1,938 matches
-
o sonoritate asemănătoare cu cea provenită de la o orgă folosită în bisericile catolice. Corzile de chitară realizate cu ajutorul sintetizatorului se îmbină cu percuția provenită de la woodblock. Un sunet puternic și distorsionat de tobă (similară cu cea folosită de orchestra de fanfară) se aude pe fundalul piesei. În cântec se întâlnește câte un acord pe spații mari și sunt folosite armonii vocale. McCartney a compus „Bleeding Love” gândindu-se la iubita sa, declarând că: „Îmi tot venea în minte ideea de a
Bleeding Love () [Corola-website/Science/313547_a_314876]
-
de umplutură a unui album de mult pierdut din anii '90 al interpretei Mariah Carey. Este una dintre acele piese într-un tempo moderat, prea rar pentru cluburi și prea rapid pentru foxtrot. De fapt, din cauza sunetului de tobă de fanfară, seamănă foarte mult cu «Hollaback Girl» al lui Gwen Stefani, fiind o versiune baladescă a acestuia. Trecând mai departe la părțile pozitive, Leona își reține vocalizele, nedeviind în acele melisme care au chinuit-o mereu pe Christina Aguilera”. „Bleeding Love
Bleeding Love () [Corola-website/Science/313547_a_314876]
-
din Remetea. În cadrul excursiilor se pot vedea peisaje deosebite. Câteva posibilități pentru excursii de o zi: Pe lângă cele două trasee turistice se pot face excursii de mai multe zile cu cortul pe traseul Remetea - Lăpușna - Gurghiu, Bâtca, Dandár, Pasul Bucin. Fanfara a apărut în anul 1934, inițiator fiind Ferenc Zs. Portik, lansând următorul anunț: „... nu vă zgârciți să dați câțiva lei și sprijiniți-ne în atingerea scopului nostru de a forma o fanfară din 16 membri în comună, care să-i
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
traseul Remetea - Lăpușna - Gurghiu, Bâtca, Dandár, Pasul Bucin. Fanfara a apărut în anul 1934, inițiator fiind Ferenc Zs. Portik, lansând următorul anunț: „... nu vă zgârciți să dați câțiva lei și sprijiniți-ne în atingerea scopului nostru de a forma o fanfară din 16 membri în comună, care să-i fie de onoarea acestei comuni.” Conducerea comunei a rămas nepăsătoare, dar din partea locuitorilor a pornit o acțiune de donație pentru achiziționarea instrumentelor. Donatorii cu 100 de lei au fost considerați membri fondatori
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
au fost considerați membri fondatori, cei peste această sumă membri de onoare, iar sub 100 de lei membri aderați. Conform unui proces verbal din 14 aprilie 1934 s-a adunat o sumă de 14 662 lei. Astfel s-a înființat fanfara cu următorii 16 membri: Alajos Ilyés, Antal Portik, Imre Molnár, Antal Bakos, Dénes Bakos, Péter Bakos, Balázs Bakos, Gyula Laczkó Angi, Ferenc Laczkó, Ferenc Zs. Portik, Lajos Nagy, János H. Portik, István Hompoth János, Szabó, Ádám Szász, Albert Puskás. Fanfara
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
fanfara cu următorii 16 membri: Alajos Ilyés, Antal Portik, Imre Molnár, Antal Bakos, Dénes Bakos, Péter Bakos, Balázs Bakos, Gyula Laczkó Angi, Ferenc Laczkó, Ferenc Zs. Portik, Lajos Nagy, János H. Portik, István Hompoth János, Szabó, Ádám Szász, Albert Puskás. Fanfara a fost condusă de dirijorul János Molnár, primind pentru acest lucru un salariu de 3000 lei pe lună. Premiera a avut loc în anul 1935 la Remetea. Tot în acest an au participat la un concurs din orașul Gheorgheni, concurs
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
la Remetea. Tot în acest an au participat la un concurs din orașul Gheorgheni, concurs urmat de o excursie la Lacu-Roșu. În 1936 au obținut premiul II la un alt concurs, organizat tot în orașul Gheorgheni. La 1 ianuarie 1939 fanfara a devenit membru al Asociației Maghiare de Muzică. Dirijorul János Molnár a condus fanfara până-n anul 1942, excepție fiind anii 1935 și 1936, când a fost dirijor un anume Abessini din Brașov. În toamna anului 1944 soldații armatei ruse au
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
concurs urmat de o excursie la Lacu-Roșu. În 1936 au obținut premiul II la un alt concurs, organizat tot în orașul Gheorgheni. La 1 ianuarie 1939 fanfara a devenit membru al Asociației Maghiare de Muzică. Dirijorul János Molnár a condus fanfara până-n anul 1942, excepție fiind anii 1935 și 1936, când a fost dirijor un anume Abessini din Brașov. În toamna anului 1944 soldații armatei ruse au confiscat instrumentele, doar 7-8 din ele au putut fi ascunse. Reachiziționarea lor a fost
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
