710 matches
-
prezenței legi. Capitolul 2 Funcțiile social-politice ale presei Articolul 7 În Republică Socialistă România presă exercita un rol activ în cunoașterea de către mase a politicii interne și externe a Partidului Comunist Român, militează pentru transpunerea în viață a programului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, a societății comuniste. Articolul 8 Presă contribuie la afirmarea concepției științifice, materialist-dialectice și istorice a partidului despre viața și societate, manifestă intransigenta revoluționară față de concepțiile și pozițiile obscurantiste, retrograde și antiumanitare. Articolul 9 Presa are
LEGE nr. 3 din 28 martie 1974 (*republicată*) Legea presei din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141575_a_142904]
-
persoană care asigură redactarea, elaborarea sau conducerea publicațiilor, a emisiunilor de radioteleviziune, a jurnalelor cinematografice și în general desfășoară activități de presă. Poate fi încadrat că ziarist persoană care militează pentru aplicarea în viață a politicii Partidului Comunist Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, se conduce în activitatea să și în viața particulară după normele eticii și echitații socialiste; este absolvent cu diplomă al unei instituții de învățămînt superior sau al unei instituții de învătămînt de specialitate; are aptitudini
LEGE nr. 3 din 28 martie 1974 (*republicată*) Legea presei din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141575_a_142904]
-
1973 privind Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează, avînd următorul cuprins: "LEGE privind Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României Înfăptuirea obiectivelor stabilite prin Programul partidului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism impune ridicarea în continuare, pe un plan calitativ superior, a întregii activități economico-sociale, îmbunătățirea sistematică a organizării, conducerii și planificării acesteia, adîncirea democrației socialiste și sporirea rolului factorului conștient
LEGE nr. 4 din 12 noiembrie 1982 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/1973 privind Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141879_a_143208]
-
Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale are următoarele atribuții principale: a) elaborează prognozele macroeconomice prin care se prefigurează, într-o concepție unitară, dezvoltarea economico-socială a țarii pe termen lung, în concordanță cu cuceririle științei și tehnicii moderne, cu obiectivele făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate și ale construirii comunismului; ... b) îndruma și coordonează activitatea de elaborare a prognozelor pe ramuri, subramuri și produse, precum și în profil teritorial, de către ministere, celelalte organe centrale, organe locale, unități de cercetare științifică, inginerie tehnologică și
LEGE nr. 4 din 12 noiembrie 1982 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/1973 privind Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141879_a_143208]
-
a Guvernului României; - Congresul Spiritualității Românești; - parada militară; - Sesiunea omagiala "85 de ani de la Unire", sub egida Academiei Române; - spectacole omagiale: de gală, folcloric și pentru tineret; - concert extraordinar de colinde; - Salonul internațional de artă; - Expoziția itineranta "85 de ani de la făurirea României Mari"; - expoziție de carte veche și alte obiecte de patrimoniu; - expoziție de pictură, desene, grafică și ceramică, realizată cu lucrări ale elevilor premianți la concursurile naționale; - expoziție filatelica națională; - Crosul Unirii și ștafetele Unirii; - Concursul de muzică tânără și
HOTĂRÂRE nr. 403 din 2 aprilie 2003 privind aprobarea programului "Aniversarea a 85 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149107_a_150436]
-
Istoria universităților, Editura Institutul European, Iași, 2001. Chelcea, Septimiu, ,, Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011. Childe, V. Gordon, De la preistorie la istorie, Editura Științifică, București, 1967. Childe, V. Gordon, Făurirea civilizației, Editura Științifică, București, 1967. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Apogeu civilizațional și soluții de relanasare în viziunea lui Claude Lévi-Strauss", în Revista Dilema Veche, nr. 623/28 ianuarie-3 februarie, 2016. Chirițescu, Dorel Dumitru, Cultura lipsei de caracter, în Revista Dilema Veche
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
e află a cum aici. Dar proiectarea noastră în afara timpului și spațiului - și cât de yoghină, de honigbergeriană i s-ar fi părut autorului de la Paris a cărui Noapte de Sânzenii își avea și ea însem natul ap ort în făurirea scenei pe care o jucăm toți, a scenariului ab surd, a părelnicilor adânc înfipte în mizerie și spaimă - nu durează mult. Aura de bonomie și aburii de Cotnari, de culoarea strugurilor poleiți în bătaia soarelui fierbinte al verilor de demult
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
S., Sistemul monetar și politica monetară, Editura Enciclopedică, București, 1996. Chang , H-J., 23 de lucruri care nu ți se spun despre capitalism, Editura Polirom, Iași, 2011. Childe, V .G., De la preistorie la istorie, Editura Științifică, București, 1967. Childe, V. G., Făurirea civilizației, Editura Științifică, București, 1966. Chirițescu, D. D.; Băbeanu, M., Inflația din economia românească în tranziție, Editura Ager, Tg-Jiu, 2009. Chirițescu, D. D, "Răsplata fraierului", în Dilema Veche, anul XI, nr. 519, 23-29 ianuarie 2014. Chirițescu, D. D.; Vasilescu, M.
