2,300 matches
-
Daniel Crecan în volumele: Bocșa - istorie și adevăr. Centenarul electrificării. Timișoara. Mirton. 2011 și Istorie și administrație la Bocșa multiseculară. Timișoara. Mirton. 2011, prof.dr. Ioan Tomi în Muzicieni din Banat: Lexicon. Timișoara. Eurostampa. 2012; prof. Petru Ciurea și prof.dr. Constantin Falcă în volumele (18 vol) “Cărășeni de neuitat” volume apărute la Timișoara, editura Eurostampa ș.a. Iată, măcar o parte, o mică parte din utilitatea acestei publicații. Dincolo de faptul că adună în paginile ei întreaga activitate a unei instituții, promovează actul cultural
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92996_a_94288]
-
Eminescu nu-l termini niciodată de discutat. Nici în milioane de congrese, dar constat cu amărăciune cum apar, destul de mulți în ultimul timp, oameni care-l contestă pe Luceafăr. Îl contestă, ni-l jignesc. De ce deranjează Eminescu? Cine urmează în fălcile detractorilor după acesta? De-ar fi numai acești detractori parcă situația ar sta mai bine, dar rău, mai rău, este aspectul că lor li se adaugă instituții statale. Acești antiromâni se laudă între ei, se premiază din banii noștri, sunt
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93032_a_94324]
-
-i pună jos, lângă borcan. Poftim banii! Și operațiunea a decurs în liniște deplină până la ultimul băiat cu fluturi. După ce am primit bănuții, am spus respectuos “bună seara!” și am plecat. M-am uitat la fețele lor. Erau negre-catran, cu fălcile încleștate. Nu au scos niciun cuvânt în fața copiilor. Au plătit până la ultimul bănuț, din care “domnul” Dode ne-a dat jumătate. Nu știu ce discuții au fost în urma noastră. A doua zi, domnul Arsu l-a chemat la cancelarie pe “domnul” Dode
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
ținut să nu fie aplaudați aceste ofrande să le prmeasca cei sarbatoriti.Moderator, Zoltan Lovas a dat micrfonul uni nonagenar care a spus cât se înclină în fața istoriei scrisă cu litere de aur că o vrednica amintire.. Personal primarul Gh.Falca însoțit de superbă fiica a felicitat veteranii , apoi a urmat o agapa.
DE ZIUA NATIONALA AU FOST CINSTITI VETERANII SI VADUVELE DE RAZBOI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383211_a_384540]
-
Întreaga sa enormitate. Nu Îi păsa să Își jertfească viața, Însă Acquasparta era totuși un vicar al lui Dumnezeu. Și apoi, să reteze un cap Hidrei nu ar fi folosit la nimic, când alte o sută erau deja pregătite, cu fălcile căscate. Îi dădu drumul Încetișor, făcând un pas Îndărăt. Celălalt, de cum simți slăbind strânsoarea, Își reluă respirația Îngreunată, frecându-și grumazul pe care rămăseseră pe deplin vizibile urmele degetelor. Își dădu drumul greoi pe unul din micile tronuri din Încăpere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
frigare, tarabe cu nimicuri, oameni de tot soiul: polaci rumeni, scumpi la vorbă, privind mereu nu știu ce în jariștea focului, ovrei tânguinzi, cu niște târsoage de bărbi cât badanalele, grecotei cu nas subțire, bulgăroi cu ceafa destul de groasă, cazaci trosnindu-și fălcile a spleen, nemți stăpânindu-și cu demnitate vagi zgomote interioare, ungureni chipeși vorbind ceva cu niște vrânceni șovăitori, moldoveni lăcrimând de atâtea povești, ba, într-un colț, mai la fereală, și doi turci, afumați bine, cercând a măsura și mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
episod, pe versantul celălalt, coborâtor, din actualul episod, la umbra unui stejar despre a cărui vârstă este o impietate a pomeni, stăteau prăvăliți doi oameni calmi. Dacă nu s-ar fi observat, în răstimpuri, o ușoară mișcare pe orizontală a fălcilor, urmată de o energică deplasare pe verticală a mărului lui Adam, ai fi zis că cei doi oameni în floarea vârstei nu făceau nimic; mișcarea însă îi trăda: mâncau ceva. In spatele lor, la vreo zece metri în umbra unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ale grâului. Deodată, superbul centaur cu cap de cal și corp de taur își arcui în aer cele peste 400 de kilograme ale sale, făcu un salt și se ghemui la pământ, dispărând din vedere. Când se ridică ținea între fălci un urechiat. — L-a prins! - exclamă Stănciuiescu Vasile. Bravo, Nestor! Calul veni modest și depuse la picioarele stăpânului iepurele mai mult mort decât viu. Ciudat cal! - zise Metodiu privind spre Nestor. — E cal de vânătoare - spuse Stănciuiescu Vasile tăind iepurele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cînd unul care a văzut