1,195 matches
-
Lovinescu vrea să dovedească mai mult decât atât: Craii... este o scriere deliberat hermetică, un Athanor, un «vas filozofal» alchimic, în care aflăm toate simbolurile hermeneutice fundamentale (de la «crucea cosmică» la culorile heraldice). Unele explicații ajung departe și par [...] cam fanteziste. Autorul are însă prevederea să declare în mai multe rânduri că lectura lui este una posibilă, nu absolută. Adevărul este că lectura simbolologică vine în întâmpinarea unei curiozități a cititorului, provocată de critica tradițională care s-a mărginit să vorbească
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
Furtună, Aureliu Weiss, Octav Botez, Radu Rosetti, A.L. Zissu, Gala Galaction, Tudor Șoimaru. Se dau traduceri din Cehov, Dostoievski, Jack London, Pirandello. În numărul 25/1925 se remarcă semnătura lui Mircea Eliade sub câteva note despre poezia persană. „Cronica fantezistă” aparține lui N.N. Tonitza. În numărul 33/1925 se face un apel la înnoirea abonamentelor, ceea ce dovedește existența unor probleme financiare. Mai târziu, în numărul 55/1926 se anunță că tipărirea va întârzia o lună, dar în cele din urmă
LUMEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287892_a_289221]
-
chiar dacă la o primă vedere poate părea evidentă sau banală. O opțiune de tipul „asta nu va merge” nu este utilă aici, deoarece oprește gândirea să se dezvolte în direcții nonconformiste. 3) Acceptarea tuturor ideilor, deoarece chiar ideile ciudate sau fanteziste la prima vedere se pot dovedi un fundament pentru idei originale și puternice pentru alții. Perspectiva acceptanței îmbracă forme interesante în rezolvarea creativă de probleme. Nu este numai o acceptare externă (să accepți ideile celuilalt, mai mult, să valorifici ideile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ne sugerează că analogiile pot fi: (1) apropiate/directe (reprezintă o paralelă funcțională imediată în genul: a vinde cărți este ca și cum ai vinde carne- dacă spre exemplu problema ta este găsirea unor tehnici mai eficiente de a vinde cărți); (2) fanteziste (presupune folosirea primei imagini care îți vine în minte dând dovadă de maximum de fantezie sau încercarea de a rezolva problema într-o lume de basm ori în lumea desenelor animate (în care orice rezolvare poate fi posibilă); (3) șocante
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unul dintre ei face acest lucru în mod corect (chiar ajută respectivele echipe și informațiile vehiculate sunt corecte), iar celălalt trebuie să îi încurce (sub aparența că-i ajută nu le va spune informații valide, ci tot felul de argumente fanteziste pe care le-a închipuit el). Astfel, întreaga metodă devine mult mai animată. 13.3.2.5. Tehnica „dezbaterilor”tc "13.3.2.5. Tehnica „dezbaterilor”" În aceeași grupă metodologică putem încadra și tehnica „dezbaterilor” (debate); aceasta pune un accent
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Dumitru Mircea, Dumitru Radu Popescu, Vasile Rebreanu, Vasile Sălăjan, Mircea Horia Simionescu, Mihai Sin, Valentin Șerbu, Eugen Uricaru, Alexandru Vlad, Vasile Andru, Mircea Ghițulescu, Tudor Dumitru Savu, Radu Țuculescu. Tot aici sunt de semnalat rubricile susținute de Leonida Neamțu („Romane fanteziste”), Aurel Gurghianu („Terasa”), Gabriela Melinescu („Cutia Pandorei”). Teatrul e selectat destul de puțin în sumare, mai cu seamă sub semnăturile lui Dumitru Radu Popescu și Viorel Cacoveanu, dar și ale lui Radu Stanca, V. Voiculescu, Augustin Buzura, Ion Băieșu. De maximă
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