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
însă inconvenientele acestuia sunt vizibile..." - Daniela Zapodeanu, Politici monetare, Editura Dacia, Cluj, 2002, p. 18. - "Inconvenientele economici de troc sunt de trei tipuri..." - Claude Jesua, co., Dicționar de științe economice, Editura ARC, București, 2006, p. 551. 285 V. Gordon Childe, Făurirea civilizației, Editura Științifică, București, 1966, p. 26. 286 V. Gordon Childe, Făurirea civilizației, Editura Științifică, București, 1966, p. 27. 287 Ibidem, p. 28. 288 "Raționamentul = facultatea de a rezolva problemele fără să se recurgă la șiruri întregi de experiențe și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
2002, p. 18. - "Inconvenientele economici de troc sunt de trei tipuri..." - Claude Jesua, co., Dicționar de științe economice, Editura ARC, București, 2006, p. 551. 285 V. Gordon Childe, Făurirea civilizației, Editura Științifică, București, 1966, p. 26. 286 V. Gordon Childe, Făurirea civilizației, Editura Științifică, București, 1966, p. 27. 287 Ibidem, p. 28. 288 "Raționamentul = facultatea de a rezolva problemele fără să se recurgă la șiruri întregi de experiențe și erori". Vezi V. Gordon Childe, Făurirea civilizației, Editura Științifică, București, 1966, p.
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
p. 26. 286 V. Gordon Childe, Făurirea civilizației, Editura Științifică, București, 1966, p. 27. 287 Ibidem, p. 28. 288 "Raționamentul = facultatea de a rezolva problemele fără să se recurgă la șiruri întregi de experiențe și erori". Vezi V. Gordon Childe, Făurirea civilizației, Editura Științifică, București, 1966, p. 29. 289 "Limbaj = instrument social care contribuie la emanciparea omului de aservirea sa față de concret". Vezi V. Gordon Childe, Făurirea civilizației, Editura Științifică, București, 1966, p. 29. 290 Discutând despre apariția schimbului, V. Gordon
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
să se recurgă la șiruri întregi de experiențe și erori". Vezi V. Gordon Childe, Făurirea civilizației, Editura Științifică, București, 1966, p. 29. 289 "Limbaj = instrument social care contribuie la emanciparea omului de aservirea sa față de concret". Vezi V. Gordon Childe, Făurirea civilizației, Editura Științifică, București, 1966, p. 29. 290 Discutând despre apariția schimbului, V. Gordon Childe emite la rândul său o părere căreia îi acordăm atenția cuvenită. Iată ce spune: "În această perioadă (se referă la paleoliticul superior) e probabil că
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
grupuri era autonom și că producea atât cât avea nevoie. Totuși s-ar putea ca între comunitățile respective să se fi instaurat un fel de comerț care se efectua de cele mai multe ori cu produse de lux". Vezi V. Gordon Childe, Făurirea civilizației, Editura Științifică, București, 1966, p. 53. 291 Iată un exemplu de care vorbește Stanley Jevons: "Cu câțiva ani în urmă, Mademoiselle Zelié, o cântăreață de la Teatrul Liric din Paris, ...a dat un concert în Insulele Society. Pentru o arie
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
București, 1972. *** Congresul al II-lea al Educației Politice și Culturii Socialiste, 24-25 iunie 1982, Editura Politică, București, 1982. *** Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român, 3-5 noiembrie 1971, Editura Politică, Editura Politică, București, 1971. *** Programul Partidului Comunist Român de făurire a societății multilateral dezvoltate și înaintarea României spre comunism, Editura Politică, București, 1975. Botez Mihai, Intelectualii din Europa de Est (Intelectualii est-europeni și statul național comunist) - un punct de vedere românesc, Editura Fundației Culturale Române, București, 1993. Cătănuș Ana-Maria, "Cultura și arta
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Instituții de partid, de stat, obștești și cooperatiste, 2012, p. 156. 11 Ibidem. 12 Cristina Diac, "Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor", în Dan Cătănuș (coord.), op. cit., p. 236. 13 Programul Partidului Comunist Român de făurire a societății multilateral dezvoltate și înaintarea României spre comunism a fost redactat pe baza Hotărârii Conferinței Naționale a PCR din 19-21 iulie 1972. Acesta a fost aprobat de către Congresul al XI-lea al PCR, din 1974. Programul Partidului Comunist Român
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
societății multilateral dezvoltate și înaintarea României spre comunism a fost redactat pe baza Hotărârii Conferinței Naționale a PCR din 19-21 iulie 1972. Acesta a fost aprobat de către Congresul al XI-lea al PCR, din 1974. Programul Partidului Comunist Român de făurire a societății multilateral dezvoltate și înaintarea României spre comunism, Editura Politică, București, 1975, pp. 7-11. 14 Ibidem, p. 160. 15 Ibidem. 16 Congresul al II-lea al Educației Politice și Culturii Socialiste, 24-25 iunie 1982, Editura Politică, București, 1982, p.