Spania ți-ar descrie Alhambra și tu ascultîndu-l te-ai imagina În grădina leilor, deși ești sigur că nu vei ajunge niciodată acolo. Și atunci apare muțenia, o stinghereală Îți paralizează mintea și-ți Încleștează fălcile, ai impresia că judecata ta șchioapătă, Îți formulezi propozițiunile În minte, le cumpănești cu grijă și totul Îți pare banal, comun; nu mai vorbești ca să nu se vadă cît de derizoriu Îți e intelectul. Ei te caută tot mai rar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cățărîndu-se cu carnea sîngerîndă pe un edificiu de fiare și cărămizi le auzi sudalma horcăitoare punctînd un marș triumfal și briza devine mai dulce Îți amintești fața ta În oglindă zîmbind unor aplauze imaginare cărțile tale cărțile lor frunze Între fălcile viermilor de mătase și literele acelea care semănau atît de bine cu literele lui Rilke cu toate literele celor omiși la decernarea premiului Nobel În grămăjoarele de nisip gleznele sînt niște pluguri fragile care despică o rezistență o inerție de sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
atunci trebuie să spui că e pisică și să ți-l pui pe canapea și să-l mîngîi În aplauzele generale, să pupi botul acela care peste două minute Îți va trozni țeasta și va plescăi cu creierul tău Între fălci. Creierul tău, această mică delicatesă, acest mizilic În care se reconstituiau toate jocurile de scrabble ale unui Dumnezeu-copil, sunetele care mișcau caruselul eternității, creierul tău unde somnul muta dunele Într-o mișcare circulară dezvelind caravane adormite și carcase vechi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
care erau undeva în apropiere, și și-a plasat mâna autoritar pe fundul lui Harriet. —E timpu’ să mergem, Hats, i-a spus. —Dar, Johnny, nu pot acum, trebuie să ajut la curățenie. —Dragă, avem o masă rezervată. Am spus. Fălcile lui Johnny erau încordate, la fel și mâna de pe posteriorul lui Harriet. —Dar, Johnny, nu pot să plec așa. Trebuie să stau până pleacă toată lumea... Ei lasă, or să înțeleagă. Hai, fii fată cuminte. Tânărul pe nume Simon, acum și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
Ba, mai mult, având asemenea uluitoare dimensiuni, păreau să nici nu aparțină persoanei de care erau atașați, contrastând puternic cu înfățișarea ei, deși nu era deloc slabă. - Dumneata cum te numești? a rostit domnul cel gras și bătrân, mișcându-și fălcile cu zgomot, trezindu-mă astfel din uimirea deosebit de profundă ce mă cuprinsese. Încăperea nu era tocmai mică, așa cum am mai amintit, astfel că numai cu mare greutate am înțeles că tipul mi se adresase mie. O clipă am fost tentat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
fost dat s-o văd după aceste ultime cuvinte ale prietenului meu nu era surprinzătoare, dar nici deosebit de încântătoare n-aș cuteza s-o numesc, fiind peste măsură de scârbavnică. Euripide se suise cu totul peste Aurora, morfolind-o cu fălcile sale puhave, râgâind și încercând s-o dezbrace, lucru care aproape că îi reușise. Spre uimirea mea, auzise cele spuse de Maro. Și-a întors fața spre noi cu o figură atât de satisfăcută, cu un rânjet atât de hâd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
albastră plisată la spate, cu o șapcă cu fund auriu și cu picioarele așezate pe un taburet. Frecându-și cu mâinile lui mari genunchii, ca după o căzătură, acesta își lasă periodic capul pe spate și cască de-i trosnesc fălcile; în gura deschisă i se vede limba cum urcă și coboară, iar din gât îi iese un geamăt articulat într-un „a-o-i“ urcător și, apoi, într-un „i-o-a“ coborâtor. Cu ochii încă plini de lacrimi somnoroase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
să-i vină rîndul ținîndu-l În brațe pe Kitmir cel cu ochi brumării. 9. Dinspre fundătură venea o lumină pîlpîitoare, cea din străfundul galeriei, mai degrabă presimțită, iar cea din fața sa, tot mai sfredelitoare, care răzbătea printre dinții tăioși ai fălcii lui Polifem, uriași și cu strungăreață, căci lucrurile stăteau de bună seamă astfel: aceea era vechea intrare În peșteră, Își amintea bine, ca și de povestea pe care i-o spusese Ioan, cuviosul păstor, În primul său vis sau poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Într-o revistă de popularizare a științei că ar exista așa-numitele stele canibalice, așadar un canibalism stelar, iar pe plan conceptual un dualism astronomic, un tip de afinitate astrală (de unde și versul: „Stelele care se ating cu fruntea, cu fălcile“), prin care stelele se Înghit una pe alta În Îndepărtări Încețoșate, undeva Înspre Calea Lactee. Asta i-a provocat o primă revelație, a doua fiind Întîlnirea noastră. Aceste două episoade se vor armoniza Într-o unică imagine. Cum poeții glăsuiesc precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
