787 matches
-
nuanțare simbolică a compoziției. În cazul lui Kimon Loghi, acesta încearcă să concilieze spațiul sumbru al picturii böckliniene cu cel al feeriilor orientale sau toposul arcadic al antichității greco-latine, desfășurându-și magia într-un climat senin, uneori de un cromatism exuberant, mediteraneean, ceea ce-i atrage și reputația de excelent colorist. Examinarea picturilor lui Ștefan Popescu cu subiect de basm aduce în discuție încercarea de sinteză între decorativismul bizantin și cel Secession prin intermediul simbolismului, prin evidențierea unor armonice care apar și la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
of paint in the public's face)", fapt care conducea la un celebru proces în 1878, câștigat de Whistler. Diferențele dintre Loghi și Whistler sunt notabile, Loghi rămâne în multe dintre tablourile sale un pictor al anecdotei cu o cromatică exuberantă, pe când Whistler evita orice conotații literare. În "Palais de l'Athénée. Exposition Kimon Loghi" din L'Indépendance Roumaine, L. Bachelin, (R.C.), acuză o parte din pictura sa de facilitate și superficialitate, de lipsă de sinceritate și de emoție, adică de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simbolismului german, importând pe filieră romantică o dimensiune mistică, o mitologie particulară, un anumit decupaj stilistic și chiar un anumit peisaj, pe care îl mixează cu un ecleraj specific, cu un cromatism orientalizat al luminii din sud, cu un idilism exuberant sau spiritualizat al picturii românești decelabile la un Verona sau chiar Vermont. Temele medievale, care devin monedă curentă în pictura prerafaeliților, ca și ilustrarea unor legende sau episoade din eposul germanic, își transmit în ecou puterea de seducție. Spiridon Antonescu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de greșeala, descoperim acum că eul creator se poate înșela sau poate fi indus în eroare în ceea ce privește manifestarea artistică. Odată ce viziunea își încetează influență benefică și eul empiric face loc celui creator, ultimul este pandit nu numai de pericolul pierderii exuberantei, ci și de pierderea simțului autocritic. Revenirea la extazul inițial poate fi declanșată, aparent, de fleacuri, precum o vizită la Truchsessian Gallery (care, ne amintim, organiza expoziții anuale la începutul secolului al XIX-lea). Episodul este narat într-o epistola
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
necorupta de simțurile degenerate, "vegetative". Acest aspect capătă o importanță încă mai mare atunci cand realizăm că el merită să fie reținut că una dintre funcțiile de bază ale artei vizionare în general 130. 7. Telos estetic: generarea unui sentiment de exuberanta. În jurnalul sau, Crabb Robinson notează că Blake "declară că acționează la comanda spiritul îi spunea "Blake, fii artist și nimic altceva. În această rezidă fericirea"" (Bentley, Jr., 2004, p. 422). Dacă acest scop estetic primar presupune existența unei stări
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
care sunt convertite în opere propriu-zise). Am subliniat, de asemenea, ca opera de artă blakeană (în special cea poetica) se caracterizează prin următoarele trăsături: neregularitate, simplitate, acheiropoieton, paravizualitate și paraverbalitate, unitate absolută, sinteză artistico-religioasă, telos estetic generarea unui sentiment de exuberanta, telos ontologic consonanta spirituală între eul creator și public, profetism și expresie apocaliptica. Nu am omis, în paralel, o analiză a artei grafice a lui Blake și am continuat cu examinarea paradoxului viziunii implicat de gândirea filosofica a lui Blake
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
El prezintă regulile acestuia și distribuie membrilor echipei de concluzionare următoarele roluri: a) Conservatorul, care are rolul de a aprecia soluțiile clasice, a le nota limitele, de a fi de acord cu anumite îmbunătățiri. El pledează în favoarea menținerii acestora. b) Exuberantul este cel care are sarcina de a formula idei originale, indiferent de natura lor, chiar utopice în ceea ce privește aplicarea în practică, prin acestea reușind să păstreze atmosfera imaginativ-creativă și buna dispoziție. c) Pesimistul este cel care își exprimă nemulțumirea în legătură cu orice
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
dispoziție. c) Pesimistul este cel care își exprimă nemulțumirea în legătură cu orice îmbunătățiri aduse soluțiilor propuse, el considerându-le inoportune și ineficiente, fără a da posibilitatea probării aspectelor noi. d) Optimistul este cel care îl combate pe pesimist și susține ideile exuberantului, cel puțin pe cele realiste și aplicabile. Are încredere în aplicarea acestora și-și exprimă poziția ca atare. Evaluarea se face pe baza răspunsurilor la chestionar și analizând soluțiile propuse ca fiind eficiente pentru rezolvarea problemelor puse în discuție. Această
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
