție afectivă, anxietate, culpabilitate, expectanțe exagerate ale părinților, prezența unor tulburări de limbaj etc. Perceperea și judecarea persoanei după prezența semnelor, ticurilor, simptomelor și stărilor corporale ne conduc spre o veritabilă semiologie imagologică a corpului cu multiple aspecte. Din păcate, anumite trăsături structurale ale corpului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
abilitatea de a comunica); ,,Eu trebuie să comunic deschis cu elevii mei" (tipul de comunicare); ,,Eu trebuie să comunic deschis cu elevii mei" (rolul auditoriului: nivelul de pregătire, particularitățile de vârstă și individuale, natura relației cu elevii, motivația, dorințele și expectanțele elevilor). Recomandăm cultivarea parametrilor paraverbali poziționarea corectă a accentului și intonația bogată cu ajutorul jocului de rol, dramatizării, metaforei terapeutice etc. • Strategia tăcerii ca mijloc de exprimare a intențiilor profesorului. Din perspectiva lui Gabriel Albu (2007), profesorul deține arta măsurii tăcerii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevii săi, astfel încât devine strategie didactică prin care acesta transmite mesaje educative, nicidecum carențe profesionale. Astfel, tăcerea (sau pauza) îndeplinește în activitatea de predare-învățare-evaluare mai multe roluri, care pot fi valorizate ca adevărate strategii educaționale pentru a exterioriza intențiile și expectanțele profesorului, pe de o parte, și a obține rezultatele școlare anticipate, pe de altă parte. Din propria experiență didactică, profesorii știu că există și pot apela la o gamă vastă de tăceri: ,,tăceri-nedumeriri, tăceri-vinovății, tăceri-proteste, tăceri-aprobări, tăceri-laborioase, tăceri-provocatoare, tăceri-indiferente, tăceri-obositoare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ca un centru de interese, intenții și activități cu drepturi legitime și legitimate"106. Schimbarea de paradigmă în analiza comunicării didactice, de la o tranzacție educațională la o relație cu rezonanță, aduce în prim plan elevul, cu nevoile, posibilitățile, interesele și expectanțele sale. În acest sens, se dezvăluie și capătă amploare dimensiunea relațională a comunicării didactice. O analiză pertinentă asupra locului și rolului ocupat de profesor care astăzi nu mai poate reprezenta ,,centrul", polul de cunoaștere și autoritate și de elevi ,,marginalii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
curiozitate, mulțumire, siguranță de sine). Babad 124 a constatat cât de importante și informative sunt expresiile faciale în interacțiunile umane, în descoperirea înșelăciunii unei persoane, dar, spre deosebire de embleme și ilustratori, acestea nu sunt intenționate. Din păcate, expresiile faciale pot trăda expectanțele scăzute ale profesorilor față de elevi. Profesorul eficient conștientizează rolul de mediator al expresiilor faciale în crearea climatului educațional, în creșterea motivației școlare și construirea unor relații sincere cu elevii. Anumite gesturi expresive ale profesorului pot căpăta un caracter relativ fix
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cf. Borg, 2010, p. 10; Gurlui, 2008, p. 57; Maingueneau, 2007, p. 82; Iordănescu, 2006, p. 209; Abric, 2002, p. 22; Gottesman & Mauro, 1999, p. 4; Loghin et al., 1970, pp. 71-72 etc.), în condițiile în care "statutul locutorilor determină expectanțele reciproce în privința rolurilor"; de aici doi posibili factori perturbatori ai comunicării: conflictul de roluri (cineva se comportă diferit față de cum ne-am aștepta conform statutului său) și rigiditatea rolurilor (cineva care nu iese din rol nici chiar atunci când situația o
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
un sistem de prelucrare a informației. Suntem tentați deseori să ne construim o imagine, o reprezentare a realității, uneori diferită de realitatea însăși, prin proceduri de selectare, transformare, stocare și reactualizare a informației. Aceste informații se referă la convingeri, atitudini, expectanțe care pot fi categorisite în: informații despre sine, despre societate, despre viitor etc. Aceste gânduri, atitudini, mediază modul în care facem față cerințelor schimbării și emoțiile pe care le trăim. De asemenea, ele se reflectă și în comportamentul pe care