de experiment ecoul lui William Carlos Williams și inovațiile ortografice ale lui e.e.cummings, împinse la limită, și pune degetul pe bubă. Pe cînd poetul american mai mult dădea impresia de arbitrar, majusculele sale, segmentările de cuvinte, chiar punctuația fantezistă servind mai ales creării de contrasensuri, subversiunii limbajului "poetic" (tot aici putem încadra și transcrierea fonetică a vorbirii persoanelor caracterizabile printr-o sintagmă politically correct drept "educationally challenged"), la mai tînărul său confrate român procedeul e aplicat sistematic. Atît de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
familiei” și multe altele. A scos, în 1916, revista „Masca”. A mai semnat cu pseudonimele D. Karr, Censor, Dekar, Diodor, Pierrot, Don Ramiro, Tristan. Publicistica lui K. este aceea a unui risipitor: articole, reportaje, anchete și interviuri, comentarii literare (și „fanteziste”), cronici plastice și dramatice, impresii de drum, schițe portretistice (prinzând în cadru îndeosebi artiști). Incisiv și cu accente de violent sarcasm în intervențiile pe teme politice (îndeosebi în chestiunea angajamentului României alături de Antantă, opțiune dezastruoasă în ochii săi), K., partizan
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
prelucrări, localizări și traduceri (multe dintre acestea au rămas în paginile revistei „Familia”), folosite mai ales de trupele de diletanți din Moldova, Transilvania și Banat. Unele dintre piese sunt „dramatizări” ale unor episoade biblice sau ale unor momente istorice reconstituite fantezist - Abraam, Ciceron, Traian și Dochia, Bogdan I sau Întemeietorul Moldovei, Alexandru cel Bun. Altele sunt comedii (într-un act), cu sau fără cântece, vădit influențate de vodevilul francez, reiterând în forme extrem de stângace mici și banale intrigi familiale și amoroase
BOGDAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285786_a_287115]
-
1980; Premiul pentru poezie al Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca), universul de frăgezimi primăvăratice, lumea exuberantă de plante și animale, de jucării și personaje închipuite își precizează net configurația și caracterul de vis suav și fantast într-o formulă ludică și fantezist livrescă. Însă, în ciclul final (Judecătorul pleacă), apar și semnele unei schimbări de tonalitate. Virajul către notele grave, renunțarea la muzicalitate, apelul la nuanțele mai sumbre ale valorilor plastice anunță un contrapunct necesar. Lirismul dobândește dimensiunea meditației, vizibilă în distanțarea
BOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
în zonele întunecate ale somnului și ale bolii (În ajunul Anului Nou, Testamentul și memorialul unui nebun), prin viziunea „corpului subtil” din magnetism, în metamorfozele karmice ( În vis și aievea) sau chiar prin explorarea credințelor budiste (Îngerul verde). Ironică și fantezistă, Istoria unui țânțar (1891) obține efecte deosebite în parodierea relațiilor umane prin atribuirea acestora unor insecte. Romanul Insula Sagalin, țara misterioasă a exilaților (1894) ține să atragă atenția atât asupra poeziei aspre a ținuturilor sălbatice ale Siberiei și Amurului, cât
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
Marduk și Tiamat. Cât despre Bousset, el consideră că este vorba mai degrabă de mitul grec/egiptean al lui Leto/Isis persecutată de Piton/Seth‑Tiphon. Orice încercare de „reconstrucție” a genealogiei mitului rămâne mai mult sau mai puțin arbitrară, fantezistă chiar. Ipotezele prezentate de Gunkel și de Bousset au totuși o anumită valoare, prin aceea că ambii cercetători scot în evidență structura morfologică a scenariilor mitologice. . Controversa, la Iustin, Dialogul cu Trifon, cap. 43‑44. . Deșertul ca loc de refugiu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
trebuitor pentru spălarea plăgilor lor oribile 559 (căci boala se stinsese), ci pe săracii invalizi. Această dublă izolare - a celor ce puteau să se îmbolnăvească și a celor capabili să transmită maladia - venea în sprijinul unei medicații ineficiente, adesea chiar fanteziste. Transcriu după Șarolta Solcan (prescripții din cărți ce cuprindeau rețete pentru uzul princiar): Se considera de mare eficiență zilnic câte o linguriță de zeamă de ridiche neagră pisată cu sulf. Dimineața, pe stomacul gol, să se consume usturoi sau o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
