705 matches
-
actuala stângă europeană, care ignoră cercetările științifice finanțate de capitaliștii odioși (!) și putrezi de bogați, prin fundațiile finanțate de ei. Ștefan cel Mare „al nostru” a ordonat construirea unor biserici, dar nici o școală și nici o „bolniță” (spital). Vor face-o fanarioții adăpați la cultură occidentală, o făcuse mai devreme o „liftă” albaneză, domnitorul moldovean cu deschidere spre cultură și dornic să impună puterea legii (Vasile Lupu). O analiză istorică, economică, demografică etc. ar putea duce la concluzii mai ponderate și mai
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
funcția de ministru al justiției. Până unde se întind rădăcinile corupției — Nu cumva faptul că fenomenul corupției în România a devenit sistemic și pare mai extins decât în alte părți are și explicații de natură istorică? Adică influențele Imperiului Otoman, fanarioții, domnitorii care se duceau cu ploconul și peșcheșul să-și cumpere dregătoriile au alterat mentalitățile în România? Mai ales, poate, în sudul țării. Nu cumva a creat ma trici de comportament la vârful puterii, transmise de la o generație la alta
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
la începutul secolului douăzeci. Drăghicescu a scris o carte, Din psihologia poporului român. Fără patimă, fără lamentări, el analizează de ce poporul român are aceste tare. Și zice: „Domnule, sunt influențele exercitate de-a lungul anilor, ale imperiilor, ale turcilor, ale fanarioților.“ O frază care mi-a rămas în minte. Zice: „În România, nici măcar grecii n au venit din Grecia, ci au venit din Fanar.“ Adică am înțeles o conotație negativă, cum că până și grecii, care vin din istorie ca un
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
istoria noastră, soldată cu serioase pagube în țară și cu impresionantă suferință umană. Singurul tratament, frecția cu rachiu dar boala se lua de oriunde și oricând, comunitățile neștiind să se apere de flagel. Altă depopulare, alte blesteme împotriva domnitorului, ultimul fanariot. De data aceasta se păstrează ceva documente scrise, Caragea fiind la rându-i un cărturar. Populația s-a bejenit. 1946, seceta de după Război, calamitate după calamitate, urmată de altă calamitate, venirea rușilor! Instalarea bolșevismului a influențat major destinele poporului român
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
românească s-a născut în Transilvania, înălțată de Mureșanu. Poezia ți, mai general, literatura română îi datorează mult valahului Heliade Rădulescu 6, care a scris în toate genurile (poezie, filosofie, istorie, artă, drept, morală), ca reacție împotriva predilecțiilor grecești ala fanarioților (greci din Constantinopol stabiliți în România). Dimitrie Bolintineanu 7 și-a acordat lăuta după cea a lui Lamartine și a lui Hugo. Grigore Alexandrescu face, de asemenea, onoare poeziei patriotice valahe. Poemul său Umbra lui Mircea este clasic. A scris
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
România reprezentanți importanți: Antonovici, care publică documente prețioase; Arbure, istoric al Basarabiei în secolul al XIX-lea; Bărbulescu, care se consacră studiilor slavo-române; A. Bârseanu, ardelean, membru al Academiei Române, istoric și folclorist; N. Densusianu, Dobrescu, B. Ducia, Erbiceanu, care studiază fanarioții și influența greacă în România; G. Ghibănescu, aplecat asupra Evului Mediu; Ionnescu-Gion, istoric bine informat al orașului București, al fanarioților și al raporturilor între Ludovic al XIV-lea și Constantin Brâncoveanu; C. Giurescu. N. Iorga, profesor de istorie la Universitatea
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
consacră studiilor slavo-române; A. Bârseanu, ardelean, membru al Academiei Române, istoric și folclorist; N. Densusianu, Dobrescu, B. Ducia, Erbiceanu, care studiază fanarioții și influența greacă în România; G. Ghibănescu, aplecat asupra Evului Mediu; Ionnescu-Gion, istoric bine informat al orașului București, al fanarioților și al raporturilor între Ludovic al XIV-lea și Constantin Brâncoveanu; C. Giurescu. N. Iorga, profesor de istorie la Universitatea din București, membru al Academiei Române, erudit editor al unor Acte și fragmente cu privire la istoria românilor, autor al unor lucrări remarcabile
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
D.I. Lupaș, născut în 1880, a cercetat originile poporului român și a descris figurile mărețe ale mitropolitului Șaguna și contelui Széchenyi. Silv. Moldovan este autorul unor bune monografii și al dicționarului localităților românești din Ungaria. Const. B. Obedeanu a studiat fanarioții, România din secolul al XVIII-lea, partidele politice până la 1848 și a publicat corespondența diplomatică a prințului Brâncoveanu cu Ludovic al XIV-lea. Onciul cunoaște trecutul cel mai îndepărtat al Principatelor Dunărene; Păcățian se consacră istoriei românilor din Transilvania 32
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
