1,020 matches
-
170; Tartler, Melopoetica, 16-19; Eugen Simion, Sfidarea retoricii. Jurnal german, București, 1985, 300-301; Mincu, Eseu, 99-100; Grigurcu, Existența, 690; Ioana Bot, „Aripa secretă”, TR, 1987, 37; Țeposu, Istoria, 83-85; Dicț. analitic, I, 60-62; Cărtărescu, Postmodernismul, 157, 370, 389, 392; Faifer, Faldurile, 87-90; Octavian Soviany, Poemele agoniei, VR, 2000, 1-2; Luminița Marcu, Un volum câștigător, OC, 2000, 15; Bucur, Poeți optzeciști, 118-122; Daniel Corbu, Generația poetică ‘80, Iași, 2000, 69-72; Grigurcu, Poezie, II, 34-48; Dicț. scriit. rom., III, 96-99; Manolescu, Lista, I
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
mult mai atent să-și caute și să-și confecționeze un sistem imagistic personal reliefat decât să transfigureze o gravă problematică a ființei. E adevărat că mijloacele expresive sunt astfel mobilizate, încât par a sugera un mesaj adânc afundat în faldurile criptice ale limbajului. Impresia este însă că acestea au venit în poezie executând disciplinate un ordin de concentrare, și nu urmând o autentică și impetuoasă chemare lăuntrică. Efortul decriptării, solicitat intens pentru a depăși dificultățile unui discurs exagerat eliptic, nu
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
al poetului, CL, 1977, 3; Grigore Ilisei, Cu George Lesnea prin veac, Iași, 1977; Mariana Stescu, George Lesnea. Bibliografie, Iași, 1977; Maftei, Personalități, IV, 151-156; Leon, Umbre, V, 205-219; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 236-238; Dicț. scriit. rom., II, 740-741; Faifer, Faldurile, 22-24; Ion Bălu, Prezența discretă a lui George Lesnea, CL, 2002, 4; Livia Cotorcea, George Lesnea - traducătorul, CL, 2002, 4. L.P.B.
LESNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
Virgil Podoabă, „O călătorie spre marea interioară”, F, 1986, 10; D. Micu, Prin „luneta noastră”, VR, 1986, 10; Dimisianu, Subiecte, 134-138; Ioana Bot, Realitatea și textul, TR, 1990, 32; Ioan Holban, Între noi, cei din Orient, CRC, 1990, 37; Faifer, Faldurile, 125-127; Gh. I. Florescu, Exerciții de memorie, CL, 2001, 4; Al. Niculescu, O mărturie obiectivă, RL, 2001, 18; Dicț. scriit. rom., IV, 114-116; Vladimir Bukowski, Și se întoarce vântul, LCF, 2003, 5; Stéphane Courtois, Abuzurile psihiatrice din Europa de Est în perioada
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
48; Șerban Cioculescu, „Planeta părăsită” sau Geocentrismul familial, RL, 1987, 11; Aurel Martin, „Destăinuiri”, JL, 1990, 32; Liana Cozea, „... Cineva din mine îmi dictează ce să scriu” (interviu cu Profira Sadoveanu), APF, 1992, 9-10; Micu, Scurtă ist., III, 325; Faifer, Faldurile, 25-28; Popa, Ist. lit., I, 1048-1049; Dicț. scriit. rom., IV, 145-147. I. O.
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
1992, 5; Călin Căliman, „Jurnal de drum al unui critic teatral”, CC, 1993, 10-12; Viorel Cacoveanu, Valentin Silvestru - 70, ST, 1994, 10-11; Viorel Cacoveanu, La despărțirea de Valentin Silvestru, ST, 1996, 11-12; Ștefan Oprea, Planeta Silvestru, DL, 1999, 2; Faifer, Faldurile, 107-110; Popa, Ist. lit., I, 1076-1077; Dicț. scriit. rom., IV, 231-233; Ioan Adam, Parole în Balcania, București, 2003, 105-107. N. M.