tehnici și mijloace romanești, privite cu ochiul parodistului, [...] un flaubertian joc de-a literatura, un loc al locurilor comune, pe care, inventariindu-le ca un scrib alexandrin, autorul le și persiflează”. Asemănătoare cu Dicționar onomastic e Bibliografia generală, alt repertoriu fantezist și parodic, de asemenea cu obiect fictiv, ale cărui „articole” - care, de data aceasta, nu sunt dispuse alfabetic - s-ar defini ca niște recenzii sau rezumate ale unor cărți imaginare. Pastișe în rezumat, „romane în pilulă”, textele relevă imaginația epică
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
oferind materie pentru calambururi. Uneori apar nume de autori reali, cărora le sunt atribuite cărți inexistente (Mihail Sadoveanu, În târg la Tananți) sau nepublicate (Mircea Horia Simionescu, Cartea despre femeia esențială și lumile anexe), iar alteori cărți reale sunt recenzate fantezist (George Bacovia, Plumb, prezentat ca un volum de metalurgie). Textul din alt volum, Breviarul, e „o scriere de speța alegoriei și a parabolei, o «utopie» satirică în formulă inedită” (Dumitru Micu) și are două mari secțiuni: o serie de discursuri
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
se vădesc a fi pensionarii unui ospiciu psihiatric), transcrierea fiind atribuită unui Anonim, și un masiv corp de „note”, foarte postmodern, asumat de autorul real în pretinsa lui postură de editor și glosator al scrierii Anonimului. În afară de comentariile caleidoscopice și fanteziste (ce includ uneori mici narațiuni independente etc.) ale pseudo-„îngrijitorului de ediție”, sunt introduse și fragmente ale unui al doilea text al Anonimului, paralel cu cel din prima parte. Cartea e, sub aparențe ludice, o vastă „panoramă” a lumii contemporane
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
În articole el atacă o seamă de chestiuni politice, juridice, economice, religioase (în „Biserica Ortodoxă Română”), culturale. Cunoscător al mai multor limbi vechi și moderne, încearcă să detecteze „origenele unor cuvinte grele”, dar etimologiile lingvistului improvizat sunt în bună parte fanteziste. Împreună cu Demetriu N. Preda, întemeiază bisăptămânalul politic, comercial, literar și religios „Dacia română” (octombrie 1866 - februarie 1867). În 1868-1869 scoate la Galați revista „Dacia literară”. În introducerea la primul număr al publicației, redactorul își enunță crezul: „literatura este sufletul și
SCRIBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289575_a_290904]
-
Câte uși, atâtea destine, mai curând triste și eșuând în moarte. E ca un film, trecând cu ușurință de la un cadru la altul, pentru a surprinde secvențe din viața unui oraș, unde, ca pretutindeni, multe drame se petrec. Realistul și Fantezistul, două personaje de alegorie, își pledează fiecare cauza în „tragicomedia” Iov, de contaminație pirandelliană, dar și cu momente de commedia dell’arte. Realistul, de profesie autor dramatic, vrea să transporte în lumina rampei faptul nud: un ins, părăsit de iubita
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
fiecare cauza în „tragicomedia” Iov, de contaminație pirandelliană, dar și cu momente de commedia dell’arte. Realistul, de profesie autor dramatic, vrea să transporte în lumina rampei faptul nud: un ins, părăsit de iubita lui nevastă, vrea să se sinucidă. Fantezistul, și el în căutare de subiecte, complică lucrurile, văzând în nefericitul soț un Iov al zilelor noastre. De fapt, fugara nu e o femeie plină de vino-ncoa, ci o matroană bașoaldă, iar văicărețul își are ciudățeniile lui de masochist
