687 matches
-
leninismului romantic din ultimii ani ai existenței sale reies și din triada ierarhică pe care cetățeanul era obligat să o respecte și căreia îi era în primul rând "dator": țara, conducătorul ("fiu devotat al gliei/demn luptător pentru popor/ și fala României") și de abia în ultimul rând partidului: "Stejar în codrul foșnitor,/ adânc în rădăcini,/ Partidului îi ești dator/ și marii lui lumini!" (Dragoș: 1983, 9-19; subl.m.). Nemaireprezentând "codrul", care devine acum "țara", ci doar un "stejar" în interiorul său
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
atât prin bogăția documentelor, cât și prin modul de expunere. Ne străduim să dăm explicații ample și competente, pentru ca toți să plece cu o imagine cât mai completă și mai fidelă despre personalitățile (33 la număr) fălticenene ce au făcut fala acestor locuri. 156 Participanții la Congres l-au vizitat acasă, în str. Poni, nr. 7, unde i-au admirat o bogată și valoroasă colecție de monede. 113 Ne-am bucura foarte mult dacă ați reuși să vă avântați vara aceasta
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Deoarece cercetarea științifică este una din preocupările noastre permanente, intenționăm să-l introducem în „Galerie” - cu aprobările de rigoare - pe folcloristul Ion Teodoresu Broșteni. Activitatea sa se leagă strâns de revista „Șezătoarea” și de pleiada de învățători care au făcut fala județului Suceava, printre care aș aminti pe Neculai Stoleriu, Petru Gheorgheasa, Leon Mrejeriu, Vasile Tomegea, Simion Kirileanu, Al. Vasiliu-Tătăruși, Serafim Ionescu, Gh. Rădășanu ș.a. Știu că lucrați la o monografie a Școlii Normale „Vasile Lupu” din Iași, ceea ce e mai
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
îl sesizasem, căci „De mortuis nil nisi bene”. Însă cineva din grup a adăugat: „Cum să-l ridice în slavă pe I.M., când V.T. a fost, mai târziu, cel care a colaborat la Cooperativa forestieră „Spiru Haret”, iar cooperativa era fala satului Boroaia!” În concluzie, tot ce a consemnat „Colecop”-ul, se datorește lui Eugen Ritter și nici într-un caz lui V.T. Al D-stră, cu toată simpatia, Al. Arșinel 6 (Dolhasca), 1.II.1983 Iubite domnule Eugen Dimitriu, Nu mică
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
care pot plăti. O astfel de literatură poate fi acceptată acolo unde ea nu are marea misiune de a călăuzi și eleva moralitatea. În țara noastră, literatura trebuie să fie conștientă de misiunea aceasta și să și-o îndeplinească cu fală"81. Pentru Iorga, literatura era un "comandament social" în spiritul naționalismului lui Eminescu, un fel de "realism naționalist." Criteriile sale de critică literară își aveau originea în conceptele sale politice și sociale. Asistăm în intervalul 1900-1910 la formarea dogmaticului Iorga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ansamblul contingentelor globale instituite, astfel încît să se realizeze, față de anul precedent, o creștere de cel putin 20% a valorii lor totale. Totuși, contingențele globale pe fiecare produs se majorează cu cel puțin 10%. În fiecare an, contingențele sînt lărgite fala de anul precedent, după aceleași reguli și în aceleași proporții. A patra lărgire are loc la finele celui de-al patrulea an de la intrarea în vigoare a prezentului tratat; a cincea, la un an după începutul celei de-a două
TRATAT din 25 martie 1957 instituind Comunitatea Europeană*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129270_a_130599]
-
membre, daunele produse de instituțiile sale sau de agenții săi aflați în exercițiul funcțiunii lor. Alineatul 2 se aplică în aceleași condiții și daunelor produse de BCE sau de agenții săi aflați în exercițiul funcțiunii lor*). Răspunderea personală a agenților fala de Comunitate este reglementată în dispozițiile care fixează statutul său regimul care le este aplicabil. *) Alineat introdus prin art. G.78 TUE. Articolul 216 Sediul instituțiilor Comunității este stabilit prin acordul comun al guvernelor statelor membre. Articolul 217 Regimul lingvistic
TRATAT din 25 martie 1957 instituind Comunitatea Europeană*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129270_a_130599]
-
catrene. „Soare potabil” este cea mai surprinzătoare metaforă închina tă vinului. Celor care-și amânau lecturile din cauza efectelor Cotnariului, epigramistul le aduce scuze: „Vinul ăsta ne tot mână/Către cele veșnice/ Iar lect ura se amână/ Din motive tehnice.” Cotnariul, „fala pivniței domnești a marelui Ștefan Voievod”, a avut parte de cea mai mare atenție din parte poeților, închinându i catrene și „înclinându-se” în fața acestei licori dumnezeiești și domnești. Prin dezlega rea limb ii, vinul dă aripi spiritului, iar omul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
