1,003 matches
-
tinde să apară într-o lumină favorabilă nu numai „pentru ceilalți”, ci și în fața propriului eu. În acest fel, datorită matricelor cognitiv-axiologice ce operează o anumită selecție (involuntară) în percepție și memorie, sunt afectate de dezirabilitate și răspunsurile la întrebări factuale. Se înțelege deci de ce spuneam mai sus că invitația la adresa subiectului de a fi sincer și deschis, care însoțește în special chestionarele în ancheta în scris, nu este nici pe departe suficientă. În destule cazuri ea servește mai mult cercetătorului
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
erori sistematice sunt legate de memoria de lungă durată, care este, de regulă, cea solicitată prin cercetările pe bază de anchetă. Și ele se referă nu numai la reconstituirea a ceea ce au simțit și gândit indivizii, ci și la întrebările factuale, la evenimente, activități, acțiuni. O primă constatare este una de bun-simț, și anume: cu cât intervalul de timp dintre desfășurarea unui eveniment și chestionare (despre respectivul eveniment) este mai mare, cu atât probabilitatea de a apărea răspunsuri greșite sau nonrăspunsuri
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la toate întrebările. Mai mult, într-o asemenea situație, este clar că însuși conținutul chestionarului trebuie să se adapteze la calitatea muncii de culegere a informației, cu alte cuvinte, instrumentul trebuie să fie și el sumar, întrebările simple, de regulă factuale, redactate în termeni foarte clari și să se refere la evenimente ușor de descris de către subiect. De exemplu, nu va fi posibil să se folosească practic deloc întrebări deschise, deoarece efortul de analiză a răspunsurilor ar fi prea mare. Prin
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
să se realizeze stratificarea. Din acest motiv, se utilizează o stratificare multiplă, după mai multe criterii, urmărindu-se, de regulă, împărțirea populației pe categorii de sex, vârstă, ocupație, nivel de școlarizare, stare civilă, rezidență etc., adică o serie de variabile factuale ce caracterizează situația obiectivă a unui individ și despre care se presupune că are o influență semnificativă în conturarea opiniilor, atitudinilor și comportamentelor oamenilor. Problema dificilă nu este aceea de a opera cu eventuale asemenea subdiviziuni multiple, ci e una
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sau nu chestionarul respectiv așa cum se prezintă el. Exactitatea. Cu aceasta se trece la o problemă de mai mare adâncime și dificultate. Despre înregistrarea exactă sau inexactă a unui răspuns se poate vorbi cu mai mult temei în cazul întrebărilor factuale. Aici și verificarea este mai simplă. De exemplu, un om care spune că a văzut în ultima săptămână un film la cinematograf nu poate răspunde, la o altă întrebare, că nu merge la cinematograf niciodată. Dacă, într-adevăr, nu frecventează
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
deci impun realizarea unor regrupări mai ample sau mai reduse. Câteva elemente de reper există totuși: a. Între cele m combinații, cel mai adesea, există câteva logic imposibile, deci care se elimină de la sine. b. Analiza logică prezice, iar datele factuale confirmă că anumite combinații sunt puțin probabile, deci numărul indivizilor ce apar în astfel de cazuri e mic (neglijabil). c. Îndeosebi atunci când se atribuie valori numerice variantelor de răspuns, se pot face reduceri ale spațiului comprimând în aceeași clasă combinațiile
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pe care n-o mai putem eluda: dreptatea aparentă și dreptatea adevărată. Aceasta este distincția cu care Valentin Mureșan își construiește două din cele patru consistente capitole ale comentariului său la Republica lui Platon. Cum face saltul Platon de la aparența factuală la esența contrafactuală? Evident, schimbănd metoda de cercetare. Dialectica este înlocuită cu metoda pe care comentatorul invocat o numește modelare contrafactuală, îl citez pe Valentin Mureșan: „Metoda lui Platon e validă și asemănătoare celei a matematicienilor, care formulează ca punct
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
vizibilitatea pentru ce va fi sufletul drept,atunci ajungem cu Popper la concluzii devastatoare, că Platon are o găndire totalitaristă. Lectura lui Valentin Mureșan e radical diferită de cea a lui Popper tocmai pentru că desprinde cetatea ideală din contextul istoric, factual. Îl citez pe Valentin Mureșan ” Modelul cetății ideale a fost introdus pentru a mări ca sub o lupă, dreptatea în om. Acest instrument de mărit menit să ne faciliteze înțelegerea dreptății nu e evident, o cetate istorică, Atena sau Sparta
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
drept este omul în care fiecare parte a sufletului (rațională, pasională și dezirabilă) își face funcția proprie. Dreptatea este deci o armonie sufletească. Cu toate că s-a ajuns prin multe șlefuiri și decantări la această definiție a dreptății pornind de la dreptatea factuală, tot nu este identică cu Forma dreptății. Forma este accesibilă doar zeului, este deci de neconceptualizat, este de neprins în cuvinte. Evident, omul drept este o ipoteză de lucru, o copie palidă a ideii de om drept, nicăieri nu putem