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
îi aparține, un calofil pentru care voința de modernitate a discursului se asociază cu sentimentalismul, cu o pasionalitate surdinizată, străină de prea vădite intenții de literaturizare. Truculent în limite rezonabile, S. e un autor din speța imagiștilor - agreabil prin prestațiile fanteziste, baroce -, un liric ce mizează pe suportul culturii. O anume luxurianță a imaginii și a metaforei, precum și derogările în manieră suprarealistă de la sintaxa convențională, ca în versurile din volumul Dragoste și alte păsări de pradă (1996), ar putea fi semnul
SCOROBETE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289571_a_290900]
-
Contemporanul” și la „Viața studențească”, semnând I. (sau Igor) Șerbu. Câțiva ani este șomer. În 1966 se stabilește în Israel, la Tel Aviv, continuându-și activitatea de ziarist. E redactor principal la publicațiile de limba română „Viața noastră” (rubrica „Cronica fantezistă”), „Revista mea”, „Facla”, apoi la „Ultima oră” (pagina de umor „Lama?”), „Orient-Expres”, „Tribuna” și „Minimum”. O vreme scoate și revista satirică „Muzeul de ceară”. În cele peste trei decenii de scris israelian semnează numeroase volume de proză și poezie, începând
SCHECHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289549_a_290878]
-
corozivă a lui S. exprimă, cum spune Radu Cosașu, „hazul și tristețea ghetto-dacă”, plasându-l oarecum în sensul unei tradiții ilustrate de Tudor Arghezi (ca foiletonist) și mai ales de I. L. Caragiale. Între contemporani, scrisul lui, transpus în foiletoane, cronici fanteziste, secvențe dramatice etc., își află spirite congenere în Al. Mirodan, Radu Cosașu, Ion Băieșu. Glosarea ironică pe marginea miturilor iudaice nu semnifică, plasate în cotidianul israelian, o abjurare. Dimpotrivă, este o formă de adeziune, cenzurată însă de o retorică antiromantică
SCHECHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289549_a_290878]
-
nostalgică se împletește cu livrescul. Orientarea, cu ecouri din G. Coșbuc, I. Pillat sau V. Voiculescu, revine în Scrisori din Isihia (1987), unde reperele rămân natura, erosul, satul copilăriei, eroii martiri ai Transilvaniei. În ipostaza de prozator, S. confirmă înclinația fantezistă, ca și umorul. Povestirile din Drumul Gomorei (1967), unde se regăsește ceva din spontaneitatea și verva demistificatoare a lui Marin Sorescu, pornesc de la simbol pentru a dezvolta o concluzie insolită sau umoristică. În proza științifico-fantastică din Femeia venită de sus
SCOROBETE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289570_a_290899]
-
imaginea mediului monahal (Icoane de lemn) îi apare ca una de „pandemoniu”, realizată cu „o cruzime a observației și o voluptate a dezvăluirii sordidului” neobișnuite, în Tablete din Țara de Kuty o ironică „mască de sobrietate” susține deriziunea, în timp ce amplificarea fantezistă a absurdului, „încrâncenarea voioasă” a satirei au drept ținte ordinea statală, instituții, personaje publice, toate caricate grotesc. Față de astfel de dominante ale pamfletelor, exegetul crede că o poetică a „copilăririi” auctoriale, aptă să insoliteze un spectacol „cvasipăpușăresc”, al „gesturilor și
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
clinico-medicală, dar și de aspectul socio-psihiatric al acesteia. Simularea nu este numai un simplu act de mimare/reproducere a unor tulburări psihice, ci are și implicații sociale și medico-legale, economice etc. Din punct de vedere medico-legal, simularea înglobează toate producțiile fanteziste imaginabile, de tulburări subiective sau fapte de imitație artificială a unor stări morbide sau leziuni spontane (A. Costedoat). În unele situații este posibil ca simptomele să fie reale, dar în acest caz ele sunt exagerate de subiect. Este cazul suprasimulării
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]