un gulai. Și zimbrul cel cu trei luceferi Lucea voios pe orice cort. Precum ne-a dus, venirăm teferi Și toți cu chef și nime mort. Nici vin cu apă n-am să mestec, Nici dau un ban pe toată fala. De-aceea n-am nici un amestec Oriunde nu îmi fierbe oala. Când calcă țara hantatarii, Eu bucuros în lupte merg, Când între ei se bat magarii, în fundul pivniței alerg. Se certe ungurii și leșii... Ce-mi pasă mie? La Cotnari
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
instituție: prin prestigiul adunat de-a lungul veacurilor, prin grațioasa includere între catalizatorii actului artistic și, de ce nu, prin așezarea lui între temeiurile românești de necontestat. Multe s-au clădit și s au dărâmat în blândul spațiu mioriti c, multă fală a fost și a apus - Cotnariul s a menținut neclintit pe soclul unei prețuiri respectuoase și unanime. Generației noastre și celor ce o să vină le rămâne doar sarcina - deloc ușoară - să-i păstreze neatinse faima și ființa. La câte se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vorbească singur. Cine vrea sa se edifice, n-are decât să-l citească. Căci, în definitiv, Șerban, Cioculescule, aș fi preferat să mi ataci francamente literatura, decât să mă bănuieșt i că aș fi în stare să șuguiesc pe seama Cotnariului, fala pivniței domnești a marelui Ștefan-Voievod. IONEL TEODOREANU (n. 6 ianuarie 1897 la Iași - d.3 februarie 1 954, Bu curești) Este un romancier și avocat român interbelic, cunoscut mai ales pentru scrierile sale evocatoare ale copilăriei și adolescenței. în lucrarea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
rii u m er i d al bi ” ta ra es te pe rs o n ifi că ta , po et u l pr o ie ct ea za aș u pr a ei st ar ea lu i șu fle te aș că do m în an ta cr o m at ic a es te ce a de al b gr iz at ; im ag în ea v az du hu lu i es te ce a al ba
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
caută prin documente. Poetul M. Eminescu a găsit la vârsta de numai 17 ani urarea cea mai simplă și cea mai adâncă, ridicată către scumpa noastră țară . Viață în vecie, glorii, bucurii, Arme cu tărie, suflet românesc, Vis de vitejie, fală și mândrie, Dulce Românie, asta ți-o doresc ! Alexandra Gheorghiu ADEVĂRAȚII PATRIOȚI .adevărații patrioți sunt cei care își iubesc țara, critică lucrurile rele, dar nu ar trăda-o pentru nimic în lume... (Georgiana Țurcanu) A fi patriot nu înseamnă numai
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
din vale despre apropierea urdiilor tătărăști care veneau pe drumul Vasluiului spre capitala țării”. Nu știu care îi adevărul, dar aș opta pentru ultima variantă. Chiar de la primii pași făcuți în Bucium te întâmpină acei „seniori încoronați” - gorunii. Îi vezi plini de fală stând cu fruntea în soare neclintiți ca niște străjeri. Îți voi reda câteva rânduri dintr-un articol - iarăși un articol - intitulat „ În căutarea codrilor pierduți” în care spuneam: „...sunt falnici degajând o forță ce impune și parcă îți vine să
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
ta, încredințându-l c-ai fost amăgit de Eliad, care v a întors creierii la toți. Vorbă scurtă, cer aceasta de la tine eu, părintele tău, care am jertfit starea părintească ca să te luminez, spre a avea și eu ajutor și fală cu copiii mei.“ C.D. Aricescu cedează stăruințelor, dar strofele lui ambigue („o satiră sub formă de odă“) trezesc nemulțumirea perechii domnești, agravată prin faptul că, încălcând normele oficiale, poetul folosise alfabetul latin! (Memoriile mele) Necazurile pricinuite serdarului Dimitrie Aricescu de către
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de ei cu oroare, asociindu-i cu frigul și cu întunericul, e Alecsandri 6). La tînărul Eminescu, corbii sînt niște simple pete de culoare, fără prea mari efecte sufletești, întrun tablou cu fond luminos: „Și corbii croncănesc și zboară-n fală/ în aer clar ca pete de cerneală”7). Dar, mai tîrziu, invocarea lor se face dramatic: „Și cînd se va întoarce pămîntul în pămînt./ (...)/ Din zarea depărtată răsar-un stol de corbi,/ Să ntunece tot cerul pe ochii mei cei
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și-l amintește ca pe „un continuu scandal al adevărului.” pururi la înălțimea chemării lor. Din aceste idei și sentimente a luat ființă, în mai 1915 această societate literară căreia, într-o clipă de entuziasm, și fără nici un gând de fală, i-am zis «Academia Bârlădeană». (George Tutoveanu. Academia Bârlădeană. În: Graiul nostru, nr. 9, 10, 11, 1925, p. 113—114). 5. Au participat: A. Balaban, N. Bogoescu, G. Buzdugan, Maria Grigorescu. Ion Buzdugan, Petre Cancel, Gr. Costandache, Nichifor Crainic, C.