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
reiau motive biblice (Eva, Iuda), glosează tema ciclurilor istorice (Lumile, Civilizația) sau deplâng, în urma unei fervente căutări eșuate, absența divinității, a Logosului. Ca atitudine - și cu reflexe izomorfe în stil - poetul se vădește un dual: melancolic și exuberant, claustrat în faldurile tăcerii sau coborând frenetic, vitalist „în stradă”, visător și atent la urgențele veacului, ca în versurile din Viața sau ca în poemul Războiul, cu infiltrații de tip expresionist: vorbește de o „lume nouă”, exaltând civilizația, dar întrezărindu-i trepidația și
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
pentru mâine”, VR, 1963, 5; G. Neagu, „Lirice”, ATN, 1969, 10; Adrian Popescu, „Om pentru oameni”, ST, 1973, 16; George Chirilă, „Om pentru oameni”, CNT, 1974, 50; Popa, Dicț. lit. (1977), 543; Lit. rom. cont., I, 682-683; C. Stănescu, Sub fald de tricolor, „Scânteia”, 1984, 13 055; Marius Pop, „Prin timp suind”, ATN, 1985, 9; Simion Bărbulescu, „O carte”, RL, 1985, 45; Ioan Lascu, Repetarea metaforei, R, 1986, 2; Al. Ruja, Semnul afectivității, LCF, 1987, 28; Satco-Pânzar, Dicționar, 218-219; Cristea, Teleorman
SERBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289635_a_290964]
-
1998, 23; Mănucă, Perspective, 154-162; Dicț. analitic, I, 272-274, II, 287-289, 305-308, IV, 161-166, 516-517; Maria Dinescu, Mihail Sebastian, publicist și romancier, București, 1998; Glodeanu, Poetica, 369-394; Geo Șerban, Revenire la jurnalul lui Mihail Sebastian, ALA, 1999, 489, 496; Faifer, Faldurile, 39-47; Glodeanu, Incursiuni, 218-231; Mircea Tomuș, Romanul romanului românesc, I, București, 1999, 427-448; Ion D. Vulcănescu, Răspuns întârziat la o problemă de mesianism și istorie, îngr. Rodica Smaranda Vulcănescu, Sibiu, 1999; Daniel Cristea-Enache, [Mihail Sebastian], ALA, 2000, 521, 522, 524
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
3; Cristian Tamaș, „... pe viață și pe moarte, cu patimă dansez ...”, DL, 1994, 14; Octavian Soviany, Poezie și exorcism, CNT, 1995, 6; Nicolae Turtureanu, Un poet laureat: Dorin Popa, CRC, 1996, 13-14; Victoria Luță, Caligrafii poetice, RL, 1999, 31; Faifer, Faldurile, 111-113; Cistelecan, Top ten, 90-92; Bucur, Poeți optzeciști, 178-181; Constantin Ciopraga, Dorin Popa: măștile poetului, CL, 2002, 10; Liviu Antonesei, „Introducere în studiul și istoria mass-media”. „Textul jurnalistic”, „Timpul”, 2002, 11; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 340-341. Ș.A.
POPA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]
-
Pagini, V, 150; Popa, Dicț. lit. (1977), 461; Valeriu Cristea, Literatura educativă, RL, 1978, 26; Lit. rom. cont., I, 196-198; George Muntean, Luminile oglinzilor, RL, 1984, 24; Teodor Vârgolici, Confesiuni literare, RL, 1989, 29; Micu, Scurtă ist., II, 348; Faifer, Faldurile, 69-72; Dicț. scriit. rom., IV, 8-10. D.Gr.
