123,612 matches
-
Rodica Zafiu Numeralele care desemnează numere mari pot fi folosite pentru a exprima o atitudine, o participare afectivă a vorbitorului la un fapt evoluat negativ sau pozitiv. Hiperbola numerică se recunoaște ușor: ea recurge la zeci, sute, mii, zeci și sute de mii, milioane, în domenii în care cifrele numite sînt greu sau
Hiperbole numerice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12137_a_13462]
-
probabil universal, dar selectarea cifrelor diferă de la o limbă la alta, de la cultură la cultură. în Puțină... aritmetică (1971), Al. Graur amintea că "așa-numitele numere mari nedeterminate, adică numere mari care nu trebuie luate în înțelesul lor precis, ci exprimă numai ideea că e vorba de o cantitate foarte mare" erau diferite la greci (care preferau termenul indicînd "zece mii") față de latini (la care apăreau des "trei sute", "șase sute", "o mie" etc.). De fapt, chiar în interiorul aceleiași limbi, subsistemele culturale și registrele
Hiperbole numerice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12137_a_13462]
-
se pare preferința pentru anumite combinații din zona zecilor de mii. E greu de făcut o ierarhizare a frecvenței între diversele posibilități, dar cred că orice vorbitor va fi de acord că cinsprezece mii e mult mai probabil, pentru a exprima convenționalizat exagerarea, decît douăsprezece mii sau decît, de pildă, treizeci și cinci de mii. Mai exact, frecvențe mari înregistrează numeralul cu forma populară cinșpe: "i-am dat ăluia cinșpe mii de picioare în cap" (Evenimentul zilei = EZ 3823, 2004, 3); "au pus
Hiperbole numerice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12137_a_13462]
-
de Marie-France Ionesco îl reprezintă portretul inedit al unui om care a marcat și, la rândul său, a fost marcat de veacul în care a trăit și a creat. "Opera sa - afirmă autoarea - este înainte de toate existențială, iar discursul său exprimă o constantă tensiune dramatică. Întreaga sa operă, inclusiv Nu, reprezintă o regizare a conflictelor și întrebărilor spirituale, etice și afective". Întreprinsă cu spirit liber, călătoria în fascinanta țară Ionesquie ne dezvăluie peisaje sufletești și intelectuale mai puțin vizitate. Am descoperi
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
et du péché dans la poésie française depuis Baudelaire, pe cititorul îndrăgostit de Alain Fournier ("maestrul adolescenței mele literare și visătoare"), de Flaubert, Dostoievski sau Proust ("Proust spunea lucruri pe care eu însumi le simțeam, dar nu reușeam să le exprim"), dar mai ales pe truditorul asupra Filocaliei, a operei lui Dionisie Areopagitul sau cea a Sfântului Ioan al Crucii ("Printre cărțile care m-au influențat cel mai tare, care mi-au vorbit despre lumină, se numără cele ale bizantinilor din
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
i se poate lipi o etichetă preluată din sertarul categoriilor estetice: ciclul de tip sanguin cultivă cu predilecție sublimul; ciclul de tip melancolic exersează preponderent grațiosul; cel de tip coleric dezvoltă în special dramaticul și tragicul, în timp ce varianta flegmatică se exprimă predominant în registru comic și, nu de puține ori, grotesc. 12. Dacă ar fi să evaluăm muzica toposului sanguin, va trebui să ținem cont de probabilitatea ca ea să emane o pletorică mobilitate și concordie, precum și o apreciabilă dimensiune apolinică
Un model sonor temperamental by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12141_a_13466]
-
care fac față încercărilor de după. E-adevărat, "viermele egalității" îi roade pe toți cei intrați într-o horă cu urmări greu de anticipat. Tocmai aici e ironia: ei se luptă, după ani de "nivelare", să formeze noi "frății", să-și exprime alte identități de grup, fără să ia seama la slăbiciunile care, involuntar, peste "caste" și "clase", îi aseamănă, la aceeași frică nelămurită care i-a unit și înainte, și-i ține legați și acum. Citita profesoară de engleză și femeia
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]
-
să se rupă de ea; dimpotrivă, când soția lui o alungă din casă pe nedrept, el nu face nimic pentru a o ajuta. Oricum, scenariul acestui film n-are nimic spectaculos, nici ca acțiune, nici ca replici memorabile, actorii se exprimă mai mult prin mimică și prin limbajul corpului (iar muzica empatetică le susține efortul), decât prin cuvinte. Ceea ce nu înseamnă că prestația actoricească e de slabă calitate, ci contrariul.