care se desfășoară și progresează în mod arbitrar, semispontan. Aceasta nu înseamnă numai că societatea civilă nu poate să-și depășească particularitățile, dar și că aceasta are tendința de a-și paraliza și submina propriul pluralism. După cum spune Hegel, dezvoltarea exuberantă a unei părți a societății civile poate, și deseori așa se și întîmplă, stînjeni sau oprima celelalte părți, și de aceea societatea civilă nu poate rămîne sau deveni "civilă" decît dacă se supune unei ordini politice. *** Această caracteristică autodistructivă a
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
exemplu: dislocarea frastică: „redă-mă morții sânge cer / la întuneric fără grai ./ Cu sabia trufiei ieri / nevăzătorii îi strigai...” (6ărutul). Dar Poetul simte nevoia să reînvie și subtilități ale ermetismului de sorginte barbiană (Antonpanescă, Lamento pentru Biba Fâcii) sau implantând, exuberant, reflexe de postmodernitate: Slugă la Prisaca lui Tudor Arghezi (2004) sau Dorința durerii îndrăgostite (2006). între multiplele ipostazele ale poeticului, îmi permit să zăbovesc doar asupra imortalizării chipului feminin, vizualizat de poet (după propria-i mărturisire), drept o „plantă pe
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
și că, în scriitură, se face o trecere continuă de la secvențe descriptive specifice, inserate în narațiune, la secvențe generice, cu caracter clar explicativ: (29) Pe oglinda apei se forma o boltă lină de plante marine, ce fac parte din această exuberantă familie de alge, din care cunoaștem mai mult de două mii de specii. Vedeam cum plutesc panglici lungi de algă brună, unele globulare, altele tubulare, olenadru, cladosfere, cu frunze atît de răsfirate, rodieri palmați asemănători cu evantaiele cactușilor. Am observat că
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
un rol care să-i acopere o anumită dimensiune a personalității. În consecință, pot apărea următoarele tipuri de personaje: 1. Tradiționalul: este exponentul structurilor vechi, rol atribuit celei mai vârstnice persoane din grup. El relevă cu luciditate principalele neajunsuri; 2. Exuberantul se comportă dezinvolt, furnizând cele mai îndrăznețe idei care-i vin în minte. Este ales dintre persoanele tinere și charismatice; 3. Pesimistul, criticul prin vocație, care demolează orice abatere de la traseele cunoscute, confundând cutezanța cu excentricitatea desuetă. Este un specialist
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
tinere și charismatice; 3. Pesimistul, criticul prin vocație, care demolează orice abatere de la traseele cunoscute, confundând cutezanța cu excentricitatea desuetă. Este un specialist dintr-un domeniu apropiat; 4. Optimistul promovează un realism riguros, obiectiv, manifestând adeziune pentru atitudinea entuziastă a exuberantului, dar desolidarizându-se de cea a pesimistului; În cadrul acestei metode se folosesc două metode de lucru (Verrone, 1983): 1. echipa de investigare: formată din 12-15 persoane (diferite prin vârstă și competență) care abordează problema clasic, insistând pe sublinierea elementelor vulnerabile
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
răspunsurile să fie laconice, în termeni de da sau nu, cifre etc.; - volumul de informații vehiculat să fie rezonabil; - întrebările să nu solicite decât cunoștințele deținute de grup. Etape: - distribuirea rolurilor; - inițial există o ordine de luare a cuvântului: tradiționalistul, exuberantul, pesimistul, optimistul; - evoluția discuțiilor este influențată de evoluția fiecărui membru; - animatorul antrenează echitabil toți participanții, având grijă ca fiecare membru să-și păstreze și onoreze rolul pe care l-a primit; În concluzie, toate metodele imaginative (intuitive) menționate până acum
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
torcînd, Pe toți întrebînd... Este o schiță de vestimentație sobră, de pelerin pus la grea încercare. Podoabele sunt drastic structurate, însemne ale călătorului bătut de soartă și de nenoroc; nici o formă decorativă care să aducă aminte de viața liberă și exuberantă. Mitul vegetal luxuriant și ambiguu, prins în circuitul firesc sămînță-floare, s-a particularizat în spirit strict antropologic („Și mi te plînge/Cu lacrămi de sînge”), pentru a pune în evidență realitatea tragică a morții omului, desolidarizat, de data aceasta, de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a primit o depeșă prin care era anunțat că locul în care va fi instalat cartierul general al domnului muntean era satul Arnăutchioi, un fel de mahala a Adrianopolului. La aflarea veștii, voievodul s-a încruntat imperceptibil, apoi a exclamat exuberant, lucru rar întâlnit la Brâncoveanu: — Arnăutchioi? O să-mi poarte noroc, e un nume bun pentru neamul nostru. Moșul nostru, Matei Vodă, pe când încă nu era domn, a scăpat cu viață fiind urmărit de cete de seimeni, schimbându-și hainele și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