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de o pregătire prealabilă pentru schimbare, de o evaluare a capacității individuale și organizaționale de schimbare. Această pregătire trebuie să țină seama de două variabile majore: gradul de satisfacție al angajaților și percepția riscului personal determinat de schimbare, precum și de expectanțele angajaților față de efortul pe care-l presupune schimbarea. În legătură cu prima variabilă, suntem de părere că elementele acesteia se intercondiționează. Astfel, dacă gradul de satisfacție personală este scăzut, iar riscul schimbării este evaluat la minim, putem vorbi de o bună pregătire
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de așteptările angajaților, cei doi autori menționează duplicitatea fațetelor acestora. Se consideră astfel că, pe de o parte, în cazul în care așteptările sunt minime, efortul depus va fi, pe cale de consecință, redus, pe de altă parte, există riscul ca expectanțele să fie nerealiste, supraevaluate, ceea ce poate conduce la deteriorarea situației dacă acestea nu se împlinesc. Abordările centrate pe factorul uman au un grad de complexitate deosebit de mare. Asemănător tuturor categoriilor organizaționale, școala a trebuit să-și calculeze cu precizie riscurile
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
produse. Deducem de aici că, atât la nivel individual, cât și organizațional, este nevoie de implicarea unor resurse strategice pentru activizare, ceea ce ar putea viza pe de o parte, desfășurarea unui proces intelectual complex, bazat pe experiența anterioară și pe expectanțele privind schimbarea, pe de altă parte, un proces afectiv-motivațional care să angajeze structura caracterială a personalității. Acțiunea are dublu efect: permite inițierea schimbării, prin renunțare la elementele depășite, dar și exersarea schimbării, pentru a-i conferi acesteia valabilitate, pentru a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
la care ne raportăm; * Interpretarea defensivă, ce constă în a atribui unei informații o semnificație diferită față de cea reală, dar care coincide cu ceea ce ne-am dori noi să reprezinte. Informația este corect receptată și memorată, dar se transformă în funcție de expectanțele subiectului. * Negarea autorității sursei. În situația în care informația ridică unele probleme, sau nu este pe placul individului, acesta are tendința de a o devaloriza, de a pune la îndoială competența, autoritatea sau buna credință a sursei. 2. Variabile cognitive
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pe cât posibil, un mod de funcționare cognitivă comun. b) Sistemul de reprezentări. Reprezentările descriu un ansamblu organizat de informații, credințe, atitudini și opinii pe care un individ/grup le elaborează în legătură cu un obiect, persoană, situație. Reprezentarea situației determină sistemul de expectanțe și de anticipări care vizează comportamentul celuilalt. Un rol important în acest caz îl au: sinele, celălalt și sarcina. * Reprezentarea de sine se bazează pe două componente: Eu-l intim și Eu-l public. Eu-l intim reprezintă imaginea individului
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
mod interdependent și afectează într-o forma interactivă deciziile de a acționa sau nu într-un anumit mod (de a consuma sau nu substanțe). Elementele intermediare de influență sunt: * ceea ce individul extrage din mediul sau, situații și trăsături de bază; * expectanțele pe care le are asupra comportamentului și evaluarea sa privind aceste expectanțe; * cunoștințele sale în legătură cu starea de sănătate. Modelul autocontrolului (Santacreu și colab., 1992), elaborat pentru explicarea inițierii și menținerii consumului de droguri, are la bază autocontrolul și pornește de la
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