o anumită savoare a noutății. Criticii români disting în literatura orală mai multe genuri: Colindele (Calendae): cântece de Crăciun și de Anul Nou. Baladele (cântece bătrânești): amintiri ale unor fapte istorice de vitejie și ale haiducilor răzvrotiți împotriva ciocoilor și fanarioților; epopeea luptei frâncilor (occidentali) împotriva turcilor; vânători cu șoimi; nunți domnești; balade mitice în care vechiul fond oriental a fost impregnat de dogma creștină. Doina, melancolică sau războinică, mod cu adevărat național al lirismului popular: "Doină, doină, cântec dulce! Când
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
verde de mohor, Vai de sânu-ți plin de dor, Cât e el de hrănitor Și la iepe căzăcești, Și la câini flămânzi nemțești, Și la pilafgii turcești, Și la râme ciocoiești!". Ciocoii sunt parveniții, plini de bogății și lingușitori ai fanarioților. Poporul le poartă o ură puternică. "Alelei! pui de ciocoi! De te-aș prinde la zăvoi, Să-ți dau măciuci, să te moi, De piele să te despoi. Ca să-mbrac cu pielea ta Pistoalele și flinta, Vântul să nu le
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
1997, în care Eminescu este acuzat de xenofobie: "Eminescu considera Partidul Liberal o grupare politică de venetici și fanarioți, străină de interesele țării, trădând-o din această cauză. (...) Printr-o ciudată substituire, oamenii politici munteni, cu deosebire liberali, erau considerați fanarioți, iar cei moldoveni (de obicei conservatori) de origine națională. Această receptare exclusiv xenomană a liberalilor nu s-a oprit, din păcate, aici, transformându-se, cuvântul nu trebuie să sperie, în adevărată xenofobie"223. Autorul articolului își susține argumentația printr-o
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Eminescu, potrivit căreia tot ce este românesc este calificat drept frumos și bun, în vreme ce străinismul este în totalitate negativ. Responsabili de starea jalnică a țării sunt îndeosebi două nații, evreii și grecii: "Nu toți pungașii pe cari i-au adus fanarioții, nu toți Cârjaliii și Caragialâii, nu toate stârpiturile Fanarului și ale Orientului, nu toți bandiții lui Pazvan și Ypsilant pot pretinde a fi din societatea română"276. Semnalăm însă că jurnalistul nu ezită să evidențieze meritele acestor popoare atunci când este
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
înaintare pe scara socială nu ne convingem că suntem arhibarbari?"436. "Se știe că copiii rahitici cari au nevoie de var pentru formațiunea oaselor mănâncă varul de pe pereți prin instinct, neștiind pentru ce. Tot astfel rasa etnic rahitică a noilor fanarioți a început să mănânce la românism"437. Observăm în rândurile de mai sus că "acel care detecta stofa fabulatorie în relatările altora alunecă el însuși pe panta ce conduce de la istorie la istorisire"438. Nici legendele nu sunt neglijate în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
nevoie, de ale Măriei noastre țarul"" (apud Mușat și Ardeleanu). Știm cum s-a sfîrșit și această încercare de obținere a independenței față de otomani. Victoria de la Stănilești, din 1711, în contra oștilor Rusiei și Moldovei au avut drept urmare preluarea Tronului de către fanarioții fideli Porții. Între războaiele care continuă între cele două mari imperii, Rus și Turc, cel dintre anii 1768-1774 s-a încheiat prin pacea de la Kuciuk Kainargi din 10 iulie 1774. Articolul XVI din Tratat prevedea: ""Imperiul Rusiei restituie Sublimei Porți
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de ruși, ci prin fraudă. Pentru Bucovina s-au cumpărat delegații turci și un general rus, pentru Basarabia asemenea; căci delegații Rusiei primiseră ordin din Sant-Petersburg să-ncheie pace cu orice preț, de vreme ce intrase Napoleon I în Rusia. Dragomanul Porții, fanariotul Moruzi, cumpărat și sperînd a veni la domnie prin ajutorul Rusiei, a încheiat pacea de la București. Moldova întreagă n-o putea ceda rușilor că atunci n-ar fi avut unde domni, cedă deci jumătatea ei dintre Prut și Nistru. O
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a remarcat îndeosebi că publicist la "Românul", dar și ca autor de manuale, inspector școlar ori secretar general în cadrul Ministerului Instrucțiunii Publice 48. El a publicat totodată o seama de studii istorice extrem de bine documentate, dintre care amintim: Din istoria fanarioților (1891), Portrete istorice (1894), Istoria Bucurescilor (1899) etc.49. Dacă Leonardescu sau Ionescu-Gion și-au clădit carierele în domeniile în care se specializaseră, Christodul Suliotis ori Alexandru Bădărău s-au remarcat și în viața publică. Despre Christodul Suliotis (1854-1908), majoritatea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
a face vreo concesiune teritorială, deoarece capitulațiile nu-i confereau decât un drept de suzeranitate”. „În timpul ultimei lor ocupații în Principate, rușii s-au arătat așa cum sunt: jaful și ocuparea Basarabiei au spulberat toate iluziile. De altfel rusul este complicele fanarioților”. „Limba română e un fel de italiană orientală. Băștinașii din MoldoVlahia se numesc ei înșiși români, vecinii lor îi denumesc vlahi sau valahi”. „Succesiunea rapidă a domnilor a agravat răul și a făcut ca Rusia, sub pretext de a curma