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
perisabilă operă, în afară de cazul când amintirea respectivă e ea însăși păstrată într-o operă literară durabilă, care "fixându-te pe frontispiciul veșniciei, ca pe un gândac" te face de râs în eternitate, mult mai convingător decât te-au făcut de fală scrierile. Ceea ce este însă un risc rar. În plus, nu numai pentru scriitor e important în primul rând cum scrie, dar nici semenii lui, nescriitori, nu așteaptă de la el altceva. Și de multe ori, nescriitori și fripți cu ciorba cunoștinței
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
să găsim în fapt ceea ce am auzit de departe... și, venind, am aflat mai multe și mai mărețe lucruri decât am auzit", spunea patriarhul Antiohiei Atanasie, iar grecul Chesarie Daponte scria: „Am venit și am văzut Tîrgoviștea și am zis: Fala universului e Valahia, frumusețea Europei e Valahia. Livezile ei sunt pretutindeni: stupii ei sunt în tot locul, ca frunzele-s boii, ca stelele-s oile, ca nisipu-s caii, căprioare câte vrei, șoimii cât îți place, de iepuri și câinii se
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în timp ce trudeam la o ruladă de curcan în sos de afine cu hrean, a sosit Robert Șerban cu o splendoare de surpriză de la Brumar: ditai volumul la care ne-am dat duhul lucrând atâția oameni, Banatul - un Eldorado aux confins, fala Sorbonei pe 2007 și caseta cu cele trei volume de lux din Crnjanski, traduse de Ioța Peianov, prietenul meu. Din tot ce a mai urmat frumos după aceea aș aminti o bandă de casetofon descoperită abia acum, cu vocea de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
Fauna pădurilor noastre este râvnită de guri hămesite, care vor să transforme bogățiile naturii comunei în bani, să pună la sărbători câte un iepure sau un mistreț pe masă sau să aibă coarne de cerb agățate prin casă, ceea ce dovedește fală și lipsă de respect pentru natură și bogățiile ei Discutând cu mai mulți locuitori din satul Vatra, am aflat că pe unul dintre ei îl poreclea Taie-Lup. Cel în cauză mi-a explicat că porecla vine de la bunicul său, un
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
acestor dealuri au fost, până nu demult, bine împădurite cu arbori de mare utilitate directă, gospodărească, dar și indirectă, pentru protecția solului și ameliorarea climatului. Stejarul, gorunul, arțarul, jugastrul, paltinul, ulmul, teiul, carpenul, fagul și numeroase esențe de arbuști făceau fala acestor păduri de culme, care adesea coborau și pe versanți, cu rol de stăvilire a eroziunii terenului și alunecărilor. Trecerea de la proprietatea în devălmășie la proprietatea privată, individuală s-a făcut cu atribuirea nu numai de loturi agricole, ci și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
este unul înzorzonat, ci, mai degrabă, de o simplitate cazonă) este purtat de toți. (...) Arhitectura lor (stilul secuiesc) e străveche; arta cioplirii lemnului e vestită în lume (porți, pridvoare). Prelucrarea lânii e cunoscută peste tot, cergile și alte țesături fac fala oricărui interior. Meșteșugul ceramicii produce cele mai frumoase exemplare de ceramică populară ungară". Comparațiile bizare - de pildă imaginea păstorului cântând din fluier cu înscripția "Orfeul ceangău", sau dennumirea "Colorado ungar" pentru trecătoarea Bicaz (Békás) - sunt agreate de autor, care a
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
vestește/ Că iubitul ei sosăște,/ Spune-i să se descernească/ Și să nu mă mai bocească./ Du ochilor drept vestire/ A plînsului contenire,/ Du guriței bucurie/ De sărutări cu trufie./ Sînul, peptul dezvălește,/ Țîțîșoare rumenește,/ Rădică di pi picioare/ Orice feli de-nvălitoare/ Și spune cu îndrăzneală/ C-oi să fac mare năvală". Este, apreciază universitarul bucureștean, o premieră pentru un poet erotic în lirica românească, unul care îndrăznește să vorbească de astfel de lucruri și să arunce o privire concupiscentă spre
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cuno?țin?ele ?i �ndr?zneala lor, ace?tia sus?în competi?ia �n care s�nt antrena?i conduc?torii de lucr?ri, �n ceea ce prive?te �n?l?imea bol?ilor � 48 de metri la Beauvais � sau a fle?ei � 148 de metri la Strasbourg. Arhitectul �i prezint? ?efului de lucrare proiectul spre aprobare, sub form? de machet? ?i de desene de detalii pe pergament. Apoi, �i d? fasonatorului de piatr?, care, pe ?antier, lucreaz? �n �cameră de trasare
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]