3,289 matches
-
mai 2015 Toate Articolele Autorului E tot mai singur, obosit de drum, Trupul acesta ce îmi poartă vina, Tu uită-te în ochii lui de-acum, Ce tânără și-ntreagă e Lumina! Nu sunt bătrân pentru surâsul tău, Miroase-a fân cosit acolo-n zare, Mă ninge floarea cu păreri de rău Din vârsta amintirilor ce doare... Ah! de-aș putea să fiu la cârmă iar, Corabia să-mi spumege pe ape! Sirenele mă cheamă, în zadar Cântecul lor se mistuie
DACĂ ȚI-E DOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362979_a_364308]
-
forța lui răzbind falsul omenirii rostiri năuciri și vocea clară a clopotelor care adună adună adună odată cu flautul toaca răsună răzbit mâinile darnice harnice bat cântă gloria gândului curată nebunie deasupra cocorilor iarna deschide pleoapele murgilor și o mână de fân se aruncă în iesle e mai cald mi-e frig mi-e dor pasc alături de viață din mine darul în dar prin dar în dar îl privesc îi ascult tăcerea constat că sunt e de ajuns deasupra cocorilor sfârșitul de
CONSTAT CĂ SUNT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363057_a_364386]
-
1732 din 28 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului pictor: Mihai Olteanu Curg casele în toamna sângerie Purtând în suflet bogăția ei Din viețile cu sfântă sinergie Iau toată gingășia privirilor de miei Pe dealuri se mai cocoșează-o vie Și fânul greu a mai oftat Zbor transparent de ciocârlie Fuge-n adâncul os săpat Culori ecvestre bat în poartă Se-așterne vântu’-n calea lor Și ca un nod lovit de soartă Soarele pleacă-n ierni ce dor Referință Bibliografică: Toamnă
TOAMNĂ CU DOR de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363367_a_364696]
-
atâta drum Badea Cârțan se spală pe față într-o Ozana de cristal și întreabă de un prieten din copilărie ce a furat toate cireșele din pom, Creangă Ion și află din păcate că hoțul de cireșe ajuns învățător culcând fânul Moldovei a plecat și el să-l caute pe copilul căminarului codrii de aramă răsună de strigăte de răzeși ulcele milenare cucuteni adună brume de lacrimi ai unor Flămânzi lucrători Ștefan cel Mare oricâte fiice ar da țarului tot în
ULTIMUL DRUM AL LUI BADEA CÂRŢAN de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363458_a_364787]
-
mea de liniște? Pentru... „soru-mea”? Podișul Târnavelor se vede în limpezimea lui, până la Cheile Turzii. „Iată Raiul pământesc!” exclam, cu toată convingerea, desfăcând larg brațele! Un tren, ca o jucărie pentru copii, taie verdele nesfârșit al peisajului, sfârtecându-l. De la fânul proaspăt cosit, strănut. Strănut cu puterea unui alergic... * În camera mea, de la parter, în Timișoara, e aproape întuneric. Nu pentru că ar fi noapte, ci pentru că așa mă odihnesc eu. Îmi șterg nasul, ca un trompetist. Cine e acest Mihai Pătrașcu
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
am suflet, sufăr. Sufleu, suflu, etc. La început a fost ideea, apoi au venit idioții. Arhanghelii au doar aripi. Când cuvintele nu au picioare nechează. Când o literă nu are pălărie se numește A. Ah, Adela, ERAI IUBIREA MEA DIN FÂN. Fân fin, sânul era din ... Am visat că mi-au crescut picioarele la loc. Dar îmi pierdusem vederea. Mi-am luat niște ochelari să nu se vadă creierul. În timpul inundațiilor din octombrie a fost găsită o inimă de bărbat. A
ULTIMA BĂTĂLIE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363459_a_364788]
-
suflet, sufăr. Sufleu, suflu, etc. La început a fost ideea, apoi au venit idioții. Arhanghelii au doar aripi. Când cuvintele nu au picioare nechează. Când o literă nu are pălărie se numește A. Ah, Adela, ERAI IUBIREA MEA DIN FÂN. Fân fin, sânul era din ... Am visat că mi-au crescut picioarele la loc. Dar îmi pierdusem vederea. Mi-am luat niște ochelari să nu se vadă creierul. În timpul inundațiilor din octombrie a fost găsită o inimă de bărbat. A venit
ULTIMA BĂTĂLIE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363459_a_364788]
-
spate ... apoi iar două lăbuțe din față... Tip-Tip!... Tip-Tip!... Începem să sărim și noi amândoi precum iepurele. În sfârșit, ajungem pe culmea muntelui. Ce spectacol! Ce frumuseți emoționante! Pretutindeni spinările munților, copacii pădurilor, casele din sat, stogurile cu fân, totul și toate erau acoperite din belșug cu zăpadă, albă și pufoasă, imaculată. Pe lângă casele sătenilor se vedeau oile și vitele hrănindu-se cu fânul smuls din căpițe. Se vedeau și cărările făcute de oameni ca să ajungă la izvoarele de
