3,370 matches
-
cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
reacțiile față de actele violente de naționalism extremist. 5. Petre Râmneanțu, „The Classical Blood Groups and the M, N Properties in the Nations from Transylvania”, XVIIe Congrès, pp. 325-332. Vezi și Petre Râmneanțu și Iordache Făcăoaru, „The Blood Groups and the Facial Index in the Population from Transylvania”, XVIIe Congrès, pp. 333-336. 6. Aurel Voina, Igienă pentru clasa VIII secundară de băeți și fete, București, 1936, p. 73. 7. Gheorghe Preda, Câteva date biologice și psihologice, necesare unei educațiuni moderne, Sibiu, 1926
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și David, Petre, „Cercetări asupra originii etnice a populației din sud-estul Transilvaniei pe baza compoziției serologice a sângelui”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 6, nr. 1-3, ianuarie-martie 1935, pp. 36-66. Râmneanțu, Petre, și Făcăoaru, Iordache, „The Blood Groups and the Facial Index In the Population from Transylvania”, XVIIe Congrès International d’Anthropologie et d’Archéologie Préhistorique: VIIe session de l’Institut International d’Anthropologie Bucarest 1-8 Septembre, 1937 (pp. 333-337), București, 1939. Relgis, Eugen, Umanitarism și eugenism, Vegetarismul, București ș1934ț. Retezeanu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dar piciorul execută o flexie puternică dorsală și o inversie; se ridică membrul inferior cu șoldul și genunchiul în flexie, apoi se lasă pe sol cu genunchiul în extensie; rotații interne și externe în articulația șoldului, corespunzător genunchiului traumatizat; Culcat facial îndoirea genunchiului afectat cu revenire pe sol; ridicarea piciorului întins spre înapoi; forfecarea picioarelor întinse; ridicarea piciorului corespunzător genunchiului afectat și menținerea poziției (10 timpi), revenire (10 timpi); rotații interne și externe în articulația șoldului, efecutate cu membrul afectat; Șezând
PROGRAME KINETICE DE RECUPERARE ÎN LEZIUNILE LIGAMENTARE ALE GENUNCHIULUI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Viorela Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_797]
-
de kinetoterapie. Motto: Căci fapta-i totul... (Goethe) Introducere În 1873 Trousseau a analizat ticurile (mișcări involuntare, repetate după același ritm la intervale variabile), iar în 1885 Gilles de la Tourette a descris boala care îi poartă numele, boală a ticurilor faciale și vocale ce reunește tulburări somatomotorii, neurovegetative, neurastenice și obsesivo-fobice, care debutează în copilărie sau adolescență. Lichidarea conflictelor din viața microgrupului pacientului, terapiile comportamentale, psihoterapia individualizată, reeducarea funcțională (tehnicile psihomotorii, Heige: relaxare musculară asociată cu gimnastică în fața oglinzii), fizio-kinetoterapie (hidroterapie
TRAINING AUTOGEN - BENEFICII PENTRU UN CAZ CU SINDROM GILLES DE LA TOURETTE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neli Claudia Bîlha () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_818]
-
a corpului există, Într-adevar, așa cum ați Învațat 46 de cromozomi (23 de la fiecare parinte), structuri asemănătoare fibrei, alcătuite din acid nucleic AND. Cromozomii poartă aproximativ 24000 de gene14, unități fundamentale ale eredității prin care caracteristici cum ar fi structura faciala, culoarea parului, a ochilor, Înălțimea, constituția, caracterul introvertit/extrovertit, anumite tipuri de inteligență, precum susceptibilitatea la anumite boli trec de la parinți la copiii lor. Este un mister modul În care este coordonat acest proces. Știm că genele instruiesc celulele să
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
energia o are În sistemele biologice (cu cîteva excepții cunoscute, cum ar fi pacemaker-ul inimii, „pacemaker-urile” creierului pentru tratarea Parkinson-ului și a depresiei, frecvențele armonice care dizolvă pietrele la rinichi și utilizarea magneților pentru ameliorarea tendinitelor, paralizia facială și atrofia nervului optic). O altă ironie este faptul că medicina convențională acceptă cu ușurință instrumente de diagnosticare bazate pe conceptul de energie sub formă de informații. Țesuturile sănătoase și cele bolnave au proprietăți electromagnetice diferite care pot fi detectate