Vermeerul de pe micile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12166_a_13491]
-
vor evapora cât ai bate din palme. Suta de euro pe care, probabil, ar fi trebuit s-o cheltuie pentru a se deplasa în orașele unde existau circumscripții electorale o fi fost considerată un sacrificiu prea mare pentru a-și exprima dorința de schimbare. După cum îmi povestea un prieten, șansele "căpșunarilor" de a se contamina de modelul democratic occidental sunt extrem de mici. Cu puține excepții, ei trăiesc într-un fel de colonii semi-penitenciare, departe de civilizație, în condiții de viață care
Colonia semi-penitenciară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12174_a_13499]
-
a-și "trăi" cu intensitate eroii, pînă la cunoscuta identitate flaubertiană. Euforia verbală extremă, verva personajelor în întregul lor (lucruri, animale, oameni), traduce fidel imensa "plăcere pentru cuvinte" a povestitorului însuși. Felul lui atît de special de a hohoti interior exprimă fără greș "o voluptate strict intelectuală", adevărul că "plăcerea vine din gratuitate" (N. Manolescu). Ca și Budai-Deleanu, Creangă scrie în primul rînd pentru sine, își face din literatură "jucărea", apoi se fălește cu ea cititorului, în fața căruia se prezintă într-
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12189_a_13514]
-
teatrului." Așa am interpretat eu cuvintele lui Eugenio Barba, omul care, în pofida titlurilor și a recompenselor, și cu un omenesc grăunte de vanitate, mai crede încă în puritatea neștirbită a marginalității sale. Statutul inconfortabil al acestor marranos îmi pare a exprima și defini în modul cel mai exact calea pe care eu însumi am apucat-o, alături de atâția alții, fără a o asuma niciodată până la capăt. Spectrul trădării - pe cine și ce am trădat? - mă urmărește. Dublându-și metafora, Barba vorbește
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
puțin, cînd îl puteai crede descurajat de complexitatea sarcinii, se producea declicul. Cine pretindea că în acel moment devenea mai greoi? Nu un fost director al Poliției Judiciare, care îl văzuse ani de zile lucrînd? Era doar o butadă, dar exprima foarte bine realitatea. Dintr-o dată, Maigret părea mai greoi în mișcări, mai confuz. Avea un alt fel de a strînge pipa între dinți, trăgînd fumuri scurte și rare, și se uita în jur cu o expresie aproape prefăcută, dar asta
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
Budapesta. În primii ani ai secolului următor crește interesul slovacilor pentru lupta națională din Transilvania, iar poetul Ivan Krasko traduce din poeziile lui Octavian Goga, care, după părerea omului politic Milan Hodsa, fondatorul alianței națiunilor nemaghiare din Parlamentul de la Budapesta, "exprimă toate dorurile și sentimentele unei națiuni oprimate, atât de înrudite cu a noastră". După primul război mondial, odată cu întemeierea Cehoslovaciei și desăvârșirea unității statale a României, schimbul cultural între cehi, slovaci și români a cunoscut o deschidere și o amploare
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
la Brumar. Honorificabilitudinitatibus, cuvînt "imposibil" împrumutat de la Shakespeare, "demască" bine felul în care, scriind, segmentăm la întîmplare un șir altminteri infinit de foneme. Și felul în care străbatem, cu atenție rareori distributivă, culoare de realități echivalente. Scrierea, ca și traducerea, exprimă opțiunea, "tranșarea" unei ambiguități. La Șerban Foarță, alegerea se face greu, cu veșnicul regret al virtualității irosite, cu un anume "diletantism" rafinat și chiar cu presupunerea că altcineva/ altceva (rezistența la uz a limbajului?) se amestecă printre cele scrise. S-
O lume guresă, cochetă... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12205_a_13530]
-
lega de acum înainte cele două texte atât de diferite, dacă ne gândim .nu doar la reverberația metalului în blocul sonor, ci și, invers, la felul cum vor fi citite sculpturile lui Peter Jecza în relație cu muzica ce le exprimă? În mod firesc ar trebui să auzim în fiecare obiect din bronz expus de Jecza același dangăt de clopot, răpăit de tobe sau bocet arhaic pe care le-a surprins Remus Georgescu. În mod firesc, ar trebui ca sculpturile lui
Ekphrasis by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/12219_a_13544]
-
sau iresponsabili. Cea mai murdară afacere de după 1989 n-a fost nici Caritas, nici Bancorex, nici Rafo. Cea mai murdară afacere postdecembristă a fost tentativa de lichidare în văzul lumii, pentru a doua oară în istorie, a PNȚ, partid care exprimă esența însăși a civilizației românești (tocmai de aceea nici nu poate să dispară; dacă prin absurd s-ar desființa, peste numai o clipă s-ar reînființa de la sine). În primele zile de după căderea lui Ceaușescu și destrămarea ca un fum
O campanie "inutilă" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12215_a_13540]
-
înșelat pe multă lume. Descrie apoi momente din revoluția de la Timișoara și activitatea sa în cadrul Consiliului Municipal Provizoriu al FSN, în care autorul se trezise invitat peste noapte. Au loc ședințe peste ședințe, unde securiștii, turnătorii, torționarii vin să-și exprime solidaritatea cu revoluția. Domnește o atmosferă crispată, o permanentă agitație, și periculoasă, și sterilă: Toată lumea suspecta pe toată lumea"; "toată lumea bănuia pe toată lumea". Acum se năștea industria certificatelor de revoluționar. Radu Ciobanu recunoaște că a avut naivitatea să considere excesiv punctul