originală putea fi denigrată: că era vulgarizator ordinar al lui Anski, că avea un copil nelegitim, că ar coresponda cu o cunoscută actriță germană, că de la optsprezece ani avea proteză mandibulară (cînd un soț gelos, cunoscut poet rus, Îi mutase falca din loc), că-și scria poeziile mai Întîi În rusă și apoi le traducea ajutat de tatăl său, că intenționa să se stabilească În Palestina și cîte altele). Odată i-am văzut portretul În ziar; creația lui Konstantin Rotov. L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
să-și îngrădească o gospodărie de 50 prăjini (prăjina în Moldova are 179 m2, cea din Bucovina 130m2), să crească animale și păsări, iar la împroprietărirea lui Cuza din 1864, a intrat în categoria celor cu 4 boi, primind 4 fălci de pământ (o falcă=80 prăjini). Boculeștii, despre care va mai fi vorba, au fost oameni destoinici, la fel ca alții, dar, spre deosebire de acești alții, au înțeles importanța școlii și a științei de carte. Se păstrase în familia lor amintirea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gospodărie de 50 prăjini (prăjina în Moldova are 179 m2, cea din Bucovina 130m2), să crească animale și păsări, iar la împroprietărirea lui Cuza din 1864, a intrat în categoria celor cu 4 boi, primind 4 fălci de pământ (o falcă=80 prăjini). Boculeștii, despre care va mai fi vorba, au fost oameni destoinici, la fel ca alții, dar, spre deosebire de acești alții, au înțeles importanța școlii și a științei de carte. Se păstrase în familia lor amintirea despre Pop Boca, preot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a căsătorit cu Lisaveta, fata lui Luca Pușcuță, venit și acesta tot din Bucovina. Au fost împroprietăriți în anul 1864 prin prima lege agrară făcută de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Pentru că aveau animale pentru muncă au fost împroprietăriți cu 4 fălci de pământ arabil. Prin munca lor și a copiilor lor au mai cumpărat de la alți săteni încă 4 fălci de pământ care, împreună cu celelalte, la moartea lor, au fost împărțite la cei 7 copii: Ileana, Domnica, Maria, Ecaterina, Toader, Frăsina
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1864 prin prima lege agrară făcută de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Pentru că aveau animale pentru muncă au fost împroprietăriți cu 4 fălci de pământ arabil. Prin munca lor și a copiilor lor au mai cumpărat de la alți săteni încă 4 fălci de pământ care, împreună cu celelalte, la moartea lor, au fost împărțite la cei 7 copii: Ileana, Domnica, Maria, Ecaterina, Toader, Frăsina și Rusanda. Pe lângă agricultură și creșterea animalelor, bunicul mai făcea și cărăușie. - după mamă: - bunicul Nicolai Ștefan Boca și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boierului Rosetti. Pământul a fost împărțit după brațele de muncă și după utilajele cu tracțiune animală pe care le aveau clăcașii în acel timp. Astfel, clăcașilor care nu aveau alte mijloace de muncă decât brațele, li s-au dat 2 fălci de pământ (cca. 3 ha); celor care aveau 2 boi, car și plug li sau dat 4 fălci de pământ, iar celor care aveau 4 boi li s-au dat 6 fălci. Pe lângă toate acestea, li s-a mai dat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
le aveau clăcașii în acel timp. Astfel, clăcașilor care nu aveau alte mijloace de muncă decât brațele, li s-au dat 2 fălci de pământ (cca. 3 ha); celor care aveau 2 boi, car și plug li sau dat 4 fălci de pământ, iar celor care aveau 4 boi li s-au dat 6 fălci. Pe lângă toate acestea, li s-a mai dat și o bucată de teren mai ponoros pentru pășunatul animalelor. și după știu, din auzite, de la bătrânii satului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
muncă decât brațele, li s-au dat 2 fălci de pământ (cca. 3 ha); celor care aveau 2 boi, car și plug li sau dat 4 fălci de pământ, iar celor care aveau 4 boi li s-au dat 6 fălci. Pe lângă toate acestea, li s-a mai dat și o bucată de teren mai ponoros pentru pășunatul animalelor. și după știu, din auzite, de la bătrânii satului, au fost împroprietăriți toți clăcașii majori și, în special, cei căsătoriți. Multe din cele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]