551 matches
-
Fraser, Beaman și Kelen (1976) au încercat să studieze efectul "dezindividualizării" pe teren. În ziua de Haloween experimentatorul pune în fața ușii un bol cu bomboane și bănuți. Copii care ajung în fața ușii pot să ia doar o singură bomboană. Apoi, experimentatorul îi lasă singuri pe copii, în timp ce asistentul rămâne pentru a-i supraveghea atunci când pleacă. Unii copii vin cu grupul, alții vin singuri. Uneori asistentul îl întreabă pe câte unul cum îl cheamă, alteori îl ridică în brațe pe cel mai
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
n-are voie să ia decât o singură bomboană. Rezultatele au arătat că cei care au venit cu grupul au trișat mai mult (luând mai multe bomboane și chiar mai mulți bani) decât cei singuri. Copii trișau mai mult dacă experimentatorul nu le pronunța numele sau dacă cele două condiții erau simultane. Oamenii agresează pentru a se supune sau pentru a fi supuși? În experimentul cu închisoarea, la fel ca în lagărele de concentrare, s-a observat un al treilea factor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fost invitați să participe la un experiment asupra învățării. Fiecare subiect participă la experiment alături de un presupus ucenic. Subiectul trebuie să-i aplice ucenicului șocuri electrice din ce în ce mai intense (să adauge 15 volți pentru fiecare încercare) de fiecare dată când complicele experimentatorului comite o greșeală. Rezultatele experimentelor realizate după aceeași paradigmă demonstrează că toți indivizii sunt capabili să facă rău unei persoane necunoscute sub influența unui reprezentant al autorității. Dacă într-o bună zi o bombă atomică ne va distruge, acest lucru
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și colegii săi au întreprins o serie de cercetări vizând clarificarea relației dintre activarea fiziologică și agresivitate (Zillmann, 1988). Într-unul din experimente (Zilmann, Katcher și Milavsky, 1972 citat de Tedeschi et al., 1994), subiecții, provocați sau nu de către complicele experimentatorului, trebuiau să facă timp de două minute și jumătate un exercițiu fizic, intens pentru jumătate dintre subiecți și mai puțin intens pentru cealaltă jumătate. Ulterior aveau posibilitatea să administreze șocuri electrice complicelui. Rezultatele au arătat că activitatea fizică intensă crește
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
primească câte 10 cenți pentru fiecare contribuție obținută, iar cealaltă jumătate un dolar. Unora li se creaseră impresia că vor reuși să obțină foarte multe contribuții, altora li se spuseseră contrariul. De fiecare dată când subiectul forma un număr, complicele experimentatorului răspundea și refuza sistematic cererea, acest lucru întâmplându-se în trei feluri diferite: (a) el afirma că genul acesta de caritate este o formă de jăcmăneală (frustrare arbitrară), (b) spunea că face mereu donații, că tocmai a făcut una și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
induce o stare de furie. Procedura experimentală a constat în a-i ruga pe subiecți să-și țină una din mâini în apă rece sau călduță (6C versus 18C) în timp ce evaluau (prin pedepsire sau recompensare) performanța unui alt subiect (complicele experimentatorului). Unor subiecți din fiecare grupă li s-a spus că pedeapsa ar putea ameliora performanța complicelui; celorlalți că pedeapsa ar putea dăuna complicelui. Rezultatele au arătat că subiecții care suportaseră o stimulare "ostilă" în condiția "pedeapsa este dăunătoare" s-au
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
anonimi. Subiecții cunoscuți purtau un înscris cu numele lor. Subiecții anonimi aveau bluze albe de laborator cu o glugă pe cap și se aflau într-o sală cu lumina stinsă. Subiecții au fost rugați să asculte două înregistrări în care experimentatorul intervievează mai întâi o persoană agreabilă și apoi una detestabilă. În final, subiecții trebuiau să apese un buton pentru a administra șocuri electrice respectivelor persoane. Rezultatele au arătat că subiecții anonimi administrează șocuri mai puternice decât subiecții cunoscuți, mai ales
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și colegii săi au elaborat o altă procedură experimentală pentru a studia agresiunile directe induse pe teren (Harris, 1974). În timpul procedurii, indivizii care așteptau la coadă, la gară, la restaurant sau la magazin, erau depășiți de către un alt individ (complicele experimentatorului). În unele cazuri, complicele spunea "scuzați-mă, vă rog", în alte cazuri nu spunea nimic. Reacțiile verbale și non verbale ale oamenilor au fost codate cu ajutorul unei grile de observație. Procedura în cauză a permis studierea efectului altor factori ai
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de subiecți cu privire la complice. Se urmărește de câte ori subiectul a atacat sau a folosit cuvinte nepoliticoase la adresa celălalt. Într-un studiu realizat de Wheeler și Caggiula (1966), soldații din marină de sex masculin sunt rugați să aprecieze opiniile exprimate de complicele experimentatorului în legătură cu subiecte precum religia, războiul, sexul, sportul. Majoritatea opiniilor exprimate de complice sunt indezirabile din punct de vedere social. Cu privire la religie el afirmă, de exemplu, că religia lui este cea mai bună și că ar declara ilegale celelalte religii dacă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