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
să ne reamintim cu Platon că valorile sunt imuabile, nu sunt contextuale. Valorile se construiesc mental, cer aderența întregii noastre ființe, care este și pasională, și volitivă dar și nobil rațională. Dacă ne lăsăm pradă pasiunilor, poftelor, cădem într-un factual pe termen lung se degradează, se golește de substanță. Aparența, identificată în goana noastră după imagine, fără să avem și preocuparea pentru conținut, aduce impas sau cum nu mai obosim să spunem, criză. Cum s-ar cuveni să trăim? Urmăndu-l
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
Actorii interpretează texte clasice, recitesc și rejoacă piesele din trecut. Dar, în paralel, sociologii arată, cu ajutorul convorbirilor (Menger, 1997), că miza lor este de a îmbrățișa vocația creatorului operei. Întoarcerea la operă își găsește legitimitatea în tensiunea dintre existența ei factuală și punerea originală în scenă. Se schițează un model pur de actor, la care tind să se conformeze, prin imitație, celelalte tipuri de interpreți de scenă (Paradeise, 1998). Dirijorii constituie "impulsuri" inițiale și marchează o dată înscriindu-și munca într-o
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
stresului individual cumulat îi corespunde o retragere în sine și o abandonare a spațiului public care sunt deopotrivă rezultatul și cauza acestui climat de incivilitate din care se alimentează delincvența. Chiar dacă nu orice "incivilitate", dacă vrem să păstrăm un statut factual al termenului, trebuie confundată cu pre-delincvența, mecanismul care se desfășoară are mult de-a face cu dezvoltarea unei puteri: putere asupra celor slabi și a colegilor, reputație în școală sau pe stradă, ocuparea spațiului și teritoriului. Violența se construiește prin
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de categoriile Codului penal". Respingerea este completată de mai multe argumente interesante: teama de un subiectivism care ar înscrie o definiție largă într-un relativism radical și dorința de a limita violența la fapte și, în mare parte, la categoriile factuale reperate de Codul penal. Până la urmă, întreaga construcție a obiectului este pusă la îndoială: limitarea definiției la "fapte" obiective sau obiectivate într-un text juridic apare drept singura garanție a distanțării necesare pentru a înțelege violența. Argumentele par solide și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
anterior. Anchetele noastre folosesc o metodă care încearcă să studieze diferite dimensiuni din definirea socială a violenței: microviolențe, delicte curente și climat școlar, sentimentul de violență și insecuritate, legat de o anchetă de victimizare. Asta ne permite să studiem aspectul "factual", prin delictele și violențele fizice sau verbale, cât și așa-numitele violențe "morale" sau instituționale. Principalii noștri indicatori sunt așadar următorii: ▪ indicatori de victimizare și de delicte: extorcare (amenințări în școala primară), furturi, lovituri, rasism, insulte. Ansamblul acestor indicatori ne
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a sensului este cea care exclude posibilitatea unui fond comun pentru comparația între teorii. Așa că argumentul lui Holsti în favoarea imposibilității sintezei dintre realism și marxism este slab. Ca să-și susțină ideea, el s-a bazat în primul rînd pe rațiuni factuale, sau pe diferențe rațional analizabile, adică pe criteriile sale. Scriitorii clasici sînt interesați de război, pace și ordine, pe cînd neomarxiștii sînt interesați de exploatare și inegalitate; în concepția lui Holsti, ei diferă și în ceea ce privește unitățile de analiză și actorii-cheie
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o critică realistă a tendinței de a răsturna formula lui Clausewitz, vezi Raymond Aron (1976). 3 De dragul unei expuneri coerente a modelelor explicative, mă voi referi doar la textul lui Allison. Pentru o trecere în revistă concisă a slăbiciunilor sale factuale (și metodologice), vezi Steve Smith (1980). Odată cu deschiderea unora dintre arhivele sovietice, actualele cercetări sînt mai puțin centrate asupra SUA. 4 Cred că aici respingerea pe care o efectuează Allison este pripită. Ne putem imagina o schimbare progresivă, în care
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
poziție neutră și obiectivă în studiul societății în general și a problemelor sociale în special? Din cele arătate putem spune că abordarea sociologică a pro-blemelor sociale urmărește: (1) conștientizarea problemelor prezente cu care se confruntă societatea; (2) dobândirea de cunoștințe factuale cât mai riguroase în legătură cu principalele probleme sociale; ( 3) înțelegerea originilor sociale ale acestora și modul în care pot evolua; (4) abordarea inteligentă a relației dintre teorie și practică astfel că toate teoriile trebuiesc testate și, la rândul lor, toate politicile
