1,782 matches
-
agenții și ministere. La nivelul landurilor și orașelor, în Germania, există pus în practică un model care vizează, printre alte obiective, extinderea demersului managerial orientat spre rezultate. Elveția a adoptat un nou sistem de control prin care sunt fixate obiectivele, explicitate prioritățile, alocate resursele și stabilite criteriile pentru performanță. Definirea cuantificată a obiectivelor este una dintre dificultățile cele mai semnificative. În plus, stabilirea sarcinilor fără consultarea prealabilă a cetățenilor introduce erori în sistemul proiectat. Recompensele și sancțiunile pot avea, în anumite
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
6. Din această perspectivă, documentele oficiale ale Comunității reprezintă cea de-a doua sursă care ajută la interpretarea conceptelor abordate și la descoperirea sensului „nespus” în tratate. În al treilea rând, politicile de reglementare și ghidurile sunt documente operaționale, care explicitează punerea în practică a principiilor și realizarea obiectivelor. În al patrulea rând, documentele interguvernamentale ale statelor membre pot furniza, informal și fără a aduce atingere, un punct de vedere asupra modului în care sunt percepute problemele, sunt împărtășite soluțiile și
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
obsesiilor mele, m-aș socoti cel mai mare impostor din câți au fost vreodată” (II, 236). Peste două pagini, o afirmație asemănătoare: „Fără conștiința nefericrii, aș fi cel mai mare impostor din câți există”, pentru ca, imediat, într-o paranteză să expliciteze: „Impostura se manifestă acolo unde excesul de luciditate nu e însoțit de conștiința nefericirii” (II, 238). Or, în aceste notații pentru sine (ce altceva sunt, chit că nu le-a dat foc, Caietele?), Cioran aduce în apărarea sa luciditatea și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
beneficii în urma acesteia 67. Affectio societatis implică următoarele elemente: voința asociaților, animus și caracterul intuitu personae în cadrul societăților de persoane și a societăților intermediare. Notiunea de affectio societatis are originea în dreptul roman și înseamnă "intenția inițială și continuă a asociaților, explicită sau cel puțin implicită, de a colabora în cadrul vieții sociale, în vederea obținerii de beneficii"68. În orice formă de societate această intenție a asociaților de a coopera în desfășurarea activității sociale se concretizează în dreptul de a lua parte la deliberări
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
strînsă în chingile unei stînjeniri permanente: <<De ce m-a luat?...Ce e cu mine?>> erau întrebări care circulau în ea nelămurit, fără a se cristaliza." Ceea ce un roman "obiectiv" ar fi lăsat la înțelegerea cititorului, elanul critic, disociativ al autoarei explicitează. "Creația", în termenii lui G. Ibrăileanu, este învinsă de nervul analitic al textului, sugerînd cu anticipație, fără teamă: "De și le-ar fi pus limpede [întrebările, n. n], ar fi fost un fel de a se lămuri, i-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
subteranei este "decodată", explicită, în chiar discursul naratorial: "Scoborînd astfel în subteranele conștiinței, (Rim) găsise gîndul mîntuitor de a se sluji de minciună." Obsesia arhitecturală își urmează cursul. Nu este de mirare, așadar, să o regăsim în formula specifică, (semi)explicită, intens conotată evaluativ, în desemnarea unor personaje conduse de porniri "subterane", precum gemenii Hallipa. Scriind despre "domiciliul" lor pasager, romanul îi înscrie într-un cod repetabil, cu ușurință perceptibil: "Ei se mulțumeau deocamdată drept laborator cu o odaie din subsolul
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
și-a sporit mereu încărcătura axiologică prin asocierea generațiilor succesive. Repozitoriu de valori incoruptibile, Putna a participat din plin la procesul renașterii noastre. A făcut-o mereu, dar abia în timpurile moderne, de la Vartolomeu Măzăreanu încoace, a ajuns să-l expliciteze în chip convingător. Amintirile trecutului s-au împletit acolo cu speranța redresării, iar la această țesătură de taină au contribuit slujitorii sfântului locaș, dar și mirenii veniți de pretutindeni ca să afle un cuvânt de îmbărbătare. De aceea, la Putna, totul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
este sprijinită de secvență următoare 52, de gestul lui Absalom care pedalează în gol. O altă interpretare a metaforei vizuale "bicicletă răsturnata plutind pe apă" ar mai putea fi și aceea a levitației à l'envers, starea de levitație fiind explicită în cazul lui Emanou 53. d.3. Mânușa albă: provocare la duel sau semn(al) de capitulare? Un alt oximoron vizual este mânușa albă transformată în steag de predare. S-a împământenit, în decodarea limbajului gestual, interpretarea aruncării mânușii că
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
ajungând la informații (văzute ca "mesaje, ce îmbracă forma înscrisurilor ori a unei comunicări vizuale sau auditive"5) și la inovații, care generează plus valoare. Ordinea lor evolutivă ar putea fi surprinsă astfel: Date → Informații → Cunoștințe → Gândire creativă → Inovații → Valoare Explicitând evoluția acestora, observăm că datele inițiale sunt convertite în informații, care, suprapuse, dau naștere cunoștințelor. Stocul de cunoștințe constituie premisa unei gândiri creative, capabile să creeze și să promoveze inovații. Parcurgând toate aceste etape, individul ajunge la o formă de