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
vorbitul prea mult, afecțiunea exagerată, dar și lipsa de interes și alte comportamente constituie contraindicații în procesul terapeutic. Mai generale și semnificative sunt însă cearta cu clientul - te-ai certat, ai pierdut - și comportamentul de „robot”, adică lipsa de spontaneitate facială, corporală și paralingvistică (ton și voce) și vorbire stereotipizată. Referitor la etica terapiei familiale, Codul Principiilor Etice ale Terapiei Mariajului și Familiei din SUA din 1991 prevede o serie de exigențe, dintre care maiimportante sunt: a) Competența - a-ți cunoaște
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
intensitate, primul are efecte semnificativ mai puternice pe mai multe planuri (Eagly și Chaiken, 1998): determină mai repede și mai frecvent comportamente deschise; sunt mai prezente și expunerea selectivă și rezistența la schimbare; determină mai pronunțate reacții fiziologice (interne și faciale) și psihologice (în procesarea noilor informații și în judecățile sociale); aspectele negative se activează cognitiv mai repede și mai ușor. 3) Ambivalența atitudinală corelează negativ cu forța, intensitatea și stabilitatea atitudinilor și cu accesibilitatea lor cognitivă, oamenii putând răspunde mult
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu au o acoperire conștientă și nu pot fi argumentate solid. Ele s-au format prin mecanismul recompensei și pedepsei, altfel spus, al condiționării instrumentale. Aprobarea și recompensa înseamnă obiecte și servicii palpabile, dar și un zâmbet sau alte expresii faciale ale persoanelor semnificative înseamnă mult. În considerabilă măsură, atitudinea pozitivă față de școală sau muncă are la bază principiul întăririi operante prin recompense, chiar dacă în timp motivația devine intrinsecă. Dar copiii, ca și adulții, de altfel, învață atitudinile și comportamentele nu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
concretă, de la context la context, variabilele de input produc un impact considerabil asupra a trei procese: 1) activarea sistemului neuropsihologic inducând surescitare (arousal); 2) modificarea stării afective datorate unor trăiri și sentimente ostile, marcate de cele mai multe ori și în expresia facială; 3) apariția în sistemul cognitiv a gândurilor ostile, aducerea în memorie, aproape instantaneu, a informațiilor legate de ostilitate, formularea intențiilor și mijloacelor de răspunsuri agresive. Declanșarea efectivă a procedurilor agresive depinde de felul în care indivizii interpretează situația în care
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
are o mare doză de credibil, întrecând-o pe aceea a comunicării verbale; mai mult, conform lui Albert Mehrabian (apud DeVito, 1988, p. 140), putem face un astfel de calcul: impactul total = 0,07 verbal + 0,38 vocal + 0,55 facial. Desigur că această formulă trebuie interpretată cu atenție, dar nu putem să nu tragem o concluzie logică după care partea comunicării nonverbale din impactul total al comunicării este suficient de extinsă pentru ca acest domeniu să reprezinte o arie de cercetare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Tabelul 6. Axa staticului și a dinamicului în comunicarea nonverbală (adaptare după Cook) Baron și Byrne (1987, pp. 40-43) ne prezintă patru canale bazale în comunicarea nonverbală: - expresiile feței; în acest mod, oameni din diferite colțuri ale globului au expresii faciale similare atunci când exprimă diferite emoții: surpriză, frică, supărare, bucurie etc.; - „limbajul” ochilor (contactul vizual); Stass și Willis (apud Hayes, Orrell, 2003) au efectuat un experiment în care subiecții trebuiau să aleagă un coleg de lucru dintre două femei, una fiind
