1,654 matches
-
fără experiență, care se îndrepta rapid către statutul permanent de fată bătrână și care știa că, dacă nu își impune voința cu Harry, era menită să își petreacă tot restul zilelor în casa tatălui ei ca obiect de batjocură, mătușa fată bătrână mocăită a copiilor fraților și surorilor ei, o exilată în sânul propriei familii. Din fericire, o interesa mai puțin sexul și mai mult compania și visa să-și împartă viața cu un bărbat care să îi dea ceva din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
drept la coș ? În clipa În care termin de semnat, sunt roșie la față și respir greu, și pun un punct atât de apăsat, Încât aproape perforez pagina. Țineți minte ce v-am spus? Curierul mă privește fără nici o expresie. — Fată dragă, eu lucrez la depozit. — Știu ! spune Lissy brusc. Înșfacă clipboardul din mâna tipului și scrie clar, cu litere mari, sub numele meu, FĂRĂ PREJUDICII. Adică ? spun. — Adică „N-am să te iert niciodată, ești un nenorocit... dar păstrez florile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
am găsit în fața unei alternative nesuferite, s-o urmăresc sau să întârzii la birou - și am pus capăt scurt muncii de detectiv, consolându-mă că, oricum, era de o frumusețe rece; ți-am mai spus că, atunci când urmăream câte-o fată, plăcerea era să trec neobservat, or pe aleile Centrului ar fi fost tot mai greu să n-am aerul că o urmăresc. În acceleratul de Constanța nu mai simt plăcerea de a comprima timpul dormitând. Probabil mă ține treaz interesul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
orice urmă de somn gonită într-o clipă. - M-ați auzit... Ce, nu vă place de mine? Sau ești și tu poponar ca moș Țârțâc? Cu degetele de la picioare umblă pe la șlițul meu. - Stai cuminte... Hai, fată, potolește-te. - Care fată? râde ea, strângându-se cu bărbia-ntre genunchi, s-ajungă cu botul la urechea și gâtul meu. Ajutându-se de mâinile nevăzute, îmi decapsează blugii, pe urmă cu gura începe să tragă de cămașă, făcându-mă să-mi aduc aminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Păi aici mă găsiți tot timpu’, ce, nu mă știți? chicotește (căzut din plopi: deci ea mă remarcase când veneam prin piață... ) Domnu’, strigă după mine o voce, că eu plecasem ca-n transă, domnu’, vezi că aia nu-i fată, e nevastă-mea! (Calu, un uriaș care nu se mai termină, îmi vorbește de la apropiere milimetrică, dându-mi în față efluvii de tutun). Și dacă nu ești atent, te fură la bani - ia vezi acuma ce-ai luat de la ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
În schimb nevastă-sa știa doar să se iscălească, școlarii Înșiși deveniseră pantelimoni, iar după câțiva ani de la Întâmplare, nu doar pentru că „frecventau Pantelimonul”, ci și pentru că trei sferturi dintre băieții născuți după moartea „persoanei” fuseseră botezați: Pantelimon (apăruseră și fete: Pantelimoana); când s-a Înființat Straja Țării, străjerii din Mana Își ziceau, firesc: pantelimoni, iar unii părinți glumeți vorbeau de Pantelimoana Țării. Mama pretindea că, la nașterea mea a trebuit să se lupte cu tata ca să nu fiu botezat Pantelimon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de-a lor... Eu pe dată aș Învăța rusește - de la Moș Iacob - și aș sta de vorbă cu ea și i-aș spune... Ia să văd ce i-aș spune... I-aș zice așa - pe rusește, să-nțeleagă: «Uite, măi fată: eu te las pe tine să te-ntorci acasă la tine, dacă tu-l lași pe tata...» Ba nu: fără „dacă”, eu nu cumpăr-vând; «te las să te-ntorci la tine-acasă, dar să pui o vorbă bună la ai tăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de fete; ca și cum n-aș fi ieșit din curte; n-aș fi coborât din calidor, de plecare. Ca și cum nici nu m-aș fi născut. Drept care ar trebui s-o iau de la capăt cu născutul cela - altfel, cum: atâtea fete, atâtea fete lăsa-te-n urmă, pe de lături, ne-cunoscute, ne-iubite, ne-privite, ne-nimite... Nu-mi aduc aminte nici timpul: plecasem, când, În care moment al zilei? Pe lumină? Pe Întuneric - pe ce? Și când anume umblam În urma carului: noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