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
este „agitatorică” și „duhovnicească”, el trebuie să caute mântuirea prin luptă. „Eu sunt cântăreț și om serios / cetățean și tovarăș al lumii”, declară P. E începutul unui discurs voit prozaic, dar de o solemnitate bine studiată. Versurile se desfășoară în falduri largi ori țâșnesc în fulgere scurte, conform ritmicii pe care o imprimă sensibilitatea, dispoziția temperamentală. Ele conving, pe ansambluri mari, prin această revărsare calmă, monotonă, devenită obsedantă. Dau impresia unor simple constatări, dar sunt învăluitoare și insinuante. Cântecul este „categoric
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
apodictică. Liviu Rebreanu credea că P. „aduce o notă nouă în critica românească: omenia”. Pe de altă parte, glosele lui impun stilul artist al criticii. Fraza este bogat ornamentată, are o vibrație euritmică, o fluiditate melopeică, discursul se desfășoară în falduri, somptuos, ca în arta barocului. Interpretul cultivă cu voluptate fraza de bogată și complicată broderie, apelează la perioada amplă, în care alternează ingenios întorsătura arhaică și rafinamentul lexical modern. În fine, pentru elaborarea ediției critice a operelor lui Eminescu (Premiul
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
103-124; Ileana Vrancea, Destinul maiorescianismului: I. Negoițescu, RL, 1996, 12; Lovinescu, Unde scurte, VI, 348-351; Petru Poantă, Cercul Literar de la Sibiu. Introducere în fenomenul originar, Cluj-Napoca, 1997, 116-119; Regman, Dinspre Cercul Literar, 19-32; Zaciu, Departe, 78-86; Glodeanu, Incursiuni, 330-336; Faifer, Faldurile, 96-99; Ilie Guțan, Critica și actul lecturii, Sibiu, 1999, 113-122; Milea, Sub semnul, 5-8; Dicț. esențial, 564-567; Ovid S. Crohmălniceanu, Klaus Heitmann, Cercul Literar de la Sibiu. Influența catalitică a culturii germane, București, 2000, passim; Alex. Ștefănescu, Ion Negoițescu, RL, 2001
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
sarcasm, adună și interiorizează motive caracteristice momentului de destrămare a iluziilor ce a urmat revoluției de la 1848. „Desperarea” de a fi, „gândirea spăimântată” de pierderea virtuților străbune (Dor și jale, În memoria celor morți pentru patrie și libertate), prinse în faldul romantic al fatalității și damnării („Să fii om, să ai un suflet, să-ți vezi mâna sfâșiată / Și să nu poți nici să speri, nici să plângi, nici să vorbești”), se alătură sentimentalismului duios, lamartinian, din versurile de dragoste, dar
NICOLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288443_a_289772]
-
un sacrificiu, ce face ca istoria sfântă să-și urmeze cursul. Presărată cu anacronisme, piesa configurează o imagine necanonică a Mântuitorului, văzut, fără cutremur mistic, ca o făptură de o neobișnuită carismă, ca un stilist captatoriu, ale cărui rostiri cu falduri alegorice sunt sorbite cu încântare de cei ce îl ascultă și memorate cu o sfințenie picată în caricatural de viitorul evanghelist Ioan. „Anacronisme”, recunoscute ca atare și incluse cu rost, se ițesc și în L’Homme qui se dit Lénine
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
Cercul Literar, 253-257; Iosif Sava, Invitații Eutherpei, Iași, 1997, 46-80; Simion, Fragmente, II, 163-172; Gheorghe Grigurcu, Antimondenul Alexandru Paleologu, VR, 1999, 1-2; Caius Traian Dragomir, Elita românească in nuce, VR, 1999, 1-2; Alex. Ștefănescu, Alexandru Paleologu, RL, 1999, 10; Faifer, Faldurile, 91-95; Mircea Popa, Un boier al spiritului: Al. Paleologu, ST, 1999, 3-4; Dimisianu, Lumea, 213-217; Dicț. esențial, 595-597; Gheorghe Grigurcu, Metafizica politeții, VR, 2001, 3-4; Manolescu, Lista, III, 94-106; Nostalgia Europei, îngr. Cristian Bădiliță și Tudorel Urian, Iași, 2003; Liviu
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
5; Radu Săplăcan, Cifrul melancoliei, RL, 1988, 47; Mircea Popa, Orfism și vitalitate, ST, 1988, 11; Adrian Popescu, Un orfic printre moderni, ST, 1994, 4-5; Cândroveanu, Aromânii, 97-104; Papahagi, Interpretări, 110-116; Nicolae Mocanu, Teohar Mihadaș. In memoriam, Cluj-Napoca, 1999; Faifer, Faldurile, 83-86; Dicț. scriit. rom., III, 187-190; Popa, Ist. lit., II, 391-392. M.Pp.