anume Abessini din Brașov. În toamna anului 1944 soldații armatei ruse au confiscat instrumentele, doar 7-8 din ele au putut fi ascunse. Reachiziționarea lor a fost finanțată din vânzarea de lemne și din fonduri alocate de Fabrica de Lapte Praf. Fanfara a fost condusă de Imre Molnár până-n anul 1964. De Gyula Laczkó Angi și István Gál între anii 1964-1971 și de Károly Molnár între 1971-1988. În această perioadă au participat la concursuri din Praid, Miercurea Ciuc, Gheorgheni, etc. În 1982 profesorul
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Molnár până-n anul 1964. De Gyula Laczkó Angi și István Gál între anii 1964-1971 și de Károly Molnár între 1971-1988. În această perioadă au participat la concursuri din Praid, Miercurea Ciuc, Gheorgheni, etc. În 1982 profesorul Károly Bakos a înființat o fanfară de tineret cu 21 de copii, care fără cunoștințe muzicale prealabile, peste un an, în 1983, au cântat pe scenă cu mare succes. Trebuie menționat numele lui József Ferenc, având un rol important în activitatea fanfarei. În anul 1988 cele
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Bakos a înființat o fanfară de tineret cu 21 de copii, care fără cunoștințe muzicale prealabile, peste un an, în 1983, au cântat pe scenă cu mare succes. Trebuie menționat numele lui József Ferenc, având un rol important în activitatea fanfarei. În anul 1988 cele două fanfare se întrunesc. De atunci și până astăzi dirijorul fanfarei este profesorul Károly Bakos. În 1994 fanfara și-a sărbătorit a 60-a aniversare, cu participarea fanfarelor din localitățile vecine. Fanfara a avut un rol
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
tineret cu 21 de copii, care fără cunoștințe muzicale prealabile, peste un an, în 1983, au cântat pe scenă cu mare succes. Trebuie menționat numele lui József Ferenc, având un rol important în activitatea fanfarei. În anul 1988 cele două fanfare se întrunesc. De atunci și până astăzi dirijorul fanfarei este profesorul Károly Bakos. În 1994 fanfara și-a sărbătorit a 60-a aniversare, cu participarea fanfarelor din localitățile vecine. Fanfara a avut un rol important în cultura comunei, în dezvoltarea
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
prealabile, peste un an, în 1983, au cântat pe scenă cu mare succes. Trebuie menționat numele lui József Ferenc, având un rol important în activitatea fanfarei. În anul 1988 cele două fanfare se întrunesc. De atunci și până astăzi dirijorul fanfarei este profesorul Károly Bakos. În 1994 fanfara și-a sărbătorit a 60-a aniversare, cu participarea fanfarelor din localitățile vecine. Fanfara a avut un rol important în cultura comunei, în dezvoltarea cunoștințelor muzicale ale locuitorilor. Până-n zilele noastre cei care
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
cântat pe scenă cu mare succes. Trebuie menționat numele lui József Ferenc, având un rol important în activitatea fanfarei. În anul 1988 cele două fanfare se întrunesc. De atunci și până astăzi dirijorul fanfarei este profesorul Károly Bakos. În 1994 fanfara și-a sărbătorit a 60-a aniversare, cu participarea fanfarelor din localitățile vecine. Fanfara a avut un rol important în cultura comunei, în dezvoltarea cunoștințelor muzicale ale locuitorilor. Până-n zilele noastre cei care știu să joace pe vre-un instrument
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
József Ferenc, având un rol important în activitatea fanfarei. În anul 1988 cele două fanfare se întrunesc. De atunci și până astăzi dirijorul fanfarei este profesorul Károly Bakos. În 1994 fanfara și-a sărbătorit a 60-a aniversare, cu participarea fanfarelor din localitățile vecine. Fanfara a avut un rol important în cultura comunei, în dezvoltarea cunoștințelor muzicale ale locuitorilor. Până-n zilele noastre cei care știu să joace pe vre-un instrument, au avut legătură cu fanfara. Cu spectacolele culturate și ingenioase
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
rol important în activitatea fanfarei. În anul 1988 cele două fanfare se întrunesc. De atunci și până astăzi dirijorul fanfarei este profesorul Károly Bakos. În 1994 fanfara și-a sărbătorit a 60-a aniversare, cu participarea fanfarelor din localitățile vecine. Fanfara a avut un rol important în cultura comunei, în dezvoltarea cunoștințelor muzicale ale locuitorilor. Până-n zilele noastre cei care știu să joace pe vre-un instrument, au avut legătură cu fanfara. Cu spectacolele culturate și ingenioase au ajuns de onoarea
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
60-a aniversare, cu participarea fanfarelor din localitățile vecine. Fanfara a avut un rol important în cultura comunei, în dezvoltarea cunoștințelor muzicale ale locuitorilor. Până-n zilele noastre cei care știu să joace pe vre-un instrument, au avut legătură cu fanfara. Cu spectacolele culturate și ingenioase au ajuns de onoarea satului, așa cum a dorit fondatorul fanfarei Ferenc Zs. Portik. Teatrul amator are o tradiție bogată la Remetea. Cercul Civic de Cititori, înființat în a doua parte a secolului XIX, a prezentat
