879 matches
-
din urmă drept dureri fantomatice, califică evoluția lui Ov. S. Crohmălniceanu, așa cum apare ea atât în "Amintiri deghizate", cât și în corespondența cu S. Damian. Numindu-l staroste al condeierilor și al frondei bunului gust, recunoscând meritele unor volume despre expresionism sau "Cinci prozatori în cinci feluri de lectură", precum și inițiativa reeditării unor interbelici anatemizați (plătind totuși prețul grilei marxiste), S. Damian nu uită să-i reproșeze apărarea "Delirului" lui Marin Preda, sau contestarea romanului "Bunavestire", ambele gesturi susceptibile de a
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și "foc", elemente cu conotații erotice. BIBLIOGRAFIE: Caraion, Ion, Bacovia. Sfârșitul continuu, Editura Cartea Românească, București, 1977; Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1941; Crohmălniceanu, Ov. S., Literatura română și expresionismul, Ed. Minerva, București, 1978; Constantinescu, Pompiliu, Scrieri, I, E.P.L. București, 1967; Fanache, V., Poezia lui Bacovia. Ruptura de utopia romantică și afirmarea spiritului modern, Ed. Dacia, Cluj-Napoca ; Grigurcu, Gh., Bacovia, un antisentimental, Editura Albatros, București, 1974; Lovinescu, E., Critice, Editura
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ecumenică" vestind "fericitele zile", care își urmează rostul miraculos al rodirii, împrăștiind pe pământ sămânța necesară unei viitoare înfloriri. O dată cu trecerea timpului, păpădia "înflorește" și "asfințește", imaginând o "aureolă de sfânt", într-un spațiu mitic. Lumina Lumina stă sub semnul expresionismului (strigăt extatic, entuziasm), fiind o poezie filosofică, prin mister și prin acea problematică a cunoașterii. Poezia exprimă încă din titlu, deschiderea către cunoaștere, speranța. În textul poetic identificăm mai multe motive poetice: iubirea, coșmarul, certitudinea, setea de patimi. În viziunea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fructului oprit sau a glasurilor divine și demonice prin frunzișul de rai" (L. Blaga). Erosul "reactualizează timpul și spațiul mitic" (I. Pop), e un centru generator de ordine și sens, o revelație a iluminării. Biografie Poezia Biografie păstrează reflexe ale expresionismului metafizic. Ea pune problema destinului poetic, în imagini artistice desfășurate într-o lume orfică ("lumea ca o cântare"). În acest univers, eul se dedublează ("străin zâmbind") sau se regăsește ("mă-mplinesc") permanent, tensiunea lirică este întreținută de negație ("nu mă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
1998; Bălu, Ion, Lucian Blaga, Editura Albatros, București, 1986; Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1941; Crohmălniceanu, Ov. S. , Lucian Blaga, EPL, București, 1963; Crohmălniceanu Ov. S., Literatura română și expresionismul, Editura Eminescu, București, 1971; Fântânaru, Constantin, Poezia lui Lucian Blaga și gândirea mitică, în vol. Cărți și o altă carte, Editura Minerva, București, 1999; Gană, George, Opera literară a lui Lucian Blaga, Editura Minerva, București, 1976; Lovinescu, E., Critice, 2
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
În unele poezii apare sentimentul dorului, "o stare de alean și de elan" (George Munteanu), o formă de viață, o stare de suflet, un sentiment care ne singularizează între alte popoare. Eminescianismul a prefigurat atitudini estetice noi între care simbolismul, expresionismul, existențialismul. Simbolismul lui Bacovia își află izvoarele și în pesimismul metafizic eminescian, manifestarea violentă din Nopțile macedonskiene amintesc de Scrisorile lui Eminescu. Expresionismul lui L. Blaga și I. Barbu a fost anticipat de opera eminesciană. De asemeni în Psalmii arghezieni