sau nu într-un anumit mod (de a consuma sau nu substanțe). Elementele intermediare de influență sunt: * ceea ce individul extrage din mediul sau, situații și trăsături de bază; * expectanțele pe care le are asupra comportamentului și evaluarea sa privind aceste expectanțe; * cunoștințele sale în legătură cu starea de sănătate. Modelul autocontrolului (Santacreu și colab., 1992), elaborat pentru explicarea inițierii și menținerii consumului de droguri, are la bază autocontrolul și pornește de la modelul bio- psiho- social. Autorii consideră că geneza problemei pornește de la încercarea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
alcool, cât și pentru restul drogurilor) * psihologici (autorii consideră importante personalitatea, inteligența și învățarea) * socioculturali (se referă la expectative, comportamente, evoluție istorică, valori culturale specifice) 2. În faza de cunoaștere sunt importante: mediu, procesul de învățare, procesul de socializare și expectanțele. 3. În faza de experimentare și inițiere a consumului, factorii decisivi sunt cei cunoscuți ca factori de risc și de protecție. 4. În faza de consolidare se face trecerea de la consum la abuz și la dependență. În această fază ceea ce
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de comportament că, recunoașterea factorilor de risc și a factorilor protectivi trebuie să aibă în vedere interacțiunea dintre indivizi și mediul în care aceștia trăiesc. Teoria se bazează pe interacțiunea dintre trei variabile psihosociale: sistemul de personalitate (valori, credințe personale, expectanțe, atitudini și orientarea către sine și către societate), percepția despre mediu (sistemul atitudinilor părinților și grupului de prieteni despre comportament) și sistemul comportamental ce poate cuprinde atât comportamente ilicite precum consumul de substanțe cât și comportamente convenționale precum implicarea în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
adoptă sau promovează un stil de viață deviant; * la nivel familial, factorii includ: istoricul familial de consum, eficacitatea gestionării relațiilor din familie, comunicarea și disciplina, structura strategiilor de coping, gradul de atașament dintre copii și părinți, natura regulilor și a expectanțelor din partea părinților precum și calitatea relațiilor în cadrul familiei extinse. Adolescenții care provin din familii ce promovează un sistem de valori și norme morale și a căror structură este una autoritar- suportivă sunt mai puțin predispuși să dezvolte comportamente deviante; * la nivel
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Diferența apare din natura grupului la care se asociază adolescentul. * La nivel familial, factorii includ: istoricul familial de consum, eficacitatea gestionării familiei (comunicarea și disciplina, structura strategiilor de coping, gradul de atașament dintre copii și părinți, natura regulilor și a expectanțelor din partea părinților) precum și calitatea relațiilor în cadrul familiei extinse. Adolescenții care provin din familii ce promovează un sistem de valori și norme morale și a căror structură este una autoritar-suportivă sunt mai puțin predispuși să dezvolte comportamente deviante. * La nivel societal
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
imagini și păreri despre situații sau persoane și de a da acestor imagini și păreri autenticitate și plauzibilitate, indiferent dacă ele reflectă sau nu adecvat realitatea. Dispoziția închipuirii poate fi antrenată de cele mai variate dorințe, credințe, păreri, stări de expectanță și poate fi susținută de cele mai variate mobiluri de apărare: refugierea în iluzoriu, ascunderea în spatele cuvintelor, supraestimarea aspectelor fenomenale, etc. * Transpunerea - reprezintă acel sindrom de însușiri care permit individului să se comute spontan sau deliberat de la un mod de
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
-i să fie cât mai creativ și să utilizeze metode moderne de predare, directorul poate fi rigid în privința respectării pozițiilor ierarhice, iar în plan pedagogic să-i ceară profesorului să fie mai degrabă conservator și formalist decât inovator. La aceste expectanțe se adaugă cele ale inspectorilor școlari. Dacă se ține cont de faptul că inspecțiile școlare, atât cele de specialitate, cât și cele pentru obținerea gradelor didactice sunt puternic formalizate, nu este exagerată afirmația că expectanțele inspectorilor școlari sunt alte surse
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]