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
care "ceilalți" îi privesc pe scriitori. Nu vom găsi însă formulate explicit aceste adevăruri în discursul nici unei puteri politice, indiferent de țară sau de regim. Noțiunea magică de Cultură se cere prețuită, cel puțin formal. Politicianul ignar, atunci cînd se exprimă public, are grijă să menajeze susceptibilități seculare și nu-și permite să pună sub semnul întrebării utilitatea însăși a culturii. Aceasta și dintr-o rațiune practică: simțind, zilnic, propria sa lipsă de cultură, convins că a ajuns la postul înalt
Suferința scriitorului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12239_a_13564]
-
criticul în 15 ianuarie 1937 (p. 107), și "Jurnalul este principial nesincer" - trage altă concluzie la 23 februarie 1937 (p. 128), după ce face experimentul unui șir de însemnări capabile să dea "graficul existenței", ca replică la acele pagini personale unde "exprimăm idei, senzații izolate, nu viață". Contează, desigur, o argumentație mai strânsă, explicită, dar G. Călinescu preferă să repete la intervale imprevizibile această repulsie față de exprimarea unei subiectivități nesemnificative, înglodată în senzații pasagere și afecțiuni obscure. Jurnalul de călătorie al lui
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
să-i scape. (C. B.) Asistență morală În ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC (nr. 744/2004) d-l C. Stănescu îi acordă asistență morală d-lui Ciprianșiulea, față de a cărui "propunere" de a se redresa Uniunea Scriitorilor prin desființare Cronicarul a exprimat unele rezerve și nedumeriri. (v. "R. lit.", nr. 45/2004). D-l Stănescu îl socotește pe Cronicar "atins binișor" de boala trufiei ("trufia monitorizării"), atunci când "îl trage de urechi (...) nu pe un repetent oarecare ce se chinuie să treacă o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12249_a_13574]
-
fabuloasă memorie mecanică a datelor calendaristice. Mărturisiți că, pentru a crea astfel de personaje, ați petrecut o vreme într-un așezămînt pentru copii cu gravă deficiență intelectuală. M.T.: V-aș mai spune un lucru care însă este foarte greu de exprimat. Nu-mi amintesc dacă l-am rostit vreodată. Este vorba de erotismul pe care-l iradiază tinerele fete debile mintal. Nu este vorba de comportamentul erotic al acestor fete ci de înrîurirea intensă pe care o au asupra bărbaților, de
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
invenție a ecuațiilor dintre termeni și, totodată, o libertate de distanțare față de aceste construcții, o detașare relativizantă, de spectator și de regizor care manevrează numitele metafore după impulsurile momentane ale sensibilității sale. Această libertate imaginativ-(auto)critică, dacă ne putem exprima astfel, asigură, pe de o parte un foarte larg câmp relațional, multiplu sugestiv, de ample reverberații ale sensului, propunând un fel de "cosmos de oglinzi", cum ar zice un poet, dar și sfărâmă cu bună știință coerența liniară a narațiunii
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
la goană ori de câte ori primeau riposta cuvenită, realitate sintetizată în distihul clamat permanent la radio și la demonstrațiile oamenilor muncii: "unde sunt americanii?/ S-au ascuns ca șobolanii!"; pe stadioane înainte de meciurile de fotbal se auzea la megafoane un cântec care exprima superioritatea zdrobitoare a sportului socialist față de cel capitalist: "la englezi și la scoțieni mereu în poartă/ mingea noastră va poposi". Dintr-odată din manualele școlare și din librării au dispărut autori clasici români, străini și opere fundamentale ale literaturii naționale
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
singura valoare accesibilă în epocă rămâne frumosul care va suplini într-o măsură copleșitoare și compensatorie degradarea celorlalte două. A realiza o creație autentică este felul artistului de a nu (se) minți, de a găsi, chiar și esopic, "cuvântul ce exprimă adevărul" ființei sale. Adevărul, însă nemaiputând fi liber, se restrânge dramatic la adevărul intrinsec valorii operei. Nu este o luptă de stradă, dar este o atitudine de revoltă și rezistență, cu consecințele ei represive pentru breslele artiștilor profesioniști, ajunși fără
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/12608_a_13933]
-
de tăcere, am auzit și vocea Sfântului Petru: -Nu vrea, Doamne. Zice că se teme de Dumitru Dragomir și de arbitrul Marian Salomir după ce a văzut meciul Farul - Dinamo... Fila 13. La Etno Tv, interpretul Puiu Codreanu e din ce în ce mai hotărât, exprimându-și clar simțămintele sub formă de folclor într-adevăr autentic: Să ferească Dumnezeu Să-ndrăzniți să-mi faceți rău!... La cea mai mică mișcare, Unu nu mai stă-n picioare! ...Așa se explică de ce conducerea postului respectiv de televiziune, înfricoșată
Alte file de jurnal estival by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12614_a_13939]