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
economiei cunoașterii și al conceptului inițiat o dată cu acest nou tip de economie, respectiv cu "educația continuă", altfel spus "life long learning", "educația continuă axându-se cu precădere pe educația informală și pe cea non-formală, în detrimentul celei cu caracter formal"53. Explicitând, arătăm că, în timp ce educația formală include învățământul instituționalizat, presupunând anumite etape, într-o anume cronologie, începând cu școala primară și finalizând cu învățământul terțiar; educația non- formală implică activitățile educaționale care exced sferei educației formale, incluzând traininguri oferite de asociații
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
cu cele care realizează și exportă produse tradiționale, cu un nivel tehnologic scăzut. Este de notorietate că specializarea continuă și de lungă durată bazată pe activitatea științifică are drept consecință mutații în specializările pe produse. În literatura de specialitate se explicitează faptul că, pusă în cauză, teoria ciclului de viață al produsului a lui Vernon nu clarifică paradoxul recuperării avantajelor de către statul inovator asupra aceluiași produs, care îmbracă o formă nouă68. Dacă Vernon pledează pentru pierderea totală a avantajului statului inovator
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
tehnologii din partea contractantului-receptor de cunoștințe, prin învățare continuă din experiența partenerului contractual furnizor de cunoștințe. Acordarea de asistență tehnică prin intermediul contractelor de know-how și al contractelor de consulting-engineering este una dintre formele de tranzacții ce se încheie pe piața cercetării-dezvoltării-inovării. Explicitând noțiunile anterior menționate, precizăm că, obiectul contractului de know-how este reprezentat de cunoștințele tehnice sau non-tehnice (know-how-ul legat de producție ori de logistică), nebrevetate, dar care sunt transmisibile, având un caracter de noutate relativă și subiectivă, totodată: abilitatea tehnică, experiența
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
și mondială. Pentru aprecierea cât mai realistă a tabloului spațial al relațiilor externe, dincolo de proiecțiile fenomenelor prin intermediul datelor concrete, dar seci în exactitatea lor cifrică, vom face apel și la aspecte calitative de ordin socio-istoric, politic și economic, care să expliciteze complementar anumite situații ori stări de fapt, ale căror particularități nu ar putea fi pe deplin clarificate doar cu ajutorul reprezentărilor cantitative. Spre exemplu, folosind doar datele statistice reprezentabile în format grafic și cartografic, ar fi foarte dificil de explicat determinările
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
state ce nu au o dyadă frontalieră comună (conflicte la distanță). A. Stările conflictuale/tensionale între state limitrofe (conflicte de proximitate/frontaliere) În situația de față prezintă un interes deosebit cele 36 de dyade interarabe, a căror problematică evidențiază și explicitează în bună măsură distribuția stărilor conflictuale interarabe. Ne bazăm această afirmație pe faptul că, mai mult decât în alte spații, diferendele dintre statele arabe au ca principal substrat motivațional elementul teritorial. Acest lucru este perfect explicabil, în ciuda omogenității etno confesionale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
au avut conflicte reciproce, ba mai mult, raporturile unora dintre ele au constituit repere de stabilitate regională. Astfel, relația Iordaniei cu Irakul poate fi caracterizată drept un “tango strategic” în Orientul Mijlociu, formulă inspirat folosită de David Kenneth Schanker, pentru a explicita rolul moderator al monarhiei hașemite, ca interfață între statele arabe prooccidentale (proamericane în fapt) și cele promotoare ale radicalismului panarab, printre care se număra și Irakul până în anul 2003. Nu există nici un stat arab care să fi avut în perioada
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
atinge planul logicului. Sfârșitul inducției coincide cu începutul deducției; de îndată ce devine o formă logică, inducția se transformă în deducție. „În vreme ce premisele majore ale silogismului alcătuiesc depozitul de adevăruri ale gândirii, inducția este aceea care furnizează aceste adevăruri. Deducția conservă și explicitează cunoștințele, iar inducția alimentează gândirea cu cunoștințe. Premisa majoră a unui silogism este o concluzie inductivă, iar premisele inducției sunt concluzii deductive” 45. Între inducție și deducție există deci o unitate dialectica, ele sunt, pe de o parte, contradictorii și
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
atinge planul logicului. Sfârșitul inducției coincide cu începutul deducției; de îndată ce devine o formă logică, inducția se transformă în deducție. „În vreme ce premisele majore ale silogismului alcătuiesc depozitul de adevăruri ale gândirii, inducția este aceea care furnizează aceste adevăruri. Deducția conservă și explicitează cunoștințele, iar inducția alimentează gândirea cu cunoștințe. Premisa majoră a unui silogism este o concluzie inductivă, iar premisele inducției sunt concluzii deductive” 45. Între inducție și deducție există deci o unitate dialectica, ele sunt, pe de o parte, contradictorii și