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și de feedback extrem de importantă. T.K. Gamble și M. Gamble divid limbajul trupului în două subsisteme: postura și gesturile. Scheflen (apud Cross, 1974, p. 89) propune trei dimensiuni ale limbajului trupului: punctele sunt reprezentate de schimbări ale mișcării capului, expresia facială și mișcările mâinilor, pozițiile sunt reprezentate de schimbarea posturii în timpul conversației, iar prezentarea include întregul comportament nonverbal, cuprinzând intrarea și plecarea din sala de discuții. Putem dimensiona aceste trei segmente ale comunicării nonverbale acordându-le la ceea ce Moore denumește „mișcarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
săi sunt îmbrăcați astfel), postura (trebuie să imprime dinamism), gesturile (de obicei, în vorbirea publică sunt folosite gesturile - cea mai bună cale pentru a controla sublinierea mesajului prin gesturi este de a ține discursul privindu-vă într-o oglindă), expresia facială (nu trebuie să arate reacții negative), contactul vizual (ajută la motivarea audienței, dar și la menținerea unui control asupra acesteia; cele două probleme ale contactului vizual sunt reprezentate de insuficiența acestuia în legătură cu audiența și absența menținerii contactului vizual cu întregul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să facă. Acest principiu a fost dezvoltat în aria managementului clasei de către cercetătorii care s-au încadrat în modelul neo-skinnerian. Câteva dintre metodele promovate de aceștia (apud Charles, 1992) presupuneau utilizarea diferitelor tipuri de „întăriri” (întăriri sociale- comentarii verbale, expresii faciale și gesturi; întăriri grafice - steluțe, elemente care să caracterizeze activitatea, simboluri speciale; întăriri ale activității - timp liber și colaborare cu prietenii; întăriri tangibile - premii și diplome etc.). Astfel aveam: 1. „Să te prind când ești bun”: cadrul didactic pozitivează comportamentul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
copilul cu CES: limbajul verbal oral și scris; comunicarea nonverbală: include stimulii nonverbali dintr-un context de comunicare generate de interacțiunea individului cu mediul. Comunicarea nonverbală utilizează coduri ce constau din simboluri, altele decât cuvintele. Formele comunicării nonverbale sunt expresia facială, gesturile, paralimbajul, postura, gestionarea spațiului și timpului. obiecte de referință: obiecte care simbolizează o activitate particulară semnificativă; pictogramele: imagini vizuale și tactile care pot fi utilizate ca suport de reprezentare fie sub formă izolată, fie sub formă de mici enunțuri
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
autism Învață mai lent cum să interpreteze ceea ce celelalte persoane gândesc sau simt. Indicii sociale subtile, cum ar fi un surâs, un tras cu ochiul, o grimasă, au puține semnificații pentru ei. Fără abilitatea de a interpreta gesturile și expresiile faciale, viața socială pare a fi străină. Persoanele cu autism au probleme În a vedea o situație din punctul de vedere al altei persoane. În aceste condiții am propus părinților copilului, prezentat În cadrul acestui studiu, următoarele tehnici: pentru deprinderea aptitudinilor sociale
PROGRAM DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT PENTRU UN ELEV CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
fața adultului) atunci când acesta Îi vorbește; părinții nu vor insista pe contactul fizic, decât dacă acesta aduce un beneficiu imediat copilului, deoarece unii pot prezenta o hipersensibilitate tactilă ( În acest caz, contactul corporal fiind foarte inconfortabil pentru ei); Învățarea expresiilor faciale și corelarea acestora cu starea emoțională adecvată;Învățarea formelor de salut, formule de politețe, răspunsuri la anumite Întrebări (inițial acestea vor fi răspunsuri mecanice oferite În toate situațiile similare, Însă au rolul de a reduce anxietatea copilului În fața unei situații