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
în cultura comunei, în dezvoltarea cunoștințelor muzicale ale locuitorilor. Până-n zilele noastre cei care știu să joace pe vre-un instrument, au avut legătură cu fanfara. Cu spectacolele culturate și ingenioase au ajuns de onoarea satului, așa cum a dorit fondatorul fanfarei Ferenc Zs. Portik. Teatrul amator are o tradiție bogată la Remetea. Cercul Civic de Cititori, înființat în a doua parte a secolului XIX, a prezentat spectacole în casa Mélik, urmate de baluri caritative. Sumele încasate au intrat în fondurile cercului
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
tinerii scriitori stabiliți, temporar, în orașul de sub Tâmpa. 2. Din cauza unor dificultăți de ordin material revista „Viața literară” a apărut cu unele întârzieri și chiar întreruperi. 3. Ion Moșoiu, profesor de istorie, licențiat și în teologie, preocupat de curățenia și fanfara Liceului „Andrei Șaguna“. 4. I. Valerian l-a numit corespondent al revistei „Viața literară” pentru Ardeal, începând din septembrie 1932. 5. Numărul 139 al revistei „Viața literară”, 1-20 decembrie 1932, de Crăciun, cuprinde un excelent interviu cu G. Călinescu și
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
linie muzicală, dispunând de un cor renumit pe plan național, în cei peste 90 ani de activitate câștigând numeroase premii și evidențiindu-se prin calitatea interpretării și repertoriului. Pe langă Căminul cultural, în afara celor 100 de coriști, măi activează o fanfara compusă din 45 persoane, o orchestră populară, grupuri vocale etc., încât se poate spune că aici toți oamenii cântă. Alături de faima cântecului, a străbătut întreaga țară frumusețea portului popular butincenesc, creație a meșterilor populari locali, care transmit din generație în
Buteni, Arad () [Corola-website/Science/300286_a_301615]
-
Dunării”. Anul nașterii nu se cunoaște cu exactitate, dar cele mai multe surse indică anul 1845. În copilărie, a primit în dar un flaut pe care a învățat să îl mânuiască de unul singur. Mai târziu, a intrat copil de trupă în fanfara Regimentului 6 Infanterie din Galați. Aici ia lecții de clarinet sub îndrumarea lui Alois Riedl. Se dovedește a fi unul dintre cei mai talentați interpreți din regimentul său și este încurajat să studieze muzica la Iași, unde se va afla
Iosif Ivanovici () [Corola-website/Science/308225_a_309554]
-
în funcția de inspector general al muzicilor militare din România, în anul 1900. Cariera desfășurată de timpuriu în jurul ansamblurilor militare i-a sădit interesul pentru compoziție, genul abordat pendulând între muzica ușoară (dansurile) și scriitura în caracter marțial (piese pentru fanfară, marșuri). Este integrat generației de compozitori de vals vienez, al cărei exponent de prim rang este Johann Strauss-fiul; de altfel, discografia sa îl surprinde în această ipostază cel mai adesea, numele său fiind regăsit pe compilații de gen mai curând
Iosif Ivanovici () [Corola-website/Science/308225_a_309554]
-
mazurci, polci, cadriluri, serenade, romanțe, piese în stil popular (de pildă, „Sârba moților”, care a fost creată pentru a pune în lumină originea ardelenească a compozitorului). Piese de Ivanovici precum „Porumbeii albi” sau „Hora micilor dorobanți” fac parte din repertoriul fanfarelor militare și astăzi.
Iosif Ivanovici () [Corola-website/Science/308225_a_309554]
-
avea 120 de fire. Puterea sa de emisie putea fi sporită de la 20 kw până la aproape 200 kw iar recepția era posibilă până la Moscova sau Leningrad datorită propagării directe a undei. Cele trei studiouri (cel mare destinat orchestrelor simfonice, corurilor fanfarei și operei, cel mijlociu pentru muzică de cameră și soliști, iar al treilea alocat conferențiarilor și crainicilor) au fost dotate și tratate acustic cu cea mai modernă aparatură. Radio Basarabia avea în structură șase servicii: Direcția și Secretariatul, Serviciul Tehnic
Radio Chișinău () [Corola-website/Science/324531_a_325860]
-
în peste 40 de altare în biserici și mănăstiri din România. Sculptor de o deosebită valoare Adi Joseph lasă în urma sa și această minunată opera închinata minerilor din orașul Baia Sprie. Din 1876 există la Baia Sprie există și o fanfara a minerilor, care în zilele de sărbătoare evolua pe străzile orașului. Aceasta și-a desfășurat activitatea neîntrerupt până în prezent. Din punct de vedere geologic predomina în regiune rocile sedimentare marine din perioada terțiara, cu incluziuni vulcanice de piroclastite din munții
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]