în mod normal, poveștile cu copii o plictiseau de moarte, aștepta continuarea cu nerăbdare. Iar Milly a scuipat până și ultima bucățică de pâine. Ba chiar una dintre îmbucăturile cele mai mozolite a aterizat în poala lui Jenny! —Uraaaa! Ce fată ca lumea! Julia a început să bată din palme încântată. —Aș fi dat o căruță de bani numai ca să văd fața babei! Susan s-a încruntat cu o expresie dezaprobatoare. Nu, nu e babă. E doar o mamă îndurerată, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
o lungă tăcere și apoi ea spuse sincer: — Te-aș minți dacă ți-aș spune că îmi pare rău... Te întorci mâine? N-am altă soluție! Ni se termină apa. Ai grijă de tine! — Vreo noutate la bază? — Azi-noapte a fătat... O fetiță. — Bine. Pe mâine! închise și rămase câteva clipe cu receptorul în mână, privind gânditor pustiul ce începea să se acopere cu o pâclă cenușie. Se născuse o cămilă, iar el urmărea un targuí fugar. Era, fără nici o îndoială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Uită-te la Roșioara, bunăoară. Ei, cine să-i fi ținut treze curajul și cheful? Ba tocmai că într-o vreme Mirela încercase s-o ajute, luând-o la cantină și punându-și obrazul pentru ea la șefi, că-i fată bună, muncitoare, tot în nădejdea c-ar ajunge sărmana Roșioara să se descurce pe cont propriu, da’ ți-ai găsit: după nici două luni, Roșioara mea, auzi, că doar n-am omorât-o pă mama ca să mă pedepsesc în ocna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Dumnezeu, la care Roșioara îi ia vorba din gură cum că vezi de treabă, căzută a rămas, cum stă ea singură-nchisă-n casă ca șobolanu-n gaură să-și roadă dolarii luați pe copil și că mâine-poimâine auzi că mai fată unul și-l vinde la străini, e mult până se-nvață, iar Rafael că multă stricăciune mai trebuie să ai în tine, Roșioaro, ca să spui asta. Am înțeles c-ați fost prietene, la care Roșioara păi, și ce mare lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
tocmai pe mine, când avea de unde alege. Cu toate acestea, noi doi ne-am înțeles extraordinar de la bun început. Tatăl lui era un dentist renumit și ei trăiau pe picior mare. — N-ai vrea să-ți prezint și ție o fată duminică? m-a întrebat el de îndată ce ne-am cunoscut. Prietena mea urmează un colegiu de fete și-ți aduce și ție una drăguță, dacă vrei. De acord, am zis eu. Așa am cunoscut-o pe Naoko. Noi trei petreceam mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
eu îți spun că nu mai am chef de ele și le arunc pe fereastră. Așa ceva caut eu. — Ce legătură are asta cu dragostea? am întrebat eu, teribil de uimit. — Are. Habar n-ai tu. Sunt momente în viața unei fete când asemenea gesturi sunt extrem de importante. — Adică ce gest? Aruncatul pe fereastră? — Exact. Și în clipa aceea aș vrea ca băiatul să-mi spună: „A, am înțeles, Midori. Te rog să mă scuzi. Trebuia să ghicesc că nu o să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
putut culca cu oricine? — Normal că nu cred așa ceva, m-am apărat eu. Naoko a tăcut o vreme, privindu-și fix degetele de la picioare. Negăsind ce să-i spun, am mai luat o înghițitură de vin. — Watanabe, tu cu câte fete te-ai culcat? a întrebat Naoko cu voce joasă, de parcă atunci i-ar fi venit în minte întrebarea. — Opt sau nouă, am răspuns eu cinstit. Reiko s-a oprit din cântat și a pus chitara pe genunchi. — Bine, dar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
pariurile sînt pentru boemi. Dar doar cînd intru-ntr-un joc din Ăsta reușesc să nu mă gîndesc la ce va fi mîine. Ți-a plăcut fata aia, Manolita? Ei Îi plăcea de tine. — Are ochi de șarpe. — Nu-i fată rea. E prietenoasă și e de treabă. Nu vreau nici o fată. Vreau să mă bag Înapoi În jocu’ Ăla. În cealaltă parte a mesei, Manolita rîdea de ceva ce spusese În spaniolă englezul cel nou. Cei mai mulți plecaseră deja. Hai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
le spălau și călcau cămășile cu sârg, ca să le dovedească ce soții bune ar fi ele, dacă li s-ar da ocazia; iar acum își pierd timpul prin discotecile proaste din Fulham Road, unde beau șampanie scumpă și hărțuiesc sexual fete mai puțin înstărite. —Peste tot numai bărbați disponibili, îi zic eu lui Daisy. —O, Doamne, bineînțeles! zice ea, maimuțărindu-le accentul. Fetele alcătuiesc două grupuri distincte; primul grup sunt cele care încearcă să arate ca Daisy - înalte, cele mai multe blonde, elegante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