PROGRAM DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT PENTRU UN ELEV CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
relație de comunicare bazată pe iubire. 5. Criza pubertară și adaptarea școlară Pubertatea este considerată ca fiind „vârsta ingrată”. În această perioadă a vieții sale, băiatul prezintă un amestec incorect de copilărie și virilitate, dispoziții ridicole, o voce aspră, pilozitate facială. Fata are picioarele lungi, mâinile subțiri, pieptul și șoldurile rău desenate. Ambii sunt dizarmonici fizic, dar și psihic. Brutali, instabili, excesivi sau stângaci, copiii la această vârstă sunt dovada unei rupturi de echilibru, a unei pierderi a contactului cu viața
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau tentative de vărsătură datorită flegmei din gură; Pierderea simțului gustului sau gust alterat; Pierderea apetitului; Arsuri, roșeață sau ulcerații la nivelul pielii; Probleme dentare; Osteoradionecroză (distrugerea oaselor: maxilar sau mandibular); Blocarea sau tumefierea glandelor salivare; Fatigabilitate; Căderea părului (particular: facial); Scădere în greutate; Hipofuncție tiroidiană. CHIMIOTERAPIA Chimioterapia este tratamentul cancerului cu medicamente anticanceroase (citotoxice sau citostatice). Scopul chimioterapiei este de a distruge celulele canceroase, în timp ce sunt aduse cele mai puține prejudicii posibile celulelor sănătoase. În unele cazuri, chimioterapia se efectuează
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
Tratamentul poate fi schimbat sau veți beneficia de o monitorizare atentă a efectelor tratamentelor asupra nervilor și mușchilor. Dacă aveți probleme particulare în mișcarea mușchilor de la nivelul feței (datorate prezenței unei tumori sau tratamentului ei), puteți constata modificări în expresia facială. ROȘEAȚA PIELII ȘI USTURIMEA Unele tratamente pot cauza înroșirea, uscăciunea, mâncărimea sau arsura pielii. Se pot folosi uneori loțiuni sau creme neparfumate pentru a calma aria respectivă, dar aceste aplicări sunt interzise dacă urmați radioterapie. Oncologul-radiolog vă poate prescrie loțiunile
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
marcat, bărbia ascușită și clar degajată, urechile lipsesc, probabil acoperite de coafură (H. Delporte, 1979). Același sit a livrat și o mască grosieră, despre care J. Svoboda (1997) spunea că reprezintă același individ, ca și capul precedent, datorită unei asimetrii faciale. După B. Klima (1983), această interpretare este confirmată nu atât de analogia asimetriei gurii, care se observă la ambele sculpturi, ci mai ales de patologia facială a craniului feminin, provenind dintr-un mormânt din același sit. Situl de la Pavlov a
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Svoboda (1997) spunea că reprezintă același individ, ca și capul precedent, datorită unei asimetrii faciale. După B. Klima (1983), această interpretare este confirmată nu atât de analogia asimetriei gurii, care se observă la ambele sculpturi, ci mai ales de patologia facială a craniului feminin, provenind dintr-un mormânt din același sit. Situl de la Pavlov a furnizat două tipuri de reprezentări umane: capete stilizate într-o formă biconică sau „de ciupercă”, pe care le găsim prelucrate în lut și fildeș (1 caz
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
influențează reacțiile în funcție de dizabilitățile lor. exprime propriile nevoi, dar sunt incapabili să înțeleagă sentimentele, emoțiile, ideile și credințele celorlalți. O serie de persoane cu autism nu dispun de capacitatea de a transmite ori de a înțelege informațiile folosind gesturile, expresia facială, postura corpului, intonația vocii etc. Cei cu nivel funcțional crescut folosesc gesturile dar nu întotdeauna cele corespunzătoare. Autiștii cu un vocabular bun au limbaj elevat, un nivel concret de înțelegere și folosire a cuvintelor, o exprimare pompoasă. Unii sunt fascinați
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]