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
discursului poetic - întreprindere modernistă -, dar cu mijloace proprii, postmoderniste (se recunoaște aici și modelul lui T. S. Eliot). Are conștiința textului și voința construcției totale, de tipul unei geneze (și autogeneze) textuale, cu alte cuvinte, aspirații moderniste desfășurate în largi falduri postmoderne, în care tragicul și ludicul, poezia și proza, emoția și livrescul, simbolicul și cotidianul, oracularul și colocvialul sunt peticele din care se coase veșmântul poemului. În contextul anilor ’70, inovațiile sale la nivel tehnic merită să rețină atenția, dar
MIRCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]
-
Valoarea și stabilitatea ideilor, RL, 1997, 23; Sorin Antohi, Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, București, 1997, 31-38, 92-113; Borbély, Xenograme, 33-37; Andrei Marga, Filosofia unificării europene, Cluj-Napoca, 1997, 316-320; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 197-201; Spiridon, Interpretarea, 73-129; Faifer, Faldurile, 118-120; Dicț. esențial, 495-498; Manolescu, Lista, III, 140-147; Constantin M. Popa, Adrian Marino, Brașov, 2001; Popa, Ist. lit., II, 1164-1165; Adrian Dinu Rachieru, Alternativa Marino, Iași, 2002; Ciprian Șiulea, Retori, simulacre, imposturi, București, 2003, 147-151. M.S.
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
albastră, ale cărei broderii îi atîrnau de jur împrejur; o mînecă a hainei fîlfîia goală în spatele lui, aidoma mînecii brodate a unei uniforme de husar. Ă Ai văzut-o pe Balena Albă? Ă Vezi asta? îl întrebă străinul, scoțînd dintre faldurile ce-l ascundeau un braț alb, din os de cașalot, care-avea la capăt o scăfîrlie de lemn, ca un ciocan. Ă Pregătiți-mi ambarcațiunea! exclamă Ahab, agitînd în aer vîsla de lîngă el. Fiți gata de lansare! în mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Haig Acterian, F, 1995, 12; Mircea Anghelescu, O apariție întârziată cincizeci de ani, LCF, 1996, 19 ; Octavian Soviany, Iarăși frații Acterian, CNT, 1996, 19 ; Daria Dimiu, După Haig Acterian prin Paris, ALA, 1997, 369 ; Haig Acterian, DCS, 131-132, 210; Faifer, Faldurile, 48-50; Faifer, Pluta, 9-17. F.F.
ACTERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285156_a_286485]
-
CC, 1992, 1-2; Arșavir Acterian, Recviem pentru Jeni, ECD, 1992, 10-11; Acterian, Privilegiați, 156-170; Marta Petreu, Jeni Acterian, APF, 1993, 6; Lovinescu, Unde scurte, VI, 263-268; Eugen Simion, Jurnalul unei fete exaltate, L, 1996, 3; Dicț. analitic, II, 313-315; Faifer, Faldurile, 48-50, 58-64; Simion, Ficțiunea, III, 277-286; Ioana Pârvulescu, Suferințele tinerei Jeni, RL, 2001, 29. F.F.
ACTERIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285157_a_286486]
-
Socialismului Biruitor, după victoria Marii Revoluții din Octombrie. Adevărul despre Uniunea Sovietică n-a putut fi Însă Înăbușit prin măsuri polițienești. (Ă). Luptătorii aprigi din umbră rostesc cuvinte de Îmbărbătare, trezind la viață inimile amorțite, lămurind, chemând la lupta sub faldurile roșii ale lui Octombrie; În fruntea lor, Scânteia, organul Comitetului Central: «Ia-o și citește/Dă-o mai departe Brațul nostru crește/Peste frig și moarte;(Ă). Undeva, pe-aproape-s/zorile râvnite. Fierb În matcă ape crâncen răzvrătite Vin armate roșii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cel mai bun dintre noi. Asta înseamnă și cel mai inteligent”, „Ararat”, 1997, 8; Barbu Brezianu, Arșavir în amintiri, LCF, 1997, 33; Eugenia Vodă, Misterul Arșavir, RL, 1997, 39; George, Reveniri, 216-220; Ornea, Portrete, 281-286; Arșavir Acterian, DCS, 138; Faifer, Faldurile, 48-57; Simion, Ficțiunea, III, 287-292. F.F.
ACTERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285158_a_286487]