nu le poți recunoaște melodia. Toți treceau cu un aer distrat prin fața tablourilor, ca să se Înghesuie la mesele din fund și să apuce paharele de carton. Ajunseserăm când serata era deja În toi, atmosfera era Înțesată de fum, câte-o fată când și când schița mișcări de dans În centrul sălii, dar toți erau Încă ocupați să converseze și să onoreze bufetul, la drept vorbind destul de bogat. Eu m-am așezat pe o canapea lângă care, pe jos, se afla o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
avut niciodată succesul pe care i-l asiguraseră poeziile dedicate partidului și secerișului. Niciodată n-a mai făcut turnee de recitare în țară; niciodată n-a mai plescăit la aceeași masă cu bardul neamului. Tanti Mizi însă fusese toată viața fată bătrână. De aia surorile o tot îmboldeau: he he, ce știi tu! n-ai ținut bărbat și copii! plimbarea plimbare, tihna tihnă, televizorul televizor! cred și eu că nu te chinuie reumatismele!. Așa că mezina familiei, la 92 de ani, făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
tot..., mă-nțelegi tu, dacă picăm la un troc. Ce puii mei! La troc, nu la troacă! Dacă vii..., tu și cu mine..., ca s-o pu-punem noi, amândoi, liniștit, frumos și curat, în secunda asta! Ei...? Până ce nu-mi fată mintea, un alt set de idei pe-periculoase! decretează Nae berbant, încurcându-se deja simțitor, în articularea silabelor. Cău-Cău nu stă pe gânduri: Fie! acceptă ea propunerea directă, cu o mărinimie suverană. Și se ridică șăgalnică în capul oaselor, continuând
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
străină, de neînțeles Mangoliță : femeie grasă Marfuză : fată îmbrăcată fistichiu Mastofîlcă : boccea Mazdroană : fată bătrînă, femeie nesuferită Măgliseală : lingușire Neap : gol-pușcă Nevăcuit : care nu a avut relații sexuale Paciaură : femeie scîrboasă, otreapă de femeie Pantaură : femeie rea și dușmănoasă Papelcă : fată bine îmbrăcată și plăcută Priștipeală : economie, agoniseală ; a priștipi : a acumula, a dobîndi bunuri Pușlă : jigodie, javră Rabilă : haină veche Sît ! : taci ! A svidui : a vindeca A timburi : a-și potrivi hainele pe corp Timnic : antreu la casă A zlemni
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Știe de întîlnire... Il Comandante întoarse din nou capul către Adrian. Îl zări apropiindu-se de un grup de lângă estradă. - Vasăzică știa, repetă, zâmbind cu înțeles. - Dă-i ce trebuie, reluă Orlando, și vezi dacă afli ceva. - Ce-i place? fete? băieți? - Dar cine poate să știe? Vorbea de Orfeu. Încearcă să afli ce-i cu el, adăugă, coborând și mai mult glasul. Dar fără super și fără extra. Mi-e simpatic și pare deștept. Păcat că nu știe ce vrea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
numai prostii. Minte, e damblagiu. Ca să arate că nu minte, ne spune că ieri-noapte a aruncat În cuptor toți puii de cîine pe care i-a prins În spatele centralei - una din cățelele care s-au adăpostit În jurul bateriei tocmai a fătat. Și ne spune că-și freacă piticu’ și-și aruncă zeama pe ușa Încinsă a cuptorului centralei termice, ca să vadă cum sfîrÎie, o operațiune pe care o numește „ouă prăjite“. Păi de ce mă, Claudiule? insistă Marcel, pe care această nouă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ce crede el despre lume și viață și nu mai vede cît de puțin se confundă cu nevoile lui... uită care-s alea. Mai pun și-o uniformă pe el și-i spun că la el e puterea și-au fătat un monstru. Așa se Întîmplă, nebunia asta e conta gioasă. Ajunge omul nostru bun la inimă să le facă mizerie semenilor fără să clipească, convins că așa se obține mai binele. A-hăăă, cîte nume n-a avut ticăloșia de cînd
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
din câte am înțeles de la taică-meu. În zilele de lucru casa-i goală. Înțelegi ce vreau să spun? Nu, nu înțeleg. Ei, nu-nțelegi! Casa-i goală. Poți să vii și tu din când în când cu câte-o fată, ce naiba-i de ne'nțeles? Uite, îți las cheia. Și ce legătură are asta cu chitara? Păi ia gândește-te cât te-ar costa să-ți iei cameră la hotel! Deci asta era. Totul pe lume se plătea. Chiar în
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]