numai dacă ai și tu în suflet o fărâmă din strălucirea lui. Și poligloții visează tot în limba maternă. Cenaclul de tip nou înseamnă 5 - 6 poeți cu o bere făcută poștă. O coșmelie de trup poate găzdui un suflet exuberant. Amănuntele sunt ca firele de nisip de sub temelia unei construcții. Ele pot decide totul. O spânzurătoare stilizată, amplasată la intrarea într-o localitate, poate converti curajul în frică și impertinența în supunere. Patriotismul autentic mizează pe sensibilitate și pe subtilitate
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
altul, numai dacă ai și tu în suflet o fărâmă din strălucirea lui. Și poligloții visează tot în limba maternă. Cenaclul de tip nou înseamnă 5-6 poeți cu o bere făcută poștă. O coșmelie de trup poate găzdui un suflet exuberant. Amănuntele sunt ca firele de nisip de sub temelia unei construcții. Ele pot decide totul. O spânzurătoare stilizată, amplasată la intrarea într-o localitate poate converti curajul în frică și impertinența în supunere. Patriotismul autentic mizează pe simplitate și pe subtilitate
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ce prinsesem cu urechea din ceea ce spuneau alții pe la colțuri. Și am avut obrăznicia să mai și citesc după o săptămână la cenaclul lor un ciclu de versuri ("Calea regală"), care a fost pur și simplu aneantizat sub o jerbă exuberantă de înjurături. Războiul meu cu "Cenaclul de Luni" era notoriu și a durat vreun an, după care am început să mai și citesc ceea ce scriau băieții (spre a-i putea combate...) și, surpriză! am fost cucerit de-a dreptul de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
în primul rând meditația, care, scria George Enescu, e principala îndeletnicire a artistului) au fost mai ales cele ale marii literaturi moderne a secolului precedent, atât străină cât și românească, pentru că tradiția modernității românești, din fericire, este la fel de complexă și exuberantă ca oricare alta din Europa. Scriitorii români care-au reușit să traverseze barierele de mentalitate dintre Vest și Est (confirmîndu-le, într-un fel, prin aceasta) s-au dovedit stele de primă mărime pe cerul culturii europene: Tzara, Ionesco, Cioran. Dar
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
poleiala de pe obiectele aurite. Vei începe să simți tot mai acut scurtimea vieții, urgența lucrurilor care trebuie spuse, vei simți, în locul levitației adolescentine, presiunea culturală din spatele tău. Chiar dîndu-te peste cap va fi cu neputință să rămâi poetul tânăr și exuberant de altădată. Chiar alcoolizîndu-te, chiar făcîndu-ți viața praf și pulbere. Căci lumea democratică - încă Platon o știa foarte bine - a fost mereu o lume a tinerilor, a lipsei de memorie, în care poezia este echivalentul exact al tinereții. Să fii
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și totodată ca firesc În limbajul folosit de haiku? Ceea ce numim stilul eliptic (pe care-l credem specific doar haiku-ului), considerat cel mai adesea doar un mod de exprimare sec, arid, lipsit de acel seducător vino-ncoace caracteristic lirismului exuberant, exihibiționist, ornat cu care ne-a obișnuit poezia occidentală, nu poate fi cumva regăsit Într-unul din registrele mai puțin protocolare ale limbii? Este dificultatea pe care o propune limbajul haikuului una motivată doar de funcționalitatea textului În economia poemului
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
sau Întristîndu-ne. Despre toate acestea, ele tac. Cuvintele conturează doar, cu o anume acribie aproape chirurgicală, numindu-le foarte lapidar, cîteva imagini: "aurul" (frunzarul galben al toamnei), palma În care e o monedă, "poveștile" (petrecerea zilelor fabuloase ale celui mai exuberant anotimp), prispa cu greieri. Atunci, despre aceste lucruri să fie vorba-n poeme? Și da, și nu. Simțurile noastre au nevoie de aceste oglinzi obiective În care razele poemului să se răsfrîngă pentru a lumina, sporite de concretul lor, un
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de nostalgie și reverie (un fel de teleportare). Ideea M-am gîndit la un contrast Între prezență și absență, mai precis, la starea celui care e obligat să stea Închis În birou, În clasă, În hală etc., cînd primăvara izbucnește exuberant afară. La tînjirea celui care n-are cînd să se bucure de toate micile schimbări care se Întîmplă zi de zi și oră de oră acolo unde natura evoluează În ritmurile ei pe cît de sincopate, tot pe atît de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
poamele, cad coroanele, cad brumele... Dealtfel, englezii o recunosc fățiș din moment ce numesc toamna fall. Tocmai această cădere unanimă, această destabilizare generală este cea care dă tonul inconfundabil al toamnei: este de fapt un final, o cădere de cortină după spectacolul exuberant, de-acum Însă expirat, al verii. Căderea se pretează de minune pentru a fi un kigo de toamnă. Cea a castanelor sau a ghindelor este mai flagrantă pentru că este mai sonoră, mai percutantă, mai frapantă. Și, dacă sintagma care o
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]