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
adaptivă, când personalul firmei găsește o modalitate mai bună de a-și îndeplini sarcinile sau o soluție la una din problemele firmei; - inovare creativă, când se găsește ceva cu totul nou, la care până acum nimeni nu a gândit proiectiv, factual și care conduce la un avantaj competitiv decisiv sau măcar consistent. Altă definiție dată inovării<footnote Băloiu, L.M., Frăsineanu, I., Inovarea în economie, Editura Economică, București, 2004, pp. 44-45. footnote> este cea utilizată în prezent de Comisia Europeană: Inovarea reprezintă
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
Închideri. Rareori se Întâmplă ca din nuclee romanești de genul celui citat să se dezvolte un spectacol ficțional În sine. Singura ficțiune propusă de jurnalul intim este una derivată din biografia autorului. Că ea nu este Întotdeauna o biografie strict factuală (ca la Pepys, la Tolstoi, la Gide, În oarecare măsură, la Rebreanu ori Mateiu Caragiale), ci se interferează cu elemente de psihologism (la Stendhal, la Virginia Woolf, la Camil Petrescu etc.), e doar În avantajul acestui „roman”. Mărturia sinelui, perceperea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
interese intelectuale și se aplică la atât de multe fenomene, încât o istorie completă a originilor sale s-ar apropia într-adevăr de universal"21. Pare să exercite o fascinație de durată, încântându-i pe cei nemulțumiți de academismul reconstituirilor factuale: "respingând obiectivitatea și factualismul, [memoria] valorizează reprezentarea și reamintirea [...]. Împotriva oficialismului istoriei, memoria cheamă trecuturi ascunse, trăitul și localul, obișnuitul și zilnicul. Împotriva totalității istoriei, pluralismul memoriei explodează"22. În ciuda sentințelor care opun istoria și memoria 23, critica istoriografică a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
lecțiile obligatorii; căci repetiția este cea dintâi urgență în viața de școlar, timpul care îi este acordat nefiind niciodată suficient. Pentru a suplini această lipsă, elevul era orientat spre "lecturi suplimentare" canonice, care reiterau informațiile din manual. Prin cantitatea aspectelor factuale nu însă și prin complexitatea analizei istorice ele trimit deja spre nivelul de școlarizare ulterior, de gimnaziu sau chiar de liceu 77. Obligatoriu și pe înțelesul tuturor După clasa a IV-a, epopeea ștefaniană se relua, conform tradiției, la sfârșitul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Chilia și Cetatea Albă"148. Istoria războaielor marelui domn a fost reprodusă cu fidelitate și în paginile manualului Editurii Didactice și Pedagogice, care a evitat însă flatarea în exces a personajului, preferând să insiste asupra veridicității evenimentelor și a reconstrucției factuale 149. Încercând să vadă altfel așezarea Țărilor Române între "diplomație și conflict", un alt manual a optat curajos pentru primul termen al acestei ecuații, culisând de la gloriosul "front antiotoman" la bunele relații româno-otomane. Vorbind despre "marile figuri ale rezistenței antiotomane
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mult, a reușit să prezinte foarte convingător cel mai dificil personaj al unei povestiri identitare, eroul colectiv. Poporul român și anevoioasa lui intrare în istorie au găsit astfel o cale de a se prezenta celor neavizați într-o formă deopotrivă factuală și emblematică, credibilă și necesară. Reușita sa este o dovadă indiscutabilă că se pot găsi, cu timpul, alternative viabile la un discurs istoric simplist și agresiv. Narațiunea lui Neagu Djuvara nu aparține însă didacticii tradiționale 272, aflată sub monopolul autorităților
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
volumului, prima parte a aprecierii lipsea și, astfel, a rămas doar o propoziție inofensivă, despre faptul că "liderii români au dorit să arate că Unirea a fost rezultatul opțiunii populației din zonele respective (s.n. C.M.)"72. Datele istorice care susțineau factual aceste aprecieri, aranjate într-o succintă "cronică a unirii", nu au mai fost însă modificate, incluzând referiri la episoadele militare din Basarabia și Bucovina 73 (nu și la campania din Ungaria). Autorii par să fi consimțit, tacit, că nu faptul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de semnificații la final de capitol, elogiind mai întâi "unirea din 1918" pasaj distinct al lecției, încheiat cu o scurtă informare despre Bucovina 359 și apoi "Unirea Transilvaniei cu România". Observăm, în continuare, o preferință vizibilă, puternic încărcată cu detalii factuale, pentru episodul ardelean și pentru Adunarea de la Alba Iulia. Portretele eroilor Vasile Goldiș, Emil Isac, Octavian Goga, Vasile Lucaciu au înlăturat fotografiile neclare cu mulțimea românilor adunați la Alba. Lista celor menționați la sfârșit de lecție pentru că avuseseră "un rol
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]