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
Astfel, religiozitatea cea mai primitivă și știința cea mai evoluată au o sursă comună: spaima sacră și un țel comun: spiritualizarea treptată a acesteia. Presupunând că știința va atinge într-o zi limita ei extremă, că va ajunge chiar să expliciteze toate modalitățile existente și toate schimbările legale din lumea exterioară, enigma irezolvabilă, misterul, nu va fi complet eliminată. În acest moment se va impune cu toată intensitatea sporită de groaza sa întrebarea metafizică,întrebarea fără răspuns: ce se află la
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în capacitatea ei de a elimina treptat tot ce este necunoscut și spaima față de acesta, care provine din lumea exterioară (neexplicatul) și din cea interioară (rezolvabilul). Forța sa rezidă în încrederea în faptul că rațiunea este în principiu capabilă să expliciteze toate modurile de existență: viața interioară și lumea exterioară. Luciditatea sa include înțelegerea limitei rațiunii. Dar limita aceasta nu este deloc "Dumnezeu", ci limita misterului. Dumnezeu este simbolul misterului, adică exact sarcina supremă a rațiunii de a înțelege semnificația acestui
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cât gradul de specializare în execuția muncii este mai mare, cu atât va fi mai mare eficiența; principiul autorității și responsabilității, autoritatea managerilor decurgând din dreptul lor de a da ordine și trebuie însoțită întotdeauna de responsabilitate; principiul disciplinei, care explicitează că regulile și normele ce guvernează viața organizației trebuie respectate; principiul salarizării, potrivit căruia compensarea pentru munca prestată trebuie să mulțumească atât angajatul cât și organizația; principiul unității de comandă, adică, fiecare angajat trebuie să primească ordine de la un singur
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
într-un text intitulat semnificativ a day after black wednesday, apare sugestia unei posibile interpretări freudiene a "angoaselor din acelea care te îngheață cu totul/ și fac din tine un mort/ într-o carcasă/ de bărbat tânăr și frumos", angoase explicitate pe larg în întreg ciclul cântec de leagăn pentru asasinul meu. Acolo unde, bineînțeles, este vizibilă "meseria de victimă" a tatălui: "Laios este încercat de o frică tandră față de Oedipul in statu nascendi (...) Competiția e acerbă, fiul își face datoria
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
conveniențele șabloanele și cacofoniile/ un cadavru e un deget care arată" (altă drojdie) etc. etc. Deși din volum nu lipsesc accentele întunecat profetice și nici tendința asumării unei voci auctoriale ce se reprezintă prin vocabule inclusive ("noi", opus unui "voi" explicitat fie prin raportarea ironică la realitatea socio-politică românească, fie prin diferențierea de gust și chiar de act cultural), înscrierea liricii de început a lui Ovidiu Nimigean în categoria poeta vates nu pare a fi o opțiune de durată a autorului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
http://kscsma.ksc.nasa.gov/Reliability/Documents/Decision Making Guidebook 2002 Dept of Energy.pdf, accesat la data de 11.02.2013. footnote>: să permită distincția între alternative și compararea performanțelor acestora; să fie complete, pentru a include toate scopurile; să fie operaționale și să expliciteze/faciliteze înțelegerea sensului alternativei; să nu fie redundante; să fie în număr limitat. Criteriile de evaluare pot fi: cantitative - în general cuantificabile numeric sau monetar; calitative - care pot fi apreciate prin calificative ierarhizabile. Pentru fiecare criteriu se stabilește un interval
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
în cei douăzeci de ani. Operând cu criteriul explicit-literal, Gérard Genette diferențiază (1982: 8): o citatul (forma cea mai explicită și cea mai literală); o plagiatul (formă mai puțin explicită, împrumut nedeclarat, totuși literal); o aluzia (forma cea mai puțin explicită și cea mai puțin literală).39 Același instrument de analiză, cu două fațete, este utilizat într-o altă încercare izbutită de sistematizare a domeniului intertextual 40 : o citatul este o formă literală și explicită; o plagiatul este o formă literală
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și painjinit (s.n.) din arhiva unei cancelarii, ..."13 (Eminescu: 2011, II, 35). Seria secvențelor intratextuale (1) care descriu ziduri acum aproape negre, cândva albe (așa cum lumina ce trece prin ferestrele generoase este murdară, în loc să fie limpede) continuă, legătura hipertextuală se explicitează cu fiecare reiterare. Ușile deschise se asociază geamurilor mari; camera este cvasi-goală; numai cărți dorminde; pereții sunt negri, de această dată, de ploaie; spectrul cromatic se înviorează aparent cu verde, dar nu pentru a colora un pastel optimist de primăvară
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]