DIAMANTE ÎN ZĂPADĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363558_a_364887]
-
Ce spectacol! Ce frumuseți emoționante! Pretutindeni spinările munților, copacii pădurilor, casele din sat, stogurile cu fân, totul și toate erau acoperite din belșug cu zăpadă, albă și pufoasă, imaculată. Pe lângă casele sătenilor se vedeau oile și vitele hrănindu-se cu fânul smuls din căpițe. Se vedeau și cărările făcute de oameni ca să ajungă la izvoarele de apă. Iar pe vârful muntelui era un pâlc de pini roșcați, cu ramurile atârnând de poveri grele de omăt. Și peste tot, deasupra noastră, se
DIAMANTE ÎN ZĂPADĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363558_a_364887]
-
mioarele și nu dorea să se despartă de niciuna, mai ales că aștepta ca în primăvară să-i aducă și mieluți frumoși care să-i sporească turma. Ajuns acasă cu mioarele, le închise în saivan unde aveau umplută ieslea cu fânul cosit de pe loturile sale, sau de prin zonele necultivate, unde creștea într-o floră spontană sălbatică. Oile zbierau în țarc neobișnuite să fie închise într-un spațiu așa de mic. Se învățase să trăiască într-o turmă mare și libere
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
Emil. Ne-am salutat și atât. Mă grăbeam, că aveam musafiri și mă așteptau. Am petrecut aprope toată noaptea. Obosiți, și... puțin amețiți de băutură, a doua zi ne-am trezit mai târziu ca de obicei. Am mers să dau fân la capre, grăunțe la păsări și... aud clopotul la biserică bătând. Bătea a mort. - Pentru cine bate clopotul? l-am întrebat pe Ioiuș Popescu, care tocmai trecea pe la poartă cu steagul în spate. - Păi, n-ați auzit? - Nu. - Pentru Emil
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
și globuri. Pârtia albă, sclipea pe alocuri și aveai impresia că sunt presărate diamante. Se vedea că neaua fusese dată la o parte cu lopețile, deoarece în jurul brăduleților verzi și împodobiți erau adunați nămeții care semănau cu niște căpițe de fân. Muzica se auzea din ce în ce mai limpede și Mitru rămăsese înțepenit de tot pe sanie, privind, când în jurul lui, când spre cel care îi spusese prima dată că îl duce acasă. La un moment dat nu se mai putu abține și îi
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
ogorul, Bobul mic sub glii trudește, Să-și ridice capușorul. Râul noaptea-i plin de stele; Ziua pare de mărgean Și grăbind către ocean Poartă gândurile mele. Scuturate flori de măr Sunt căzute în uitare, Mere roșii fac cărare Către fânul cel din pod. Pere-mprăștie mireasma Printre boabe aurii, Mama duce-n casă cazna Printre veselii copii. Prin cuptoare pâinea crește, Se rumenesc cozonacii, Trece-un an, urmează alții Până caierul sfârșește. Sună-n vale clopoțelul, Pe drumeag trec rând
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
mioarele și nu dorea să se despartă de niciuna, mai ales că aștepta ca în primăvară să-i aducă și mieluți frumoși care să-i sporească turma. Ajuns acasă cu mioarele, le închise în saivan unde aveau umplută ieslea cu fânul cosit de pe loturile sale, sau de prin zonele necultivate, unde creștea într-o floră spontană sălbatică. Oile zbierau în țarc neobișnuite să fie închise într-un spațiu așa de mic. Se învățase să trăiască într-o turmă mare și libere
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
ce «au un ceva de spus», p. 36), și fără „minor / major-infinit-iubire“ (însă cu „amintirea-i de neșters“: «dar ce las / las din iubire / [...] / din agoniseala mea», p. 41 / «să revăd cum cade-n brațe-mi / infinitul mirosind // mirosind a fân de vară / înflorit proaspăt cosit / precum mândra dimineața / când mustea de-atât iubit // să revăd prin timp când mândra / avea sânii ridicați / formele forme sublime / aveau porii dilatați», p. 42; sau în vibrație psalmic-argheziană, ori cu „pitulușul“ / „de-a v-
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
au fost știrile expres. Se mai zice că vor fi mărite pensiile cu patru virgulă cinci la sută, sau cu patru virgulă unu la sută - după un post de radio independent. Broaștele orăcăie în apă, da' madam Jorjet e la fîn, cu dom' colonel, care dă cu grebla. “Ia te uită, fă!” răcnește el, uitîndu-se cu un singur ochi, cu ăla pe care-l mai are, sau cu celălalt, pe care i l-a scos cineva cu tirbușonul ( da' gurile rele
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