arătat că mai mult de 60% dintre subiecți folosesc aprecieri extrem de agresive împotriva complicelui. Foarte adesea cercetătorii preferă să măsoare agresivitatea verbală exprimată indirect. Agresivitatea verbală indirectă poate fi mai ușor măsurată în laborator decât agresivitatea verbală directă. În general, experimentatorul sau complicele provoacă subiectul. Apoi subiectul folosește un chestionar pentru a-l evalua pe cel care l-a provocat. Subiectul este lăsat să creadă că o evaluare negativă din partea sa îi poate face rău provocatorului (O'Neal și Taylor, 1989
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
evaluare negativă din partea sa îi poate face rău provocatorului (O'Neal și Taylor, 1989; Zillmann și Cantor, 1976 citați de Tedeschi et al., 1994). Într-un experiment, un om este rugat să traseze un cerc cât mai lent posibil. Apoi experimentatorul intră brusc în cameră și se prezintă ca fiind supervizorul. Pretinzând că urmăriseră performanțele subiectului printr-o oglindă transparentă, observatorul afirmă că n-a văzut instrucțiunile ( Ați fost rugat să trasați un cerc cât mai lent posibil, dar se pare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
performanțele subiectului printr-o oglindă transparentă, observatorul afirmă că n-a văzut instrucțiunile ( Ați fost rugat să trasați un cerc cât mai lent posibil, dar se pare că nu asta ați făcut. Nu știu dacă vă putem folosi datele). Ulterior experimentatorul se oprește pentru o clipă, dar continuă foarte repede pentru a-l împiedica pe subiect să se exprime, spunându-i să-și reia sarcina. La sfârșitul experimentului, subiectul este rugat să completeze o fișă de evaluare pentru fiecare membru al
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o clipă, dar continuă foarte repede pentru a-l împiedica pe subiect să se exprime, spunându-i să-și reia sarcina. La sfârșitul experimentului, subiectul este rugat să completeze o fișă de evaluare pentru fiecare membru al laboratorului, inclusiv pentru experimentatorul odios. Subiectul trebuie să evalueze fiecare membru al laboratorului după o scală de la 1 la 7, determinând în ce măsură fiecare dintre ei a fost eficient, capabil, binevoitor, reconfortant, respectuos, și apreciind dacă merită să fie reangajat. Evaluările subiectului sunt apoi puse
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fost eficient, capabil, binevoitor, reconfortant, respectuos, și apreciind dacă merită să fie reangajat. Evaluările subiectului sunt apoi puse într-un plic și trimise în principiu responsabilului cu studiul pentru o eventuală decizie de angajare. Subiectul îi poate deci face rău experimentatorului odios, evaluându-l negativ. Procedura descrisă are avantajul evitării schimburilor verbale directe cu victima (complicele) și nu prezintă nici un risc pentru aceasta. Agresiunea verbală este o strategie agresivă frecvent utilizată în viața de zi cu zi. Atunci când îndeplinesc o sarcină
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cazul în care garantează absența oricărui risc real pentru victimă (Buss, 1961). Paradigma "mașinării de agresare" propusă de Buss (vezi figura 6) a fost prima procedură folosită în laborator pentru măsurarea agresiunii fizice directe. Un subiect și un complice al experimentatorului sunt invitați să participe la un studiu despre rolul pedepsei în învățarea verbală (asocieri de cuvinte). După o tragere la sorți aleatorie (așa se pretinde), rolul profesorului îi revine subiectului, iar rolul învățăcelului complicelui. Acesta din urmă trebuie să se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unui film violent sau non violent), subiecții sunt rugați să evalueze soluțiile complicelui. Măsurarea agresivității se face prin contabilizarea numărului de șocuri administrate complicelui. Această procedură experimentală a fost totuși criticată din cauza efectului pe care-l poate avea percepția așteptărilor experimentatorului asupra subiectului (a se vedea Pahlavan, 1987; Sabini, 1992). În opinia unor cercetători, subiecții care au primit un anumit număr de șocuri electrice vor încerca să reproducă același comportament. Perceperea de către individ a așteptărilor persoanei care a reacționat negativ față de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
negativ față de el este un factor important în declanșarea comportamentului agresiv. Paradigma timpului de reacție într-o situație de competiție (Taylor, 1967) este cea de-a treia metodă folosită în laborator pentru măsurarea agresiunii fizice directe. Subiectul participă împreună cu complicele experimentatorului la o activitate privind timpul de reacție. Cel care răspunde mai lent primește un șoc electric. La sfârșitul fiecărei încercări subiectul este informat despre intensitatea șocului pe care complicele i l-a administrat. Se presupune deci că persoana care reacționează
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