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un sentiment care ne singularizează între alte popoare. Eminescianismul a prefigurat atitudini estetice noi între care simbolismul, expresionismul, existențialismul. Simbolismul lui Bacovia își află izvoarele și în pesimismul metafizic eminescian, manifestarea violentă din Nopțile macedonskiene amintesc de Scrisorile lui Eminescu. Expresionismul lui L. Blaga și I. Barbu a fost anticipat de opera eminesciană. De asemeni în Psalmii arghezieni, în întrebările existențialiste sunt unele ecouri din opera lui Eminescu, iar peste ani identificăm rezonanțe eminesciene în opera lui N. Stănescu. De reținut
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
evoluția formelor determinate de sincronism. El a promovat conceptul de modernism, termen care include mai multe curente literare. Modernismul este anticonvențional, antitradiționalist, uneori radical. E. Lovinescu distinge în cadrul modernismului două direcții: a. modernism de avangardă și experimental (suprarealismul, dadaismul, futurismul, expresionismul); b. modernism teoretic, eclectic, promovat de revista și cenaclul "Sburătorul", care sintetizează diferențierile literare, în raport cu tradiția. Modernismul reprezintă un principiu de progres, fără de care sincronizarea cu cultura europeană nu este posibilă. Lovinescu a fost primul critic literer care a susținut
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Adrian Maniu, G. Bacovia, H. P. Bengescu, Tudor Arghezi, I. Barbu, Aron Cotruș, I. Pillat. În ceea ce privește proza, E. Lovinescu a reliefat două tipuri de roman: romanul obiectiv și romanul citadin. În modernism se înscriu poetici diverse: simbolismul lui G. Bacovia, expresionismul lui L. Blaga, poetica antipoeticului lui Arghezi, ermetismul și infrarealismul barbian, avangardismul, dadaismul, suprarealismul, poetici contemporane (N. Stănescu). Pentru a sugera mai bine complicațiile sufletului modern era necesară o sincronizare cu lirica occidentală; iar proza a căpătat o nouă configurație
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
atenția asupra importanței liricii argheziene, în contextul sincronizării literaturii române cu cea europeană; tolerează modernismul de avangardă și experimentul, dar preferințele sale se îndreaptă spre un modernism moderat; luptă împotriva amestecului valorilor și a confuziei etnic-estetic; încurajează poezia nouă (simbolismul, expresionismul), expresie a unei noi sensibilități; apreciază intelectualizarea lirismului, rafinarea sensibilității și a expresiei, integrarea inconștientului în artă, poezia de notație și atmosferă; în proză a susținut trecerea de la subiectiv la obiectiv, de la rural la urban; a apreciat proza obiectivă (L.
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
preferă acum o poezie conceptuală, iar emoția lirică trece pe loc secund. Din noul val de poeme dispare ludicul, fascinația este provocată de amplele desfășurări cerebrale ale discursului, schimbările la nivel tematic și la nivelul discursului, tendința spre epic, în expresionismul imaginilor (volumele: Epica Magna, Operele imperfecte, Noduri și semne, Oase plângând, Opere impersonale). Leoaică tânără, iubirea Nichita Stănescu "are cultul mitologiilor și vocația miturilor" (Aurel Martin). Nevăzutul, Nepipăitul, Negustatul se relevă doar prin poezie, prin "necuvântul" care face vizibile sentimentele
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Eminescu, București, 1984. Crohmălniceanu.Ovid. S., Opera lui Tudor Arghezi, E.S.P.L.A., București, 1960. Crohmălniceanu, Ovid. S., Lucian Blaga, E.P.L., București, 1963. Crohmălniceanu, Ovid. S., Literatura română între cele două războaie mondiale, E.P.L., București, 1972. Crohmălniceanu, Ovid. S., Literatura română și expresionismul, Editura Minerva, București, 1978. Crohmălniceanu, Ovid. S., Cinci prozatori în cinci feluri de lectură, Editura Cartea Românească, București, 1984. Crohmălniceanu Ovid. S., Pâinea noastră cea de toate zilele, Editura Cartea Românească, București, 1981. Crohmălniceanu, Ovid. S., Al doilea suflu, Editura