pe care-l mai are, sau cu celălalt, pe care i l-a scos cineva cu tirbușonul ( da' gurile rele susțin că tot madam Jorjet i l-a scos pînă la urmă!) “Ia te uită, fă, ce de-a mai fîn! Și zicea unu că nu se face! Fă, da proști mai sînt! Cînd i-am zis eu: “Ce poftești, domnule?!” Că eu sînt direct! “Ce vreai, ce poftești, cine ești, de unde vii, ce problemă ai, în ce direcție, cum adică
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
tataie, te-a lovit soarele cu leuca în cap?! Pe punte s-au adunat cîteva femei. Madam Jorjet strigă de pe deal: Fă, Lenuțo, a venit bărbatu-tău, fă ? Da' ce-ai cu el? Mi-a promis că mă ajută la fîn. Să vie și el cu căruța ... Dom' colonel se sprijină în greblă și zice: Văzuși, fă, Lenuțo. ce de mai fîn am făcut? Cînd vă ziceam eu, ce ziceați voi, ai? Eu fac fîn, domnule! Cînd o veni iarna, ce
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
Fă, Lenuțo, a venit bărbatu-tău, fă ? Da' ce-ai cu el? Mi-a promis că mă ajută la fîn. Să vie și el cu căruța ... Dom' colonel se sprijină în greblă și zice: Văzuși, fă, Lenuțo. ce de mai fîn am făcut? Cînd vă ziceam eu, ce ziceați voi, ai? Eu fac fîn, domnule! Cînd o veni iarna, ce faci, iei pătura și pleci prin sat, la cerșit?! Rage vaca de foame în grajd ... Și zicea unii că una, că
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
a promis că mă ajută la fîn. Să vie și el cu căruța ... Dom' colonel se sprijină în greblă și zice: Văzuși, fă, Lenuțo. ce de mai fîn am făcut? Cînd vă ziceam eu, ce ziceați voi, ai? Eu fac fîn, domnule! Cînd o veni iarna, ce faci, iei pătura și pleci prin sat, la cerșit?! Rage vaca de foame în grajd ... Și zicea unii că una, că alta ... Madam Jorjet se trîntește la umbră. Taci dracu, tataie, că te rîde
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
înfige în pămînt, apăsat de greutatea căruței, pe care o înțepenește pe loc, pînă se opintește din nou bietul animal și își continuă urcușul. Ce vreți, am cal bun, nu-mi bat eu joc de el ... Da' cîte căruțe de fîn îți trebuiesc pentru cal, ca să-l scoți din iarnă? Cinci, încărcate bine ... Țineți cont că, din noiembrie, sînt șapte luni de iarnă pentru cal ... puneți la socoteală și luna mai ... În mai, numai rațele și gîștele au ce paște, e
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
-ncet, în urma tuturor, Vezi șovăind câte-o bătrână Cu micul ei nepot de mână”. Vine vara. De jur împrejur nu vezi decât holde și livezi cu pruni, meri, peri ale căror crengi sunt istovite de roade. Miresme dulci, îmbătătoare, de fân cosit, se împrăștie în aer de pe fânețele presărate cu flori multicolore: „Iată vin cosașii veseli, se pun în rând. Sub a lor coasă Câmpul ras rămâne verde ca o apă luminoasă. Unii brazdele răstoarnă în căpiți, alții le-adună, Le
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
care se poate transforma în cel mai cumplit vârtej al nefericirii” (Platon) : „Ce tristă e pădurea sură,/ când se topește-n noi lumina,/ înțelepciunii lui Ibn-Sina/ și sângelui venit pe gură ... // Ce caută în noi pădurea/ când se cosește proaspăt fânul/ și guri flămânde cată fânul,/ mamelor lumii de aiurea ... // Pădurile la singular/ își joacă foșnetu-n zadar ... ” Viața se constituie, astfel, într-o permanentă și chinuitoare căutare a jumătății pierdute, dragostea devenind, în acest sens, un act de reparație ontologică: ,, Încep
LUCEFERI CU BUZE ROSII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360793_a_362122]
-
cel mai cumplit vârtej al nefericirii” (Platon) : „Ce tristă e pădurea sură,/ când se topește-n noi lumina,/ înțelepciunii lui Ibn-Sina/ și sângelui venit pe gură ... // Ce caută în noi pădurea/ când se cosește proaspăt fânul/ și guri flămânde cată fânul,/ mamelor lumii de aiurea ... // Pădurile la singular/ își joacă foșnetu-n zadar ... ” Viața se constituie, astfel, într-o permanentă și chinuitoare căutare a jumătății pierdute, dragostea devenind, în acest sens, un act de reparație ontologică: ,, Încep să devin invizibil,/ lumea pe
LUCEFERI CU BUZE ROSII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360793_a_362122]
-
prietenii prin cârciumi se îmbată/ noi tot aici, noi tot după zăbrele., idem, „Noi tot aici”, p. 206), fie de asemănare (și cei din „libertate” suferă, fiind într-o temniță mai mare: Ne cresc orfani copiii pe coclauri,/ nevestele ca fânul se usucă,/ răsar din mame stânjenei și lauri,/ noi tot aici, noi tot cu gând de ducă., ibidem, p. 205; Țara-i o temniță, un scrâșnet și-o rugă., Traian Popescu, „Calvar”, p. 566); amintirea familiei lăsată în urmă este
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]