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
o înțelegere complet eronată cu privire la istoria culturii. Riscăm, de exemplu, să confundăm apariția unei credințe cu data când ea este clar atestată pentru prima dată4. Când, în epoca metalelor, anumite tradiții fac aluzie la "secretele profesiunii" în legătură cu mineritul, metalurgia și făurirea armelor, ar fi imprudent să credem că e vorba de o invenție fără precedent, deoarece aceste tradiții prelungesc, cel puțin în parte, o moștenire a epocii de piatră. Timp de vreo două milioane de ani, paleantropii au trăit în special din
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de la verbul "a se adapta", desemnează ordinea lumii, ordine cosmică, liturgică și morală, în același timp22. Nu există vreun imn închinat lui rta, dar termenul este citat frecvent (mai mult de 300 de ori în Rig Veda). Se proclamă ca făurirea lumii s-a făcut în conformitate cu rta, se repetă că zeii acționează potrivit lui rta, ca rta stăpânește atât ritmurile cosmice, cât și conduita morală. Același principiu guvernează și asupra cultului. "Tronul lui rta" se află în cel mai de sus cer
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
are... alt nume (Vasiliu - n. m.). Atunci ce-am făcut? Volume cum a scris, Bacovia nu va putea scrie multe, Baudelaire n-a scris decît unul . Ce-am făcut? I-am amintit (poetului - n. m.) numai că un prieten întru făurirea versului îl înțelege și admiră’’.1) Deși nu face parte decît ca opțiune din jocul reciprocității, recenzia lui N. Cristoveanu e, la rîndul ei, entuziastă încă din start: „în editura «Culturei Naționale» și deci într-o formă excelentă, apare volumul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
viață. Cam totul la el are caracter de operă finită, deși nu în fiecare caz perfectă. Locul curat rămas în urma sa nu contrazice însă ideea de muncă. „Versurile mele - declara Bacovia - aparent se prezintă ușoare. Dar cînd mă gîndesc, la făurirea lor [trebuie să spun că] am depus multă muncă”10) Categoric, așa e. Pentru definitivarea poemului „Decor” - mărturisea în altă parte - i-au trebuit opt sau nouă ani11). Numai că - se cuvine precizat - munca aceasta constă în repetarea, în gînd
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a și scris, se știe, atît de mult! Dacă l-aș lua în serios , ar trebui să-i citez o mărturisire făcută de poet cuiva: ,, Versurile mele poate ți-au plăcut. Aparent se prezintă ușoare. Dar cînd mă gîndesc, la făurirea lor am depus destulă muncă’’. (Cf. V. D. Manciu, ,, De vorbă cu poetul Bacovia’’, în ,,Ateneu’’, 22, nr.2, februarie 1985, p. 10) Sau ar trebui să-i explic operațiunile intelectuale care intră în ceea ce Bacovia numea ,,muncă de visător
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
rigid de doctrine, ci ca pe un set de valori și de orientări, pe care creștinii sunt chemați să le realizeze în situații concrete. Temele centrale au devenit raportul dintre țările industrializate și Lumea a Treia și chestiunile legate de făurirea păcii. Prin papa Ioan Paul al II-lea, doctrina socială a primit noi accente: ea a fost raportată la domeniul teologiei morale (dar fără vreo pretenție de a oferi un "model" preconstruit de societate) și a fost ancorată mai bine
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
domnesc . Aceștia, formând nobilimea- boierimea de funcții și privilegii s-a suprapus nobilimii gentilice, cnezi și juzi, care treptat au început să desemneze, în limbajul cărților de istorie, țărănimea liberă românească. În calitatea lor de apropiați ai domnului, participanți la făurirea statului medieval, slujind cu dreaptă și credincioasă slujbă, au primit sate care până atunci fuseseră libere, iar acolo unde nu erau sate, pe pământul primit, declarat slobozie, au întemeiat sate dintre oamenii țării sau dintre străini, numite slobozii, pentru că
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
latin, în timp ce sârbii și macedonenii s-au apropiat de civilizația ortodoxă, grecească și slavona, „caracterizată multă vreme mai cu seamă prin tradiționalism și relativă stagnare”. La 1 decembrie 1918 (iată ce coincidență cu adunarea națională de la Alba-Iulia, momentul final al făuririi României Mari!) a fost proclamat oficial Regatul sârbo-croato-sloven, în care erau incluse opt foste provincii, diferite și inegale în ceea ce privește dezvoltarea economică și componența etnică: Șerbia, Croația, Slovenia, Muntenegru, Macedonia, Dalmatia, Voievodina și Bosnia-Herțegovina. Sârbii dețineau o pondere de 39% din
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
măsuri de îndreptare”, luate cu determinare și urmărite „până jos în organizațiile de bază”. Indiscutabil, indicațiile ce vin de la Moscova sunt lege pentru conducătorii de la București. Numai așa putem înțelege preluarea unor teze precum cea a respingerii căilor proprii de făurire a socialismului, exact ceea ce invocau autoritățile comuniste de la Belgrad. Ne stă mărturie articolul „Nu există poziție de mijloc” semnat de I.R. Șomuz, în ziarul „Scânteia”, din 5 iulie 1948. Conform acestuia, Rezoluția Biroului Informativ „a demascat cu cea mai mare
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]