reacție. Cel care răspunde mai lent primește un șoc electric. La sfârșitul fiecărei încercări subiectul este informat despre intensitatea șocului pe care complicele i l-a administrat. Se presupune deci că persoana care reacționează mai lent primește șocul. În realitate, experimentatorul este cel care decide cine câștigă și cine pierde. Uneori provocarea constă în creșterea intensității șocului administrat de către complice. Măsurarea agresivității se realizează în acest caz prin măsurarea intensității șocului administrat de către subiect complicelui. În unele cercetări măsurarea agresivității se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dezvoltat o procedură în timpul căreia subiectul îi poate face rău unei victime pasive (Diener, Dineen, Endersen, Beaman și Fraser, 1975 citat de Diener et al., 1976). Participanții au libertatea de a alege felul în care vor aborda o persoană (complicele experimentatorului) aflată în centrul unei camere puțin iluminate. Complicele trebuie să rămână pasiv oricare n-ar fi comportamentul subiectului. Mai multe obiecte (un pistol cu gloanțe de cauciuc, un burete, o radieră) sunt puse la dispoziția subiectului și pot fi folosite
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
indirecte. Într-un studiu (Barnett, 1979), studenții de sex masculin au participat la un experiment în schimbul a doi dolari și câteva credite academice. Subiecții trebuiau să reducă de la 0 (tasta 0) la 95 de cenți (tasta 9) suma pe care experimentatorul vroia să i-o dea complicelui de fiecare dată când acesta comitea o eroare. Această paradigmă măsoară agresivitatea fizică indirectă, subiectul suprimând o parte din banii care-i reveneau complicelui. Paradigma operării libere (Cherek, 1981) este o altă metodă folosită
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la un experiment, sunt conștienți de rolul pe care-l au și nu mai sunt naturali; b) subiecții încearcă să ghicească ipotezele cercetătorilor pentru a le confirma sau infirma, în funcție de ceea ce cred. Reacțiile subiecților depind astfel de cererea implicită a experimentatorului. Kane, Joseph și Tedeschi (1976) se îndoiesc de validitatea măsurării agresivității în experimentele din laborator, întrebându-se dacă interpretările reacțiilor defensive (ale subiecților provocați) pot fi generalizate și în cazul reacțiilor antisociale ale indivizilor din viața reală. Berkowitz și Donnerstein
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
asemănare semantică permite generalizarea interpretării datelor experimentale asupra comportamentelor observate în mediul natural. În ceea ce privește cea de-a doua critică, autorii consideră că este prea puțin probabil ca rezultatele experimentale obținute în laborator să fie influențate de perceperea cererii implicite a experimentatorului (caracteristicile cererii) de către subiecți. Pentru ca subiecții să reacționeze în funcție de cererea implicită a experimentatorului, ei trebuie să știe (a) că șocul reprezintă nivelul de agresivitate, (b) că alți factori (temperatura ridicată, iritarea, prezența armelor...) sunt prezenți și permit manipularea nivelului agresivității
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
În ceea ce privește cea de-a doua critică, autorii consideră că este prea puțin probabil ca rezultatele experimentale obținute în laborator să fie influențate de perceperea cererii implicite a experimentatorului (caracteristicile cererii) de către subiecți. Pentru ca subiecții să reacționeze în funcție de cererea implicită a experimentatorului, ei trebuie să știe (a) că șocul reprezintă nivelul de agresivitate, (b) că alți factori (temperatura ridicată, iritarea, prezența armelor...) sunt prezenți și permit manipularea nivelului agresivității și (c) că ei acceptă să reacționeze agresiv, ceea ce nu este plauzibil pentru
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pară mai degrabă inteligenți și bine intenționați. Marea majoritate a greutăților au fost eliminate datorită introducerii unor tehnici relativ sofisticate. Pentru a afla, de exemplu, dacă subiecții au ghicit ipotezele și/sau și-au făcut idei asemănătoare cu cele ale experimentatorului despre prelucrarea experimentală, anumite experimente au introdus interviurile post-experimentale. Pentru a riposta criticilor, trebuie să se demonstreze că diferitele evaluări ale agresivității în laborator corespund diferitelor aspecte ale aceleeași variabile, adică că toate procedurile reflectă exemple diferite ale aceleeași variabile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
atitudinile subiecților. Apoi s-a recurs la înregistrarea reacțiilor fiziologice și a autoevaluării cu privire la activarea sexuală produsă în urma descrierii unor acte sexuale abuzive sau nu. În cea de-a treia etapă, subiecții puteau să administreze șocuri electrice unui complice al experimentatorului în timpul unei sarcini de învățare. Rezultatele înregistrează corelații semnificative între toate variabilele și dimensiunea agresivității fizice, exceptând stereotipurile rolurilor sexuale. Malamuth concluzionează că nivelul general de agresivitate corelează pozitiv cu agresivitatea sexuală. Semnalele erotice la fel ca cele asociate violenței
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]