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Națională pentru Știință și Artă, 2015. Răsuceanu Andreea, ,,Teatru-muzeu Max Blecher", în Observatorul Cultural, nr. 778 din 26 iunie 2015. Surse internet http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2009Noiembrie/BravescuAda, data accesării: 13 martie 2014. http://www.wikiart.org/en/paintings-by-style/expresionism/4, accesări: 12 aprilie 2015, 27 mai 2015, 19 iulie 2015. http://www.wikiart.org/en/edvard-munch, accesări: 20 aprilie 2015, 27 aprilie 2015, 3 mai 2015, 10 mai 2015, 27 mai 2015, 28 mai 2015. https://costintuchila.wordpress.com
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
33, 34. 317 Ibidem. 318 Ibidem, p. 38. 319 Ibidem. 320 Ibidem, p. 57. 321 Ibidem, p. 69. 322 Ibidem, p. 75. 323 Ibidem, p. 80. 324 Ibidem, p. 130. 325 Ibidem, p. 152. 326 www.wikiart.org/en/paintings-by-style/expresionism/4, descărcat la data de 12 aprilie 2015. 327 Max Blecher, op. cit., p. 19. 328www.wikiart.org/en/edvard-munch, descărcat la data de 20 aprilie 2015. 329 Max Blecher, op. cit., p. 20. 330 Ibidem. 331 www.wikiart.org/en/edvard-munch
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
cit., p. 39. 348 Ibidem. 349 Ibidem. 350 Ibidem, p. 46. 351 Ibidem, p. 64. 352 Ibidem, p. 101. 353 Ibidem. 354 www.wikiart.org/en/edvard-munch, descărcat la data de 27 mai 2015. 355 www.wikiart.org/en/paintings-by-style/expresionism/4, descărcat la data de 27 mai 2015. 356 Ibidem. 357 Ibidem, descărcat la data de 19 iulie 2015 358 Max Blecher, op .cit., p. 111. 359 Ibidem. 360 www.wikiart.org/en/edvard-munch, descărcat la data de 28 mai 2015
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
2001; Curcubeul gândului, Editura Junimea, Iași, 2002. Nu numai din cauza circumstanțelor care i-au aureolat cărțile apărute postum, Cătălin Anuța pare "înzestrat cu un acut simț al tragicului mereu proiectat în orizont cosmic" (Dan Mănucă). Poemele sale datorează foarte mult expresionismului, exploatând teme și motive specifice semne, (pre)vestiri, profeții, explozii ontologice într-o cromatică adesea violentă. Eul liric are, în general, conștiința alunecării ființei înspre un gol ce atrage magnetic (Bușteanul) și tentația asumării unui ton întunecat profetic: Ne-a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
acesta se verifică. Ceea ce observă mai întâi este faptul că, la fel de mult ca și pictura sa, poezia lui Petru Aruștei datorează foarte mult unei vocații a tragicului, ce transformă practic aproape fiecare frază în mediul perfect de emergență al unui expresionism autentic, de profunzime. În deplină consonanță cu pânzele artistului grafic, textele sunt expresiile explozive, autosuficiente, ale agonicului, ale torturii de a muri și a se renaște, din nou și din nou, nu în proximitatea morții, ci chiar în ea, de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
o problemă de dezbătut, în timp ce alți arhitecți au fost influențați de multiplele dezechilibre geometrice ale mișcării artistice sovietice programatice a anilor 1930, Constructivism. Există, de asemenea, referiri multiple ale deconstructivismului la alte mișcări artistice importante ale secolului XX: modernism, postmodernism, expresionism, cubism, minimalism și artă contemporană. Oricum, încercarea generală a mișcării deconstructiviste este de a realiza progresul arhitecturii înspre o direcție neexplorată pînă la începutul anilor 1980, aceea a ignorării regulilor constrictive anterioare, "funcția determină forma", "purism", "fidelitate față de materialele folosite
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
exprimă pe sine, într-un mod naiv, în termeni de opoziție față de o tradiție anchilozantă, stagnantă, needificatoare. Modernismul e, așadar, o expresie a unui anumit radicalism de expresie și de conținut, el înglobând în sfera sa orientări literare precum simbolismul, expresionismul, imagismul etc. "16. În completare, literatura europeană, care ghidează, în mod evident și necesar, literatura română, descrie întreaga paradigmă a modernității ca fiind o literatură care se conduce după principiul decanonizării, al inovației și al introspecției absolute. Orientarea noilor direcții