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ce aduc aerul bordelier- exotic al pornocrației. Nu de alta, dar unii gazetari ne reamintesc mereu că România nu s-a mutat din Balcani, că pe aici au trecut hunii și tătarii, că am fost sub talpa cu ținte a fanarioților. Ce altceva puteam de altminteri crede despre cei care, suferind de gazetărită, îl numeau pe Noica, în anii imediat postdecembriști, moșulică de la Păltiniș, sau pe fostul ministru al culturii (e vorba de Andrei Pleșu) "cea mai teribilă calamitate" a României
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de conservare este mereu în alarmă, ce semnificație sau adeziune mai pot avea sau întruni valorile morale, caracterul și consecvența, curajul și cinstea? O societate, care se adaptase la ceaușism-comunism, așa cum a făcut de-a lungul istoriei și sub turci, fanarioți, imperiali etc., nu poate să înțeleagă, să asimileze noțiuni și valori de tipul celor enumerate. în plus, altele, care se numesc opoziție sau, și mai grav, rezistență. Doar două exemple recente. Un liceu din București a încercat să organizeze un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
indirect, și mult mai târziu, mișcarea pentru „dreptate și slobozenie” evoluând în limitele legalității capitulațiilor și ale prevederilor tratatelor ruso-turce. Cum observa Gh. Platon, revoluția nu a contestat regimul juridic impus Principatelor; aceasta s-a ridicat împotriva regimului spoliator al fanarioților, păstrând normele internaționale și respectând drepturile decurgând din relațiile cu puterea suzerană. Aceste limite strânse între care a activat a dus, de altfel, și la conflictul cu mișcarea greacă, atrăgându-i sfârșitul cunoscut. Putem spune că reformele transpuse în practică
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
internaționale și respectând drepturile decurgând din relațiile cu puterea suzerană. Aceste limite strânse între care a activat a dus, de altfel, și la conflictul cu mișcarea greacă, atrăgându-i sfârșitul cunoscut. Putem spune că reformele transpuse în practică de domnitorii fanarioți reprezintă primii pași ai unui proces de unificare treptată politicoadministrativă a celor două Principate, proces ce se va desăvârși în secolul următor. Restaurarea domniilor pământene a dat un nou impuls luptei de emancipare a românilor din Moldova și Țara Românească
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
propună deliberării Puterilor garante reforme interne, acesta fiind dreptul său suveran de deliberare, în conformitate cu principiul suveranității naționale. Românii nu puteau accepta dreptul dat Porții și Puterilor garante de a stabili organizarea internă a Principatelor, în condițiile în care și sub fanarioți, după cum arăta o broșură scrisă de Constantin Hurmuzaki și Ioan Maiorescu, acestea s-au bucurat de autonomie legislativă. Caimacamii unioniști moldoveni au mers chiar mai departe, dând dispoziții prefecților să fie puse în aplicare prevederile articolului 10 al „tratatului” încheiat
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Turcia pentru a trimite noi agenți secreți în Balcani, oficial însărcinați cu descoperirea focarelor de nesupunere față de sultan, dar în realitate pentru a spori agitația, ceea ce ar fi furnizat Rusiei argumentul de a interveni în „sprijinul” Porții. Blutte scria că fanarioții Mavros și Suțu, „uneltele generalului Kisseleff” aveau ca misiune recrutarea agenților care urmau să fie trimiși în Balcani, pentru aservi și ca „țapi ispășitori” dacă misiunea lor nu reușea. în martie 1833, o divizie rusească, pusă de asemenea sub comanda
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
descrise de consulul englez în rapoartele sale. Se manifestau, de asemenea, tensiuni între domn și Adunare, pe care acesta le-a controlat însă cu mai multă abilitate, ceea ce i-a asigurat și longevitatea politică, după cum apreciază Elias Regnault: „Opunând ostilității fanarioților voturile Adunării, guvernând Adunarea cu ajutorul consulului rus, rezervând acestuia destulă influență pentru a nu-l irita, nelăsându-i suficientă pentru a nu fi umbrit, el a știut să tragă folos din șsistemul de basculă ca un bătrân ministru constituțional”. Alte
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
vremii sale. La cererea Academiei din Berlin a scris Descriptio Moldaviae �n care ar?ta c? �rom�no-moldo-vlahii� pot deveni un factor de echilibrare �ntre Est ?i Vest. Revolu?ia �condus?� de Tudor Vladimirescu (1821) a pus cap?ț �regimului fanariot�. Boierul Dinicu Golescu (1777-1830) consideră �reforma social?� necesar?, dar ea trebuia fundamentat? pe cunoa?terea temeinic? a realit??îi omene?ți. �n O �nsemnare a c?l?toriei mele (1824), pe baza observa?iilor ?i a experien?ei sale, el
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]