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
sau reguli privind "nașterea" sau "facerea" poeziei, ori, în general, tehnica literaturii cu abordări dinspre genuri sau specii literare, dinspre prozodie, figuri de stil, compoziție, stilistică -, în funcție de doctrinele și dogmele curentelor înregistrate în plan diacronic: clasicismul, romantismul, realismul, parnasianismul, simbolismul, expresionismul, suprarealismul, dadaismul, paradoxismul etc"7. Poezia Anei Blandiana se întemeiază pe o poetică a unei duble deconstrucții. Pe de o parte, deconstrucția canonului paradigmatic, ideologic și estetic, prin mecanisme proprii de creație, autoarea reușind să reconstruiască o lume nouă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
într-un alt poem, similar acestuia, ploile fiind oamenii aceia, tineri și exuberanți în suflet. "Răspunde-mi, răspunde-mi, cine-s mai frumoși: oamenii, ploaia?", pare să se afle pe aceeași linie semiotică, iar voioșia, dorința jocului este încărcată cu expresionismul blagian din Vreau să joc, iar "iubirea nemărginită pentru oameni și lume, dăruirea totală a eului liric, în acest volum, sunt afirmate cu toată puterea, dar, în același timp, limitate și explicate de cititor"48: "Lăsați ploaia să mă îmbrățișeze
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
totodată, o a doua temă a acestui volum: "Din totul e fluid în jur. Eu caut/ Și-s obosit de moarte și de mers,/ Silit să port rigid în mine punctul/ de sprijin pentru univers". (Întoarcere). Interesant este cum, aici, expresionismul blagian și oboseala existențială îmbracă o formă originală la Ana Blandiana, simbol al deconstrucției canonului paradigmatic. Fluiditatea construiește un spațiu nesigur, într-un mers invers dinspre moarte spre viață, timpul confundându-se cu spațiul, realizând aceeași dedublare cu care autoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
prin poezie, dând naștere, și ea, asemenea congenerei sale, Ana Blandiana, la două lumi: cea exterioară și cea interioară, înlănțuite ambele prin cuvânt. Linia reconstrucției Ilenei Mălăncioiu este cea a unei poetici de amestec între un romantism sumbru și un expresionism întunecat, printr-o permanentă deconstrucție a canoanelor paradigmatice anterioare. Părând să demoleze volumele de tinerețe ale Anei Blandiana, în care guvernează un surplus de viață, Ileana Mălăncioiu face din moarte o artă poetică, cu ajutorul căreia își instaurează propriul canon individual
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Blandiana, devine la Ileana Mălăncioiu teroarea reîntoarcerii către universul rural, care continuă și în următoarele două volume care îi succedă primului, Către Ieronim (1970) și Inima reginei (1971), volume care marchează evoluția spre o paradigmă livrescă, epurată de sensibilitatea acestui expresionism elementar. Demitizarea spațiului blagian, dominat de sat, constituie o amprentă personală, în termenii deconstrucției canonului paradigmatic. De asemenea, "erotismul imposibil, tragic, funest devine substanța poeziei. Unele poeme aparțin tot universului rural, dar nota distinctivă o dau poemele cu Ieronim, care
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
plină de bucurie a copilăriei, surplusul de viață, sunt înlocuite la Ileana Mălăncioiu de moarte, precum și de un eros de tip macabru, ambele devenind temele fundamentale ale creației acesteia, teme care se împletesc, în aproape toate volumele, în linia unui expresionism întunecat. Deconstruind și Ileana Mălăncioiu, parțial, canonul paradigmatic, și impunându-l pe cel individual, "cele două volume controversate ale acesteia, Pasărea tăiată și Urcarea muntelui, curpind o versiune subiectivă a lumii, dar totdată extrem de critică și de dură, e o
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]